1ra-1881/2018 — art. 191 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 23 februarie 2018, Agrepina Carari a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, și condamnată în baza acestei legi, la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcția de contabil în asociațiile de economii și împrumut sau alte instituții financiare activitatea cărora este legată de gestionarea împrumuturilor pe un termen de 3 ani.

Pentru a se pronunța prin sentință, prima instanță a constatat că, inculpata Agrepina Carari exercitând funcția de contabil șef al Asociației de Economii și împrumut (AEÎ) „Valea Podului" din XXXXX, la 09 iunie 2013, a încasat de la Ion Vulpe suma de 20 000 lei, bani pe care acesta îi datora AEÎ „Valea Podului" în baza contractului de împrumut nr. 123A din 23 septembrie 2010 și realizându-și intenția sustragerii acestei sume, profitând de funcția deținută, inculpata i-a eliberat lui Ion Vulpe chitanța cu nr. 335 care confirmă faptul încasării banilor, iar în registru de casă a introdus o altă informație referitor la chitanța cu nr. 335 în privința altei persoane și 1 altei sume bănești, însușind astfel banii asociației în sumă de 20 000 lei, acțiuni prin care a cauzat AEÎ „Valea Podului" un prejudiciu material în mărime de 20 000 lei. Instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale intenționate Agrepina Carari a comis infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, individualizată prin „delapidare a averii străine, și anume însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea, săvârșită cu folosirea situației de serviciu”.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea ce ține de mărimea sancțiunii cu amendă aplicate inculpatei Agrepina Carari cu pronunțarea unei noi hotărâri cu condamnarea inculpatei baza art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse cu amenda în mărime de 1 000 unități convenționale ținând că mărimea unității convenționale la momentul comiterii infracțiunii era de 20 lei. În susținerea apelului declarat, procurorul a specificat că deși inculpata este pensionară, ultima a făcut depuneri la AEÎ „Valea Podului" de peste 500 000 lei și în prezent AEÎ „Valea Podului" îi datorează acești bani. Având posibilitatea să restituie paguba cauzată prin infracțiune din contul datoriilor existente la AEÎ „Valea Podului" față de ea, inculpata Agrepina Carari nu a dorit să o facă. Mai mult, procurorul a indicat că analizând personalitatea inculpatei în coraport cu fapta săvârșită, acesteia urmează să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră, deoarece inculpata nu conștientizează pericolul social al faptei infracționale comise, nu manifestă căință și nu dorește să restituie prejudiciul cauzat prin infracțiune, deși toate probele administrate și cercetate în ședința de judecată demonstrează că anume ea, folosindu- se de funcția ocupată, a însușit banii. 3.1. De asemenea, a decclarat apel avocatul Andrei Bragoi în numele inculpatei Agrepina Carari prin care a solicitata casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpata să fie achitată de sub învinuirea înaintată. În motivarea cererii de apel apărătorul a subliniat că, la cauză lipsesc probe ce ar confirma vinovăția inculpatei, or în perioada dată, Comisia Pieții Financiare de 3 ori a făcut revizie în AEÎ „Valea Podului", însă nu a depistat careva neajunsuri bănești. Totodată, a menționat că declarațiile martorului Grigore Braguța urmau a fi excluse ca probă ce demonstrează vina inculpatei, or acestea au fost obținute cu încălcarea prevederilor art. 371 alin. (2), art. 109 alin. (3), și art. 110 Cod de procedură penală, și anume: martorul Grigore Braguța, nu a fost audiat în ședința de judecată și participanții la proces au fost lipsiți de posibilitatea de a-i adresa întrebări; martorul a lipsit în unele ședințe de judecată și absența lui nu a fost justificată prin imposibilitatea de a se prezenta. Apărătorul a indicat că, din ordonanța de încetare a urmăririi penale pe cauza penală 2013180769 rezultă că, Grigore Braguța și Agrepina Carari au fost atrași la 2 răspundere contravențională pentru faptul, că grosolan au încălcat legislația financiară, ducând în AEÎ „Valea Podului" o contabilitate dublă și nu au fost atrași la răspundere penală în baza art. 335 alin. (1) Cod penal, pentru abuz în serviciu doar din motivul că pentru aceste acțiuni anterior au fost atrași la răspundere contravențională (f.d.52-58, 175-178). În rest apărătorul a susținut dezacordul cu aprecierea probelor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2018, au fost respinse apelurile declarate de către procuror și avocatul Andrei Bragoi în numele inculpatului, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței atacate. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că, audiind participanții la proces, cercetând probele administrate de instanța de fond și apreciindu-le din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate a primei instanțe în raport cu motivele apelurilor declarate, călăuzindu-se de intima convingere, a ajuns la concluzia de a respinge ca nefondate apelurile înaintate. Astfel, instanța de apel a constatat că starea de fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către instanța de fond, neconstatându-se temeiuri de casare a sentinței. În plus, instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatei, în baza dispoziției art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, individualizată prin „delapidare a averii străine, și anume însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea, săvârșită cu folosirea situației de serviciu”. Totodată, instanța de apel a menționat că, deși inculpata nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, vina acesteia a fost confirmată prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și veridice ce coroborează între ele, și anume: declarațiile martorului Ludmila Ceban (f.d.216- 219); declarațiile reprezentantului părții vătămate AEÎ „Valea Podului" Grigore Braguța (f.d.77, 113); copia contractului de împrumut nr. 123A din 13 septembrie 2010 (f.d.15); copia chitanței nr. 335 din 09 iunie 2013 (f.d.16); procesul-verbal de ridicare din 27 ianuarie 2017(f.d.66); procesul-verbal de examinare a registrului de casă nr. 2 pentru anii 2010-2011 (f.d.69); fișa de evidență a împrumutului acordat și dobânzii aferente pe numele lui Ion Vulpe (f.d.28-33); răspunsul vicepreședintelui CNPF Iurie Filip cu nr.05-575 din 19 februarie 2016 (f.d.71); registrul de casă nr.2 (f.d.142); contractul individual de muncă nr. 1 din 13 februarie 2012, încheiat între Agrepina Carari și directorul executiv al AEÎ „Valea Podului", Grigore Braguța (f.d.79-80); contractul nr. 2, de răspundere materială integrală încheiat între Agrepina Carari și directorul executiv al AEÎ „Valea Podului", Grigore Braguța, în baza ordinului nr. 32 din 13 decembrie 2012 (f.d.81); fișa postului contabilului șef a AEÎ „Valea Podului" 3 contrasemnată la data de 02 ianuarie 2013 de către Agrepina Carari (f.d.82); procesul-verbal de confruntare între martorul Ludmila Ceban și învinuita Agrepina Carari (f.d. 121); procesul- verbal de confruntare între martorii Ludmila Ceban și Grigore Braguța (f.d. 123); procesul- verbal de confruntare între martorul Grigore Braguța și bănuita Agrepina Carari (f.d.94); hotărârea Comisiei Naționale a Pieții Financiare cu privire la rezultatele controlului tematic privind respectarea legislației în domeniul asociațiilor de economii și împrumut de către AEÎ „Valea Podului", nr.41/1 din 23 august 2013 (f.d.21, 37-40, 62-65); procesele-verbale cu privire la contravenție în privința lui Grigore Braguța și Agripina Carari (f.d.41-43). Subsecvent, instanța de apel a relatat că, în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzută de art. 191 Cod penal, astfel că reprezentantul părții vătămate AEÎ „Valea Podului" Grigore Braguța a menționat că la 23 septembrie 2010 Vulpe Ion a contractat de la AEÎ „Valea Podului" un împrumut în sumă de 20 000 lei, pe care trebuia să-i ramburseze timp de 12 luni, însă acesta nu a restituit această sumă și nu a putut discuta cu ultimul despre nerambursarea banilor, doar când acesta a revenit în țară, iar la revenire în anul 2015, Ion Vulpe i-a menționat că a achitat suma de 20 000 lei inculpatei, prezentându-și chitanța respectivă. A depistat că această sumă de bani nu a fost introdusă în casieria AEI „Valea Podului", și acesta a menționat că nu a primit așa sumă de bani de la inculpată. Totodată, Grigore Braguța a afirmat instanței că crearea Registrului nr. 2, a fost generată de avertizarea CNPF, și accesul la acesta îl avea atât inculpata, cât și martorul Liudmila Ceban, totodată martorul a comunicat că nu cunoaște careva informații referitor la împrumutul acordat lui Ion Vulpe și restituirea acestuia. Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat că conform chitanței nr. 335 din 09 iunie 2013, se atestă că Agrepina Carari a recepționat de la Ion Vulpe suma de 20 000 lei, datorată AEÎ „Valea Podului" cu titlu de achitare a împrumutului acordat, iar conform procesului-verbal de examinare a registrului de casă nr. 2 pentru anii 2010- 2011, la fila nr. 5 din 23 septembrie 2010 se află numele acestuia, iar la rubrica plăti se află suma de 20 000 lei, pentru anul 2011 registrul conține 13 file. La fila nr. 7 cu data de 05-31 iulie 2011 se află numele acestuia de la care au fost încasate sumele de 1 352, 1 648 lei, pentru anul 2012 registrul se află numerotat de la fila 14 până la 23 din perioada 01-29 februarie 2012 de la Ion Vulpe a fost încasată suma de 3 500 lei, la fila cu nr. 16 din perioada 01-31 martie 2012 de la Ion Vulpe a fost încasată suma de 1 200 lei. La fila nr. 21 din perioada 01- 31 august 2012 de la Ion Vulpe a fost încasată suma de 15 000 lei. Alte careva încasări de la Ion Vulpe în registrul dat nu sunt evidențiate. Fiind examinat registrul de casă al AEÎ „Valea Podului", începând cu 21 mai 2015 se observă că registrul dat conține 47 file, începând cu 21 mai 2013 până la 30 septembrie 2013 nu se observă familia acestuia să figureze în registrul dat la rubrica plăți sau încasări. 4 La fel, instanța a indicat că, conform registrului de casă nr. 2 se atestă că contabilul AEI „Valea Podului", Agrepina Carari, duce evidența contabilă contrar prevederilor legale începând cu 21 mai 2013 care este cusut și ștampilat și semnătura contabilului-șef, Agrepina Carari, și a directorului executiv, Grigore Braguța, fiind numerotate toate foile 47 la număr și făcută mențiune că în registru sunt numerotate, șnuruite și parafate 47 foi, toate cele 47 foi fiind prezente în registru. În continuare, instanța de apel a reiterat că în ipoteza consemnată la art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, în plan secundar, se aduce atingere și relațiilor sociale cu privire la desfășurarea normală a activității de serviciu. Astfel, instanța de apel a subliniat că, urmare a acțiunilor sale, se atestă că inculpata a adus atingere anume activității financiare a AEÎ „Valea Podului", or înscrierea privind încasarea banilor de la Ion Vulpe nu se reflectă în registrul de casă nr. 2 pe perioada indicată în ea. Potrivit pct. 22 și pct. 26 al Normelor pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, în registrul de casă se ține evidența tuturor încasărilor și eliberărilor de numerar, iar controlul asupra ținerii corecte a registrului de casă se pune în sarcina contabilului- șef al întreprinderii. Din contractul de muncă nr. 1 din 13 decembrie 2012 și contractul nr. 2 de răspundere materială integrală încheiat între directorul executiv al EAI „Valea Podului" Grigore Braguța și Agrepina Carari, precum și copiei ordinului de eliberare nr. 41 din 15 septembrie 2013, se constată că în perioada supusă verificării funcția de contabil-șef a AEI „Valea Podului" a fost îndeplinită de Agrepina Carari, care și-a asumat răspunderea materială integrală pentru valorile materiale aflate în gestiunea sa. De asemenea, instanța de apel a menționat că, deși inculpata a declarat că suma de 20 000 lei, a transmis-o lui Grigore Braguța, acest fapt a fost infirmat de către ultimul, mai mult ca atât, aceasta a menționat că careva acte confirmative transmiterii banilor nu are, astfel a apreciat critic alegația apărătorului și a inculpatei, de referință la existența pretinselor relații ostile precum și intenția de răzbunare. Totodată, instanța de apel a notat că, conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 189, din 108 septembrie 2013, Agripina Carari a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 310 alin. (2) Cod Contravențional și sancționată cu amendă în mărime de 40 unități convenționale, aceste împrejurări, denotă clar și fără echivoc încălcarea relațiilor sociale cu privire la desfășurarea normală a activității de serviciu, astfel că suplimentar acest fapt este reflectat și în ordonanța de încetare a urmăririi penale pe cauza penală 2013180769 din 20 decembrie 2013, pentru abuz de serviciu în temeiul art. 335 alin. (1) Cod penal, adică folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o organizație nestatală ori care lucrează pentru o astfel de organizație a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și 5 intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice și anume pentru acordarea împrumuturilor fără aprobarea acestora de către consiliu și au ținut două registre de casă, încălcând normele de prudență financiară aplicate asociațiilor de economii și împrumut, din motiv că Agrepina Carari a fost deja sancționată contravențional de către CNPF pentru aceeași faptă. Cu referire la obiectul material al infracțiunii specificate la art. 191 Cod penal, instanța de apel a menționat că, îl reprezintă bunurile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: 1) au o existență materială, sunt create prin munca omului, dispun de valoare materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor; 2) sunt încredințate de către o altă persoană în administrarea făptuitorului, astfel, inculpata a însușit suma de 20 000 lei de la Ion Vulpe, sumă care i-a fost încredințată în temeiul funcției pe care o deținea. Subsecvent, instanța de apel a indicat că latura obiectivă și-a găsit confirmare în situația în care inculpata eliberând chitanța cu nr. 335 lui Ion Vulpe, privind confirmarea recepționării împrumutului de către acesta în sumă de 20 000 lei, în registru de casă a introdus o altă informație referitor la chitanță cu nr. 335 în privința altei persoane și altei sume bănești, însușind astfel banii asociației în sumă de 20 000 lei, acțiuni prin care a cauzat AEI „Valea Podului" un prejudiciu material în sumă de 20 000 lei, mai mult ca atât, că această sumă nu a fost rambursată de către inculpată, și a fost însușită de către ultima, în scopuri personale, fapt confirmat datorită probatoriului administrat la caz, și cu atât mai mult că inculpata cât și apărătorul acesteia, nu au combătut învinuirea la acest capitol, formulând doar unele versiuni artificiale fără bază faptică și juridică. Subiectul infracțiunii, este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani și care are calitatea specială de administrator, astfel că inculpata, întrunește calitatea specială, fapt susținut prin contractul nr. 2, de răspundere materială integrală încheiat între Agrepina Carari și directorul executiv al AEÎ „Valea Podului", Grigore Braguța, în baza ordinului nr. 32 din 13 decembrie 2012, dar și fișa postului contabilului șef a AEÎ „Valea Podului" contrasemnată la 02 ianuarie 2013 de către Agrepina Carari. Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apărătorului prin care susține că, în perioada dată Comisia Pieții Financiare de 3 ori a făcut revizie în AEÎ „Valea podului" însă n-a depistat careva neajunsuri bănești, or, acest argument este combătut prin hotărârea Comisiei Naționale a Pieții Financiare cu privire la rezultatele controlului tematic privind respectarea legislației în domeniul asociațiilor de economii și împrumut de către AEÎ „Valea Podului", nr.41/1 din 23 august 2013, care a constatat mai multe nereguli în activitatea de administrare financiară că AEÎ „Valea Podului", și acestea au fost admise anume de către inculpată. 6 Totodată, instanța de apel a respins ca fiind formale și convenționale alegațiile apărătorului precum că depozițiile reprezentantului legal al părții vătămate Grigore Braguța, nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, or chiar dacă acesta nu a fost audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, pe motiv că o perioadă îndelungată nu s-a aflat în țară, instanța ținând cont de cerințele art. 371 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, dar și cu acordul părților, a dat citire declarațiilor ultimului, mai mult ca atât că între acesta și Agripina Carari, dar și între acesta și Ludmila Ceban, în cadrul urmăririi penale s-au efectuat acțiuni procesuale de confruntare, astfel că careva încălcări la capitolul dat nu au fost identificate. Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut și faptul că reprezentantul părții vătămate, AEÎ „Valea Podului" Grigore Braguța fiind audiat în cadrul ședinței instanței de apel a confirmat odată în plus relatările făcute de către acesta în cadrul urmăririi penale, astfel careva impedimente la capitolul punerii declarațiilor ultimului la baza sentinței de condamnare nu s-au identificat. De asemenea, instanța de apel a respins argumentul avocatului precum că, procurorul nu a solicitat audierea lui Grigore Braguța de către judecătorul de instrucție în condițiile prevăzute de art. 109 Cod de procedură penală, or audierea în condiții speciale a martorului în aceste cazuri nu a fost necesară, având în vedere faptul că la 01 martie 2016, Grigore Braguța a fost audiat de către organul de urmărire penală în calitate de martor (f.d.77), ulterior, la 20 iunie 2016, acesta a fost audiat suplimentar (f.d.113), respectiv, aflarea martorului peste hotarele Republicii Moldova, nu împiedica citirea declarațiilor ultimului, în situația în care cu participarea acestuia, în cadrul urmăririi penale au fost efectuate acțiuni procesuale de confruntare, iar imposibilitatea asigurării prezenței lui Grigore Braguța în ședința instanței de fond a fost generată de aflarea ultimului peste hotarele Republicii Moldova. În viziunea instanței de apel, argumentul avocatului precum că nu este exclus faptul că banii menționați au fost sustrași de însuși Grigore Braguța din motiv că banii i-au fost transmiși ultimului de către Agrepina Carari în luna iunie 2013, după aceasta, Agrepina Carari a fost concediată din AEÎ „Valea Podului", iar Grigore Braguța a avut toate posibilitățile ca președinte a AEÎ „Vale podului" să falsifice documentele necesare și să însușească acești bani, este pur formal și convențional, or acest argument este bazat doar pe presupunerile apărătorului și inculpatei, cu atât mai mult că inculpata a menționat că ulterior a fost restabilită în funcție, totodată Grigore Braguța a infirmat faptul că ar fi primit această sumă de bani de la inculpată, iar ultima nu a prezentat nicio dovadă confirmativă acestui fapt. Totodată, instanța de apel a respins ca fiind declarativă alegația apărătorului de referință la faptul că Grigore Braguța știa din luna iunie 2013, că Ion Vulpe a întors datoria de 20 000 lei în AEÎ „Valea Podului", însă doar peste doi ani a anunțat poliția 7 despre faptul presupusei sustrageri a banilor de către Agrepina Carari, nefiind clar pentru ce i-a trebuit un așa timp îndelungat, or acesta a indicat că nu s-a adresat la poliție din motiv că inculpata, i-a comunicat că Ion Vulpe a restituit împrumutul, iar ultimul s-a aflat o perioadă de timp peste hotarele RM, și la revenirea acestuia, în anul 2015 s-a întâlnit cu Ion Vulpe, care i-a comunicat că a restituit întreg împrumutul lui Agrepina Carari, prezentându-i în același timp și chitanța nr. 335, ulterior a încercat să vorbească cu inculpata, dar nu a reușit, după care s-a adresat la poliție, fapt reflectat și în plângerea lichidatorului AEÎ „Valea Podului" Grigore Braguța, cu privire la atragerea la răspundere a contabilului asociației care la 09 iunie 2013 a recepționat suma de 20 000 lei de la Ion Vulpe în contul achitării împrumutului, conform contractului de împrumut nr. 123A din 23 septembrie 2010 și nu a depus banii în casă. Instanța de apel a respins alegațiile apărării precum că, Grigore Braguța era în relații ostile cu Agrepina Carari și nu este exclus faptul că el se răzbună, declarând că ea a comis presupusa infracțiune, or prezența relațiilor ostile a fost susținută doar de către inculpată, pe când Grigore Braguța a confirmat faptul că se află în relații normale cu inculpata, relații de serviciu, iar martorul Liudmila Ceban nu a comunicat careva informații referitor la relațiile între inculpată și Grigore Braguța, cu atât mai mult că pretinsa prezență a relațiilor ostile între ultimii, nu justifică legalitatea acțiunilor de delapidare a averii străine, în situația în care fapta infracțională este adeverită prin multitudinea de probe analizate și cercetate supra. Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatei, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, verificând legalitatea sentinței primei instanțe în privința ultimei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a acordat deplină eficientă prevederilor art. 7, 61 și art. 75 Cod penal și corect la individualizarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont că infracțiunea comisă de către inculpată face parte din categoria infracțiunilor grave, careva circumstanțe atenuante sau agravante în privința inculpatei nu au fost identificate, se caracterizează pozitiv la locul de trai, fără antecedente penale, pensionară, nu se află la evidența medicului psihiatru și medicului narcolog. Totodată, instanța de apel a respins ca nefondată solicitarea procurorului în, privind aplicarea față de inculpată, a unei pedepse în baza normei incriminate sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convențională, dat fiind faptul că această sancțiune nu este proporțională în raport cu circumstanțele constatate, nemijlocit circumstanțele comiterii infracțiunii, cât și urmările prejudiciabile, or având în vedere faptul că sancțiunea penală pecuniară, în cuantum de 5 00 unități convenționale, este de natura de a restabili echitatea socială, aceasta a fost numită luându-se în considerație caracterul infracțiunii comise, dar și având în vedere vârsta înaintată a inculpatei. 8 Mai mult, instanța de apel a menționat că, din conținutul cererii de apel înaintate de către procuror și a materialelor cauzei penale se constată că procurorul a invocat aceleași afirmații pe care le-a făcut în fața instanței de fond și la care aceasta a răspuns, respectându-se dreptul la un proces echitabil a părților, inclusiv sub aspectul motivării hotărârii de condamnare, sentința conținând răspunsuri amănunțite cu privire la fiecare argument invocat de către părți, permițând părților să utilizeze eficient dreptul de apel.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpata, Agrepina Carari, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri prin care să fie achitată de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că infracțiunea nu a fost comisă de către ea. În motivarea recursului, inculpata susține că hotărârile anterioare sunt ilegale, dânsa nefiind vinovată în cele imputate, mai mult consideră că, condamnarea ei se bazează doar pe presupuneri. Totodată, inculpata menționează că, instanța de apel nu a dat răspuns la toate argumentele înaintate de către apărare și anume eronat a luat în calcul declarațiile lui Grigore Braguța, cu care se află în relații ostile.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursului ordinar declarat, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În speță se constată că, recurenta s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Colegiul penal menționează că, recurenta nu indică expres un temei pentru declararea recursului, dar din textul recursului declarat se identifică prevederile art. 9 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că, temeiul și motivele invocate de către inculpata Agrepina Carari în susținerea acestui temei nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Argumentele în susținerea temeiului de recurs indicat de recurentă, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sunt declarative și nu și-au găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apel, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, de respingere ca nefondate a apelurilor declarate de către procuror și avocatul Andrei Bragoi în numele inculpatei, prin care a fost menținută sentința de condamnare a inculpatei de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (2) lit. d) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcția de contabil în asociațiile de economii și împrumut sau alte instituții financiare, activitatea cărora este legată de gestionarea împrumuturilor pe un termen de 3 ani. Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiate alegațiile recurentei, precum că instanța de apel eronat a luat în calcul declarațiile lui Grigore Braguța cu care se află în relații ostile, or cumulul de probe administrat și cercetat la caz susțin declarațiile acestuia. Mai mult, declarațiile reprezentantului părții vătămate, Grigore Braguța, nu au fost contradictorii pe întregul proces penal, ultimul fiind preîntâmpinat de răspunderea penală în cazul declarațiilor mincinoase, astfel Colegiul penal califică alegațiile inculpatei doar ca o metodă de apărare, având scopul de a se eschiva de la răspunderea penală. Prin urmare, argumentele instanței de apel la adoptarea soluției în cauză, expuse și în pct. 4.1. al prezentei decizii, în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile sunt acceptate și însușite de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat 10 pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Din textul recursului ordinar rezultă o critică subiectivă a deciziei instanței de apel, nefiind indicate motive relevante prin care s-ar confirma prezența temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2018, de către inculpata Carari Agrepina XXXXX în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 decembrie 2018. Președinte: Elena Covalenco Judecători: Ion Guzun Iurie Diaconu 11