1ra-1502/2018 — art. 326 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 ianuarie 2018, Iurie Podarilov a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept ale Republicii Moldova, pe un termen de 5 ani.

Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a stabilit că, Iurie Podarilov activând în calitate de Director adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, fiind persoană publică, având în virtutea acestei funcții permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, fiind obligat în conformitate cu fișa de post privind obligațiunile funcționale de a dirija în cunoștință de cauză sectorul de muncă încredințat, să manifeste inițiativă și perseverență, să asigure îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce stau în fața sa, să se călăuzească în exercitarea atribuțiilor, de legislația în vigoare, să fie obiectiv și imparțial, având obligații în vederea soluționării materialelor repartizate spre examinare, iar în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea și combaterea 1 corupției nr.90-XVI din 25.04.2008, acceptând benevol restricțiile impuse de actele normative pentru a nu fi comise acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup și în alte interese decât cele de serviciu, contrar, obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, acționând în înțelegere prealabilă și de comun acord cu Igor Fucedji, ofițer de urmărire penală al Secției Urmărire Penală al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, a comis infracțiunea de trafic de influenta cu primirea de bunuri în proporții deosebit de mari în următoarele circumstanțe: În perioada lunii noiembrie 2016, Iurie Podarilov, cunoscând că ofițerul de urmărire penală, Igor Fucedji, efectuează urmărirea penală în cauza penală pornită în baza art. 206 alin. (3) lit. b), b1), e1), f) și art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal în privința lui Vladyslav Badenco, susținând că vor putea determina procurorul care conduce urmărirea penală pe cauza în speță, să înceteze urmărirea penală în privința numitului, Vladyslav Badenco, au pretins, și au acceptat de la cet. Olexandr Badenco - tatăl învinuitului, Vladyslav Badenco, suma de 30 000 euro. Astfel, ca urmare a acțiunilor lui Iurie Podarilov, Director adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane și ofițerului de urmărire penală, Igor Fucedji la 27 noiembrie 2016, între orele 13:37 - 14:17, aflându-se în restaurantul „Kalamaki Greek Tavern Opa" situat în mun. Chișinău, str. Mitropolit Varlaam, 88, Olexandr Badenco i-a transmis lui Igor Fucedji suma de 10 000 euro - ca prima tranșă, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie echivalentul sumei de 213 916 lei, restul sumei urmând a fi transmisă la adoptarea deciziei de încetare a urmăririi penale. În aceste circumstanțe, Iurie Podarilov, Director adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, în comun cu ofițerul de urmărire penală din cadrul Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane, Igor Fucedji, susținând că au influență asupra procurorului care conduce urmărirea penală pe cauza de învinuire a lui Vladyslav Badenco pentru a-l determina la încetarea urmăririi penale în privința numitului, Vladyslav Badenco, au pretins și acceptat de la Olexandr Badenco, mijloace bănești în sumă de 30 000 euro, și au primit personal de la Olexandr Badenco mijloace bănești în sumă de 10 000 euro. Astfel, instanța de fond a constatat că, prin acțiunile sale intenționate, Iurie Podarilov a comis infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, individualizată prin „trafic de influență, manifestată prin pretinderea, acceptarea și primirea mijloacelor bănești de către o persoană care are influență sau susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a-l face să 2 îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite de două persoane, cu primirea de bunuri în proporții deosebit de mari".

Împotriva sentinței a declarat apeluri avocatul Iulian Grajdan în numele inculpatului și ultimul, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În motivarea apelurilor declarate, apelanții au menționat că, instanța de fond nu a luat în considerare erorile procesuale admise în cadrul urmăririi penale și anume că la 25 noiembrie 2016, Iurie Podarilov a fost recunoscut în calitate de bănuit, ulterior prin încheierile din 25 noiembrie 2016 și din 23 ianuarie 2017 s-a autorizat amânarea aducerii la cunoștință lui Iurie Podarilov a ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit, astfel la 22 februarie 2017 expira termenul autorizat prin încheierile emise, însă abia la 24 februarie 2017, Iurie Podarilov a fost reținut fiind omis termenul indicat în încheierea judecătorului de instrucție, fapt care a dus la încălcarea dreptului la apărare, totodată prin încheierea din 18 octombrie 2017, s-a constatat că termenul de aducere la cunoștință a ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit a expirat la 23 februarie 2017 și prin urmare instanța de fond urma să declare nulă această acțiune procesuală. Totodată, apelanții au indicat că, contrar prevederilor art. 263 alin. (7) Cod de procedură penală, petiționarul Olexandr Badenco nu a fost preîntâmpinat despre răspunderea penală, totodată această sesizarea nu a fost prezentată apărării. Un alt motiv pentru declararea apelurilor indicat de către apelanți a servit faptul că au fost încălcate cerințele art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece judecătorul, Dorin Munteanu, care a emis încheierea de eliberare din arest a lui Vladyslav Badenco, a emis și încheierea de autorizare a amânării aducerii la cunoștință lui Iurie Podarilov a ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit, or, în circumstanțele respective judecătorul urma să declare abținere pe acest caz, mai mult judecătorul, Dorin Munteanu, a emis încheierile privind autorizarea măsurilor speciale de investigații în aceleași condiții, care de asemenea urmează a fi declarate nule. Apelanții au susținut că, pe parcursul urmăririi penale, Olexandr Badenco, nu a fost asistat de un interpret, deși acesta a menționat în procesele-verbale de transmitere a banilor că a primit suma de 10 000 euro, ulterior însă a semnat că ar fi primit suma de 15 000 euro. De asemenea, apelanții au indicat că, procesul-verbal din 25 noiembrie 2016, conține mai multe încălcări fiind menționat că se întocmește de către Valeriu Sîrbu, iar persoana care a semnat este Vladislav Lavric, totodată fiind indicat că examinarea 3 banilor a avut loc la data de 31 octombrie 2016, ora 12.54. În același proces-verbal s-a indicat că bancnotele în cuantum de 15 000 euro au fost multiplicate cu ajutorul aparatului HP Laser Jet 3055, iar în ordonanța procurorului din 24 februarie 2017 se indică că banii în sumă de 10 000 au fost examinați și multiplicați cu ajutorul imprimantei EPSON L200. La fel în procesul-verbal din 25 noiembrie 2016, Olexandr Badenco a semnat că a primit suma de 15 000 euro, iar la sfârșit a scris personal în limba rusă că a primit suma de 10 000 euro. Mai mult, apelanții au invocat nulitatea măsurile speciale sub formă de urmărire vizuală efectuată cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice precum localizarea și urmărirea prin sistemul de poziționare globală GPS desfășurate la 27 noiembrie 2016 și 28 noiembrie 2016, deoarece în procesul-verbal privind măsurile speciale de investigații din 14 decembrie 2016, este menționat că măsurile speciale au fost organizate și desfășurate în mun. Bălți, deși acestea de facto nu au avut loc. Un alt argument înaintat de către apelanți a fost faptul că, prezentarea în ședința instanței de fond a sentinței de condamnare a lui Igor Fucedji, constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil, deoarece apărarea nu a avut accesul la declarațiile acestuia. Totodată, avocatul inculpatului și ultimul au susținut că, acuzare nu a prezentat probe suficiente care să dovedească pe deplin vina lui Iurie Podarilov, acțiunile acestuia au avut loc în urma provocării din partea lui Olexandr Badenco, fapt confirmat de către ultimul în instanța de fond. Apelanții au susținut că, ordonanța privind înregistrarea și interceptarea comunicărilor dintre Olexandr Badenco, Vladyslav Badenco și Igor Fucedji a fost emisă cu încălcarea legislației în vigoare, nefiind indicat mijlocul tehnic, seria, numărul, modelul, particularitățile și modul de aplicare. De asemenea, apelanții au declarat dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și anume că, instanța de fond a dat o apreciere superficială declarațiilor martorilor, Vadim Ciobanu, Elena Cazacov, Eduard Bulat, Vitalie Viscun, Alexei Laza și Vasile Pșenicinîi, deoarece aceste în ansamblu dovedesc faptul că Iurie Podarilov nu a comis infracțiunea incriminată. Suplimentar, inculpatul a invocat că, se află în relații ostile cu conducerea PCCOCS, astfel conform art. 54 Cod de procedură penală, urma a fi înaintată declarația de abținere, fapt care pune la îndoială imparțialitatea procurorului pe acest caz. Inculpatul a menționat că, a fost demonstrată doar vinovăția lui Igor Fucedji, fiind constatat că inculpatul, Iurie Podarilov, nu are nicio atribuție și nu a participat la comiterea acestei infracțiuni. 4 Totodată, inculpatul a indicat că, declarațiile lui Igor Fucedji nu pot fi admise ca probă, deoarece ultimul și-a schimbat de mai multe ori declarațiile, acestea fiind contrazise de mai multe probe, cu atât mai mult că nu s-a efectuat confruntarea între Igor Fucedji și inculpatul, Iurie Podarilov, iar apărarea nu a avut acces la declarații lui Igor Fucedji în egală măsură cu acuzarea, invocând în acest sens practica și jurisprudența CtEDO. De asemenea, inculpatul a emoționat că, a fost încălcat termenul rezonabil de desfășurare a procesului penal, deoarece cauza penală a parvenit în procedura judecătorului, Nicolae Costin, la 27 iunie 2017, și contrar prevederilor art. 345 Cod de procedură penală, ședința preliminară a fost numită pentru data de 07 septembrie 2017, care de facto s-a desfășurat la 20 septembrie 2017, iar Iurie Podarilov a fost deținut în Penitenciarul nr. 13 în condiții inumane și degradante. Subsidiar, inculpatul a indicat că, instanța de fond nu s-a expus asupra încălcării prevederilor art. 3 CEDO, încălcarea condițiilor de detenție, or apărarea a prezentat probe care atestă că Iurie Podarilov a fost deținut în condiții inumane și degradante.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2018, au fost admise apelurile declarate de către avocatul Iulian Grajdan în numele inculpatului și ultimul, casată sentința parțial, inclusiv din oficiu în conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Lui Iurie Podarilov recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la 4 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept ale Republicii Moldova pe un termen de 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (4) și (5) Cod de procedură penală, constatând încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție ale lui Iurie Podarilov, prevăzute de art. 3 CEDO i-a fost redusă din pedeapsa stabilită, termenul închisorii de 8 luni și din pedeapsa complementară în formă de privare de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept ale RM termenul de 2 ani, stabilindu-i pedeapsa în formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept ale Republicii Moldova pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate inculpatului a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, care corespunde probelor din dosar, și care au fost apreciate just, 5 instanța de fond ajungând legal și motivat la concluzia recunoașterii lui Iurie Podarilov, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal. Instanța de apel a menționat că inculpatul, Iurie Podarilov, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a declarat că, vina în comiterea infracțiunii incriminate nu și-o recunoaște (vol.V, f.d.73-80) susținându-și declarațiile în instanța de apel. Astfel, instanța de apel a constatat că, necătând la faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestuia în comiterea faptei prevăzute la art. 326 alin (3) lit. a) Cod penal, este dovedită prin următoarele probe administrate, cercetate în instanța de fond și verificate în ședința instanței de apel, și anume: -declarațiile martorilor, Vladyslav Badenco (vol.V, f.d.94-100); OleseaRebej (Vol.IV, f.d.161-162); Ion Brînză (vol.IV, f.d.167-169); Larisa Fucedji (vol.IV, f.d.170-171); Olexandr Badenco (vol.IV, f.d.193-198); Vladislav Lavric (vol.V, f.d.36-39); Vadim Ciobanu (vol.V, f.d.70-72); Elena Cazacov (vol.V, f.d.60-61); Eduard Bulat (vol.V, f.d.67-68); Vladimir Viscun (vol.V, f.d.64-65); Alexei Laza (vol.V, f.d.62-63); Vitalie Pșenicinîi (vol.V, f.d.53-55). Totodată, instanța de apel a menționat că aferent declarațiilor martorilor audiați, și-a găsit confirmare și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și administrate în ședința de judecată a instanței de fond și anume: ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 23 februarie 2017, conform căruia de la Larisa Fucedji au fost ridicați într-un plic de culoare albă, bani în valută euro, în sumă de 10 000 euro (vol.II, f.d.188- 189); -rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații - controlul transmiterii banilor (vol.I, f.d.93-100); rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor între angajatul poliției Igor Fucedji și Alexandru Badenco (vol.I, f.d.101-184); rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații, urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale a numitului, Igor Fucedji (vol.I, f.d.185-226); rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații, interceptarea convorbirilor telefonice a numitului, Igor Fucedji - conform cărora au fost înregistrate discuții între Igor Fucedji și Alexandr Badenco, cât și discuții cu referire la caz între Igor Fucedji și Iurie Podarilov (vol.II, f.d.1-50); rezultatele efectuării măsurilor speciale de investigații, interceptarea convorbirilor telefonice a numitului, Iurie Podarilov și urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale a lui Iurie Podarilov (vol.II, f.d.51-118); ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 20 ianuarie 2017 și stenograma discuțiilor, conform căruia de la Vladyslav Badenco a fost ridicat un purtător optic de informație pe care au fost înscrise discuțiile lui cu Igor Fucedji prin intermediul produsului program „Viber" și stenograma discuțiilor (vol.II, f.d.121-134); concluziile raportului de expertiză nr. 34/12/1-R- 6652, conform căruia „bancnotele prezentate la examinare sunt confecționate la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și a hârtiilor de valoare” (vol.I, f.d.87-90). 6 Astfel, instanța de apel a constatat că din probele administrate la materialele dosarului rezultă vinovăția inculpatului, Iurie Podarilov, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, individualizată prin „trafic de influență, manifestat prin pretinderea, acceptarea și primirea mijloacelor bănești de către o persoană care are influență sau susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșite de două persoane, cu primirea de bunuri în proporții deosebit de mari". Instanța de apel a statuat ca fiind întrunit integral obiectul material al infracțiunii, fapt care reiese atât din declarațiile martorilor audiați, dar și drept urmare a măsurilor speciale de investigații dispuse la caz, care demonstrează incontestabil și fără careva dubii pretinderea, acceptarea și primirea sumei de 10 000 euro, din totalul sumei de 30 000 euro, pretinse de la Olexandr Badenco, tatăl învinuitului, Vladyslav Badenko. Subsidiar, instanța de apel a menționat că, conform relatărilor martorului, Vladyslav Badenco, care a confirmat că după venirea acestuia în audiență la inculpatul, Iurie Podarilov, care avea calitatea de șef adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane, anume inculpatul i-a spus ca să nu se mai adreseze la avocatul Istrati, și să discute de continuare cu Igor Fucedji, lucru care a și fost făcut, ulterior, cu acordul și sub conducerea lui Iurie Podarilov au fost purtate discuții privind recalificarea acțiunilor lui în baza art. 362 Cod penal și încetarea procesului penal în temeiul actului de amnistie, totodată același martor a comunicat că restul sumei de 20 000 euro urma să fie transmiși după adoptarea soluției finale pe caz, fapt care însă nu s-a realizat, datorită diverselor motive invocate de către Igor Fucedji. Mai mult ca atât, obiectul material al infracțiunii, aferent relatărilor martorului, Olexandr Badenco, și-a găsit deplină confirmare și datorită circumstanțelor relatate de către martorul, Olexandr Badenco, care a confirmat în cadrul discuțiilor purtate și a arătat gesturi anume referitoare la inculpatul, Iurie Podarilov. De asemenea conform relatărilor martorului, Vladislav Lavric, care a menționat că anume dânsul a transmis contra semnătură lui Olexandr Badenco suma de 10 000 euro fapt contrasemnat în procesul-verbal respectiv, ulterior a transmis acestuia în baza unei recipise restul sumei de 5 000 euro, bani estorcați de către inculpatul, Iurie Podarilov, prin intermediul lui Fucedji Igor. Conform rezultatelor efectuării măsurii speciale de investigații - controlul transmiterii banilor - în procesul efectuării căreia la 27 noiembrie 2016, ora 14:07, sub controlul ofițerilor de investigații ai Direcției combaterea corupției a SPIA al MAI, a 7 fost transmisă o parte din banii extorcați de la Olexandr Badenco de către angajații Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane al INI al IGP, Igor Fucedji și Iurie Podarilov, în sumă de 10 000 euro. În cadrul măsurii date, urmând indicațiile anterioare ale lui Iurie Podarilov și la insistența lui Igor Fucedji, aflându-se în localul cafenelei-restaurant „Kalamaki Greek Taverri" amplasată pe str. Mitropolitul Varlaam, 88", din mun. Chișinău, de către Olexandr Badenco i-a fost transmisă angajatului poliției, Igor Fucedji, o parte din banii extorcați, în sumă de 10 000 euro, aceasta constituind o parte din suma extorcată de 30 000 euro, în scopul încetării urmăririi penale în privința fiului acestuia - Vladislav Badenco. Cu referire la latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 326 Cod penal, instanța de apel a constatat că și-a găsit confirmare pretinderea anume de către inculpatul Iurie Podarilov a sumei de 30 000 euro, în calitate de mijloace bănești care nu i se cuvin ultimului, fapt rezultat și din măsurile speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor între angajatul poliției, Igor Fucedji și Alexandru Badenco, în procesul efectuării căreia, la 27 noiembrie 2017 a fost interceptată cu înregistrarea de imagini, comunicarea din intervalul orelor 13:23-14:17, care a avut loc în localul cafenelei-restaurant „Kalamaki Greek Taverri", amplasată pe str. Mitropolitul Varlaam, 88”, din mun. Chișinău, dintre Badenco Alexandr, Badenco Vladyslav și angajatul poliției, Fucedji Igor, în cadrul căreia aceștia au discutat privitor la circumstanțele încetării urmăririi penale în privința lui Vladyslav Badenco, contra remunerării ilicite în sumă de 30 000 euro. În procesul acestei măsuri a fost fixat prin intermediul tehnicii speciale video faptul cum angajatul poliției, Igor Fucedji, a primit de la Alexandr Badenco o parte din banii extorcați, în sumă de 10 000 euro, acesta asumându-și responsabilitatea de a hotărî definitiv problema încetării urmăririi penale în privința lui Vladyslav Badenco. La fel, în cadrul discuției date a avut loc înțelegerea că restul din suma extorcată, în sumă de 20 000 euro, Alexandr Badenco o va transmite angajatului poliției, Igor Fucedji, a 2-a zi. Martorul, Vladislav Lavric, a comunicat instanței că, Olexandr Badenco s-a adresat cu o sesizare anume pe faptul că inculpatul, Iurie Podarilov și Igor Fucedji, pretind de la acesta sume de bani pentru încetarea cauzei penale în privința lui Vladyslav Badenco. Totodată, instanța de apel a indicat că, declarațiile martorilor, Vadim Ciobanu, Elena Cazacov, Eduard Bulat și Alexei Laza, confirmă nemijlocit că, Igor Fucedji a fost persoana care a comunicat că în acțiunile lui Vladyslav Badenco nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 206 Cod penal și ar fi necesară reîncadrarea acțiunilor acestuia în baza art. 362 Cod penal, lucru care însă în cele din 8 urmă a fost infirmat, datorită probatoriului administrat și insistenței de a fi expediată cauza penală în instanța de judecată. Sub acest aspect, instanța de apel a reiterat că deși inculpatul, Iurie Podarilov și apărătorul acestuia au menționat că anume inculpatul a fost persoana care a înaintat propunerea privind modificarea legislației și anume a art. 206 Cod penal, circumstanța dată nu este de natura de a trage concluzia de nevinovăție, în contextul în care nemijlocit în acțiunile inculpatului, Iurie Podarilov, intra în grupul de lucru ce ține de segmentul „măsuri speciale de investigații", pe marginea acestei cauze, în cadrul căreia potrivit relatărilor martorilor au fost antrenați mai mulți colaboratori ai Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane. Mai mult, instanța de apel a luat în calcul sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 iunie 2017, prin care Igor Fucedji a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal și condamnat cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, la o pedeapsă în formă de amendă în mărime de 4 000 unități convenționale, echivalentul a 200 000 lei (vol.V, f.d.48-51). Astfel, potrivit acestei sentințe, Igor Fucedji, a recunoscut vina integral de comiterea acestor fapte, și anume a menționat modul în care s-a comis fapta infracțională de trafic de influență, urmare a acțiunii de înțelegere prealabilă și de comun acord anume cu inculpatul, Iurie Podarilov. Așadar, instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile inculpatului și apărătorului acestuia, precum că apărarea nu ar fi avut acces la declarațiile martorului, Igor Fucedji, or, cauza a fost disjunsă într-un proces penal separat, urmare a depunerii unei cereri de examinare a cauzei penale în privința acestuia într-o procedură simplificată, așa cum prevede norma art. 3641 Cod de procedură penală, iar apărarea nu a fost lipsită de dreptul de a lua cunoștință cu sentința de condamnare și nemijlocit declarațiile depuse de către Igor Fucedji, cu atât mai mult că la baza sentinței de condamnare nu au fost puse declarațiile lui Igor Fucedji, fapt care exclude careva pretinse încălcări după cum consideră apărarea. Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii de trafic de influență, instanța de apel a statuat că sub aspectul circumstanțelor în care martorii, Olexandr Badenco și Vladyslav Badenko, au comunicat că, anume Igor Fucedji, de comun acord cu Iurie Podarilov au pus la cale metoda și modalitatea de estorcare a sumei de 30 000 euro, iar în cele din urmă lui Igor Fucedji i s-a transmis, sub controlul organelor de resort prima tranșă de 10 000 euro, cu atât mai mult că în acest caz, s-a adeverit cert faptul că atât inculpatul, Iurie Podarilov, cât și Igor Fucedji, nu aveau dreptul de a dispune încetarea urmăririi penale în privința lui Vladyslav Badenco sau recalificarea acțiunilor acestuia de la art. 206 la art. 362 Cod penal, or ține de competența 9 procurorului de a dispune prin ordonanța motivată aceste acțiuni. De asemenea și martorii, Alexei Laza, Vitalie Pșenicinîi și Vitalie Viscun, au comunicat că cauza penală pornită în baza art. 206 Cod penal, în privința lui Vladyslav Badenco, era una de rezonanță și era ținută la control, astfel că fiecare acțiune procesuală pe marginea acestui caz, era verificată și coordonată cu conducerea Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane. Subsidiar, instanța de apel a conchis că datorită nemijlocit modalității de acționare a inculpatului, Iurie Podarilov, precum și datorită măsurilor speciale de investigație efectuate la caz, care adeveresc pretinderea, acceptarea și primirea de către inculpatul, Iurie Podarilov, a sumei de 10 000 euro, din suma pretinsă inițial de la Olexandr Badenco de 30 000 euro, în vederea încetării urmăririi penale sau recalificării acțiunilor lui Vladyslav Badenco, acțiuni care de altfel nu intrau în competența acestora în virtutea atribuțiilor funcționale, însă chiar și în această situație, datorită descrierii elementelor constitutive ale infracțiunii, se atestă că fapta infracțională și-a găsit realizare deplină. Cu referire la subiectul infracțiunii, instanța de apel a indicat că, în contextul în care inculpatul, Iurie Podarilov, la comiterea infracțiunii a acționat în calitate de persoană publică, fiind angajat în calitate de director adjunct al Centrului pentru combaterea Traficului de Persoane, fapt atestat și prin extrasul din ordinul de numire a lui Iurie Podarilov în funcția de director adjunct al Centrului pentru combaterea Traficului de Persoane nr. 4ef din 05 martie 2013 (vol.III, f.d.32), și fișa postului inculpatului (vol.III, f.d.33-38), este cert că acesta întrunește calitatea de subiect a infracțiunii incriminate. Instanța de apel a respins ca fiind declarative alegațiile apărării precum că, la 20 noiembrie 2016 Olexandr Badenco a depus o petiție privind acțiunile de estorcare de bani, care a fost primită de către Ruslan Ghenciu și care contrar prevederilor art. 263 alin. (7) Cod de procedură penală, nu poate fi considerată drept sesizare, deoarece petiționarul nu a fost preîntâmpinat de răspunderea penală, totodată această petiție urma a fi examinată în conformitate cu prevederile Legii cu privire la petiționare, nefiind înregistrată în R-1 în termenul de 24 de ore, astfel fiind încălcate prevederile art. 262 - art. 265 Cod de procedură penală, fapt care constituie o încălcare gravă, mai mult ca atât că sesizarea dată nu a fost prezentată apărării, or Olexandr Badenco a depus de fapt o plângere, în strictă conformitate cu prevederile art. 262 - art. 263 Cod de procedură penală, deoarece conform cererii date, acesta a solicitat tragerea la răspundere a lui Iurie Podarilov și a lui Igor Fucedji, pentru estorcarea de la acesta a sumei de 30 000 euro, astfel că această plângere corect a fost examinată în conformitate 10 cu prevederile art. 274 Cod de procedură penală, deoarece Olexandr Badenco, a deplâns acțiunile ilegale ale lui Iurie Podarilov și Igor Fucedji. Mai mult, instanța de apel a menționat că, nu poate fi examinat denunțul făcut de către Olexandr Badenco în conformitate cu prevederile Legii cu privire la petiționare, or conform art. 274 alin. (1) Cod de procedură penală „organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut în art. 262 și 273 dispune în termen de 30 de zile, prin ordonanță, începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost săvârșită o infracțiune și nu există vreuna din circumstanțele care exclud urmărirea penală, informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv". Faptul că, Olexandr Badenco nu a fost preîntâmpinat de răspunderea penală pentru denunț fals, la fel este interpretat eronat de către apărător și inculpat, deoarece conform art. 263 alin. (7) Cod de procedură penală „persoana care face denunț sau plângere i se explică răspunderea pe care o poartă în caz dacă denunțul sau plângerea este intenționat calomnios/oasă, fapt care se consemnează în procesul-verbal sau, după caz, în conținutul denunțului sau al plângerii și se confirmă prin semnătura persoanei care a făcut denunțul sau plângerea", astfel deși în denunțul făcut de către Olexandr Badenco la 20 noiembrie 2016, nu se conține mențiunea privind preîntâmpinarea de răspundere penală pentru denunț calomnios, în procesul-verbal de audiere a lui Olexandr Badenco în calitate de martor din 24 noiembrie 2016, acesta a fost preîntâmpinat de răspunderea penală (vol.I, f.d.52-57). Totodată, instanța de apel a respins motivul invocat de către inculpat și apărătorul acestuia precum că, au fost încălcate cerințele art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece martorul, Olexandr Badenco, a pretins faptul că de la el s- au estorcat 30 000 euro pentru eliberarea din arest a fiului său, ulterior judecătorul, Dorin Munteanu, care a emis încheierea de eliberare din arest a lui Vladyslav Badenco, a emis și încheierea de autorizare a amânării aducerii la cunoștința lui Iurie Podarilov a ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit, astfel că judecătorul urma să declare abținere pe acest caz, încălcare care de asemenea atrage nulitatea încheierii judecătorului de instrucție din 25 noiembrie 2016, or în cazul dat, ne înaintarea unei declarații de abținere de către judecător, nu denotă și nulitatea unei sau altei acțiuni procesuale, sau măsuri speciale de investigații, de vreme ce nici inculpatul și nici apărătorul acestuia nu au contestat încheierile judecătorului desemnat cu atribuțiile judecătorului de instrucție, privind autorizarea măsurilor speciale de investigații. Faptul că același judecător a participat anterior la examinarea demersului privind aplicarea/prelungirea măsurii preventive în privința lui Vladyslav Badenco, nu constituie un impediment și nici nu dă temei de abținere sau recuzare a judecătorului, 11 cu atât mai mult în situația în care se pretinde că judecătorul ar fi comis careva ilegalități anterior, urmau a fi sesizate organele de resort în acest sens. Instanța de apel a respins motivul invocat de către apărător și inculpat precum că pe parcursul urmăririi penale Olexandr Badenco nu a fost asistat de un interpret, or martorul a depus în cadrul urmăririi penale declarații în limba rusă pe care o posedă, cu atât mai mult martorul, Vladislav Lavric, a comunicat că însuși Olexandr Badenco a remarcat că cunoaște limba de stat, însă îi este mai ușor să comunice în limba rusă. De asemenea, la efectuarea acțiunilor procesuale, și anume la etapa transmiterii banilor Olexandr Badenco a indicat în limba rusă că a primit suma de 10 000 euro, fapt pentru care a și contrasemnat de către ultimul, ceia ce denotă evident că acesta a înțeles circumstanțele și nemijlocit mersul acțiunilor procesuale. Totodată, instanța de apel a respins și argumentul invocat de către apelanți precum că prezentarea în ședința instanței de fond a sentinței de condamnare a lui Igor Fucedji, constituie încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece apărarea nu a avut acces la declarațiile acestuia, or, la baza sentinței de condamnare a lui Iurie Podarilov nu au fost puse nici sentința de condamnare a lui Igor Fucedji pentru comiterea împreună cu Iurie Podarilov a infracțiunii de trafic de influență. De asemenea, instanța de apel a respins ca nefondate alegațiile apelanților precum că acuzarea nu a prezentat careva probe care dovedesc vina lui Iurie Podarilov de estorcare a banilor, iar martorul, Olexandr Badenco, în cadrul urmăririi penale nu a relatat despre pretinsa estorcare, fapt susținut de către martor și în ședința instanței de fond, și cu atât mai mult Olexandr Badenco a relatat că anume dânsul a propus bani lui Igor Fucedji, fiind astfel o provocare din partea lui Olexandr Badenco, or, ultimul a declarat că atunci când a venit la audiență la Iurie Podarilov, anume inculpatul i-a comunicat și i-a dat de înțeles că problema poate fi soluționată pe loc, fără antrenarea avocatului Istrati, și i-a spus să comunice în continuare cu Igor Fucedji. Astfel, instanța de apel nu a constatat o careva provocare în acțiunile lui Olexandr Badenco, de vreme ce ultimul a acționat strict în limita atribuțiilor legale admisibile, și anume acesta a fost persoana care a acceptat propunerea venită de la Igor Fucedji, prin intermediul lui Iurie Podarilov de a transmite suma de 30 000 euro, însă a menționat că va fi transmisă în rate, inițial fiind transmisă suma de 10 000 euro, bani care au fost ridicați de la martorul, Larisa Fucedji, fapt confirmat de către ultima, cât și prin ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 23 februarie 2017. Instanța de apel a statuat necesitatea de a interveni în sentința contestată, datorită constatării unor erori de drept admise la etapa urmăririi penale, cât și constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție ale lui Iurie Podarilov, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, astfel instanța 12 de apel din oficiu în conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, identificând erori de procedură admise la etapa de urmărire penală, acestea fiind manifestate nemijlocit prin încălcarea unor anumite termene de procedură, precum și modalitatea de întocmire a unor acte procedurale, erori asupra cărora instanța de fond deși a constatat că sunt nemotivate, nu a reținut faptul că însuși procurorul la etapa de dezbateri judiciare a pledat pentru reducerea drept recompensă pentru aceste încălcări ale drepturilor inculpatului, din pedeapsa penală ce urma a fi numită. Astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond pripit și eronat nu a analizat aceste încălcări procedurale, care însă nu denotă nulitatea întregului spectru ale actelor întocmite pe parcursul prezentului proces penal, urmau a fi analizate prin prisma cerințelor de drept de referință. Conform prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, „dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului ce derivă din calitatea procesuală a inculpatului, instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste încălcări". De asemenea, instanța de apel a conchis că, termenul amânării prelungirii aducerii la cunoștință a ordonanței de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit și a drepturilor sale a lui Iurie Podarilov a fost amânat prin încheierea judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 23 ianuarie 2017, pe o perioadă de 30 de zile, termen care expiră la 22 februarie 2017, însă necătând la acest fapt, lui Iurie Podarilov i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit peste două zile de la data limită stabilită prin încheierea judecătorului desemnat cu atribuțiile judecătorului de instrucție, astfel acest termen neîntemeiat a fost omis de către procuror, dat fiind faptul că la 24 februarie 2017, Iurie Podarilov a fost audiat în calitate de bănuit (vol.III, f.d.60-61), și tot la această dată a fost reținut în conformitate cu prevederile art. 166 Cod de procedură penală. Astfel, eroarea în cauză deși nu este de natura de a afecta întregul proces penal prin prisma nemijlocit a faptului că nu este una de gravitate mare, nu atrage nulitatea actului procedural, însă totuși urmează a fi reținută și abordată drept recompensă pentru încălcare la numirea pedepsei. O altă eroare admisă de către organul de urmărire penală, identificată de către instanța de apel se rezumă la încălcarea prevederilor art. 260 alin. (2) Cod de procedură penală, care indică că „procesul-verbal trebuie să cuprindă: pct. 1) locul și data efectuării acțiunii de urmărire penală; pct. 2) funcția, numele și prenumele persoanei care întocmește procesul-verbal; pct. 3) numele, prenumele și calitatea persoanelor care au participat la efectuarea acțiunii de urmărire penală, iar dacă este necesar, și adresele lor, 13 obiecțiile și explicațiile acestora; pct. 4) data și ora începerii și terminării acțiunii de urmărire penală; pct. 5) descrierea amănunțită a faptelor constatate, precum și a măsurilor luate în cadrul efectuării acțiunii de urmărire penală; pct. 6) mențiunea privind efectuarea, în cadrul realizării acțiunii de urmărire penală, a fotografierii, filmării, înregistrării audio, interceptării convorbirilor telefonice și a altor convorbiri sau executarea mulajelor și tiparelor de urme, privind mijloacele tehnice utilizate la efectuarea acțiunii respective de urmărire penală, condițiile și modul de aplicare a lor, obiectele față de care au fost aplicate aceste mijloace, rezultatele obținute, precum și mențiunea că, înainte de a se utiliza mijloacele tehnice, despre aceasta s-a comunicat persoanelor care participă la efectuarea acțiunii de urmărire penală". Astfel, la 25 noiembrie 2016, de către ofițerul principal de investigații din cadrul SPIA al MAI, Ghenadie Sîrbu, a fost întocmit procesul-verbal de examinare și transmitere a mijloacelor bănești, necătând la faptul că inițial în același proces-verbal se menționează în vederea transmiterii pretinsei sume estorcate de la Olexandr Badenco, ultimului i-a fost transmisă suma de 15 000 euro în bancnote cu nominalul a 500 euro 22 bancnote, bancnote cu nominalul 200 euro și 36 bancnote cu nominalul de 100 euro, totodată Olexandr Badenco a contrasemnat faptul că a primit suma de 15 000 euro, la sfârșitul procesului-verbal vizat, a scris cu mâna în limba rusă, că a primit suma de 10 000 euro, astfel existând o neconcordanță în ce privește în cele din urmă suma de bani pe care acesta a primit-o, cu toate că conform relatărilor lui Olexandr Badenco și ale martorului, Vladislav Lavric, se atestă cu lui Olexandr Badenco i s-a transmis suma de 10 000 euro. Tot la capitolul încălcărilor admise instanța de apel a menționat și faptul că în partea introductivă a procesului-verbal este indicat că acesta este întocmit de către ofițerul principal de investigații din cadrul SPIA al MAI, Ghenadie Sîrbu, însă ulterior, acest proces-verbal este semnat și indicat ca fiind întocmit de către ofițerul principal de investigații al secției nr. 2 a DCC, Vladislav Lavric. De asemenea, instanța de apel a reținut că, în același proces-verbal s-a indicat că bancnotele în cuantum de 15 000 euro au fost multiplicate cu ajutorul aparatului HP Laser Jet 3055, pe când în ordonanța din 24 februarie 2017, se indică că banii în sumă de 10 000 au fost examinați și multiplicați cu ajutorul imprimantei EPSON L200. Mai mult ca atât, în același proces-verbal de examinare și transmitere a mijloacelor bănești este menționat că examinarea sumei de 15 000 euro în bancnote cu nominalul a 500 euro 22 bancnote, 2 bancnote cu nominalul 200 euro și 36 bancnote cu nominalul de 100 euro a avut loc la data de 31 octombrie 2016, ora 12.54, în mun. Chișinău, str. Vasile Alecsandri, 83, fără a se lua în considerație că urmărirea penală a fost pornită la 23 noiembrie 2016, iar acțiunea procesuală analizată a avut loc la 26 noiembrie 2016, cu toate că Olexandr Badenco a semnat acest proces-verbal cu data de 14 25 noiembrie 2016, tot acesta a indicat sub semnătură că a primit suma de bani la 26 noiembrie 2016 (vol.I, f.d.62-verso). Subsidiar, instanța de apel a remarcat că nici asupra acestor erori procesuale instanța de fond nu s-a expus, deși s-a axat pe procesul-verbal privind corectarea erorilor materiale din 24 noiembrie 2017, urma să rețină că conform art. 249 alin. (1) Cod de procedură penală, care indică că „erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se corectează de însuși organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu". Astfel, conform procesului-verbal privind corectarea erorilor materiale din 24 noiembrie 2017, întocmit de către ofițerul, Vladislav Lavric, s-a dispus corectarea erorii materiale din conținutul procesului-verbal de examinare și transmitere a mijloacelor bănești din 25 noiembrie 2016, prin înlocuirea sintagmei „Ghenadie Sîrbu" cu sintagma „Vladislav Lavric", de asemenea s-a înlocuit sintagma „31.10.2016", cu sintagma „25.11.2016", și la fel s-a înlocuit sintagma „Hp LaserJet 3055", cu sintagma „Epson L 200" (vol.V, f.d.35). Necătând la întocmirea acestui proces-verbal de corectare a erorilor, instanța de apel a apreciat critic și nu l-a luat în calcul ca fiind un act care înlătură omisiunile și erorile mecanice, în contextul în care acest proces-verbal nu era la materialele cauzei penale la etapa finalizării urmăririi penale, or, urmărirea penală în această cauză penală a fost finalizată la 26 aprilie 2017, odată cu întocmirea rechizitoriului, iar cauza penală a fost remisă în Judecătoria Chișinău, la 28 aprilie 2017, astfel că procesul- verbal de corectare a erorilor a fost întocmit ulterior finalizării urmăririi penale și anume la 24 noiembrie 2017, când cauza penală se afla la etapa judecării cauzei în instanța de judecată. De asemenea, instanța de apel a remarcat că, procesul-verbal de corectare a erorilor din 24 noiembrie 2017, are un caracter general, deoarece nu înlătură total erorile admise în procesul-verbal de examinare și transmitere a mijloacelor bănești, în primul rând reieșind din faptul că deși se înlocuiește sintagma „Ghenadie Sîrbu " cu sintagma „Vladislav Lavric", nu a fost corectată nemijlocit funcția persoanei care a întocmit acest proces-verbal. La fel, în procesul-verbal de corectare a erorilor din 24 noiembrie 2017, se înlocuiește sintagma „31.10.2016", cu sintagma „25.11.2016", pe când în procesul- verbal de examinare și transmitere a mijloacelor bănești din 25 noiembrie 2016 este menționată data de 31 octombrie 2016, ora 12 și 54 min. Un alt proces-verbal de corectare a erorilor materiale, a fost întocmit la aceiași dată, 24 noiembrie 2017, de către procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, conform căruia s-a dispus a corecta 15 eroarea materială în conținutul ordonanței din 24 februarie 2017 privind aprecierea rezultatelor măsurii speciale de investigații, „controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor", prin înlocuirea sintagmei „10 000", cu sintagma „15 000" ca sumă de bani care a fost examinată la 25 noiembrie 2016 (vol.V, f.d.88), or Olexandr Badenco a scris în limba rusă că a primit suma de 10 000 euro și nicidecum suma de 15 000 euro, după cum a corectat procurorul eroarea materială admisă în conținutul ordonanței din data de 24 februarie 2017, privind autorizarea măsurilor speciale de investigații. Totodată, instanța de apel a conchis că nu a fost respectat termenul rezonabil de examinare a cauzei penale prevăzut de art. 20 Cod de procedură penală, și anume a fost încălcat termenul de numire a ședinței preliminare, inculpatul fiind ținut în stare de „arest preventiv", fapt care urma să determine instanța de judecată să numească ședința preliminară în regim de urgență și prioritate, fapt omis însă neîntemeiat de către instanța de fond. Astfel, conform materialelor cauzei penale se atestă că cauza penală în privința lui Igor Fucedji și Iurie Podarilov a parvenit în Judecătoria Chișinău, sediul Centru la 28 aprilie 2017, ulterior prin încheierea din 21 iunie 2017, s-a dispus disjungerea cauzei penale în privința lui Igor Fucedji și transmiterea cauzei penale în privința lui Iurie Podarilov pentru a fi repartizat altui judecător. Ulterior, la 27 iunie 2017, cauza penală în privința lui Iurie Podarilov a fost repartizată prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor judecătorului, Nicolae Costin. Prin încheierea din 28 iunie 2017, s-a dispus numirea ședinței preliminare pentru data de 07 septembrie 2017, ora 12.00, acțiune care a avut loc contrar prevederilor art. 345 alin. (1) Cod de procedură penală, care indică că „în termen de cel mult 3 zile de la data la care cauza a fost repartizată pentru judecare, judecătorul sau, după caz, completul de judecată, studiind materialele dosarului, fixează termenul pentru ședința preliminară, care va începe în cel mult 20 de zile de la data repartizării cauzei, cu excepția infracțiunilor flagrante. Ședința preliminară în cauzele în care sunt inculpați minori sau arestați se face de urgență și cu prioritate, până la expirarea termenului de arest stabilit anterior". În urm acelor menționate, instanța de apel a conchis că erorile vizate, ce țin de calitatea procesuală a inculpatului, Iurie Podarilov, deși nu afectează legalitatea și corectitudinea întregului proces penal, sunt de natura de afecta drepturile acestuia circumstanță care în viziunea instanței de apel este de natura de a trage în cele din urmă reducerea din pedeapsa numită, drept o recompensă pentru aceste încălcări, reducând din pedeapsa principală în formă de închisoare, cât și din pedeapsa complementară, astfel încât aceasta să constituie o recompensă echitabilă și să remedieze drepturile afectate ale inculpatului. 16 Instanța de apel a notat că în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, „în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv". Astfel, conform certificatului nr. 3P-2391/17 din 12 octombrie 2017, eliberat de către administrația Penitenciarului nr. 13, mun. Chișinău, Iurie Podarilov, a fost deținut în perioada 05 mai 2017 - 12 octombrie 2017, în celula nr. 128 din 04 mai 2017 până la 15 iunie 2017, cu capacitatea de 4 locuri și suprafața de 9,88 m2, în celula nr. 142 în perioada de la 15 iunie 2017 - 19 iunie 2017, cu capacitatea de 6 locuri și suprafața de 21 m2 și în celula nr. 129, în perioada de la 19 iunie 2017 - 12 octombrie 2017, cu capacitatea de 4 locuri și suprafața de 9,88 m2. De asemenea conform extrasului din fișa medicală de ambulatoriu a deținutului, Iurie Podarilov, din 18 octombrie 2017, se atestă că ultimul se află la tratament la Secția Medicală a Pentenciarului nr. 13, mun. Chișinău din 09 octombrie 2017, cu diagnosticul clinic „Hipertensiune arterială esențială gradul II, risc adițional moderat-înalt". În aceste condiții, instanța de apel a constatat încălcarea condițiilor de detenție ale inculpatului și a redus din pedeapsa principală în formă de închisoare a termenului de 8 luni, și din pedeapsa complementară, în formă de privare de dreptul de a ocupa funcții în organele de drept ale Republicii Moldova a termenului de 2 ani. Instanța de apel la stabilirea pedepsei penale inculpatului, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, că a fost comisă o infracțiune gravă, de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, anterior nefiind condamnat, nu a recunoscut vina, nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru, are la întreținere doi copii minori, astfel instanța de apel a stabilit că sancțiunea penală privativă de libertate și cea complementară, aplicată în privința lui Iurie Podarilov este pe deplin justificată și întemeiată, or, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Totodată, instanța de apel a menționat că careva circumstanțe atenuante din categoria celor vizate la art. 76 alin. (1) Cod penal, nu au fost identificate, la fel nefiind constatate circumstanțe agravante conform art. 77 alin. (1) Cod penal. Subsidiar, instanța de apel a indicat că, aplicarea unei pedepse privative de libertate față de inculpatul, Iurie Podarilov, este inoportună și neproporțională infracțiunii comise, cât și urmărilor prejudiciabile survenite, concluzionând că, scopul pedepsei penale va fi pe deplin atins, prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, 17 cu suspendarea executării acesteia în baza art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Împotriva decizie au declarat recursuri ordinare procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Natalia Andronic, procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității organizate și Cauze Speciale, Tatiana Timofti- Rusanovscaia, avocatul Iulian Grajdan în numele inculpatului Iurie Podorilov și ultimul. 5.1. Procurorii în recursurile declarate au solicitat în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, casarea deciziei cu menținerea sentinței primei instanțe din motiv că apelurile au fost greșit admise. În motivarea recursurilor declarate procurorii menționează că, instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, prin care i-a suspendat executarea pedepsei penale aplicate inculpatului, fără circumstanțe care ar motiva necesitatea aplicării acestor prevederi. Totodată, procurorii susțin că instanța de apel greșit în temeiul art. 385 alin. (4), (5) Cod de procedură penală, a redus din termenul pedepsei aplicate inculpatului, or, nu a fost adusă nicio probă care ar confirma faptul că inculpatului pe parcursul procesului de urmărire penală sau judecării cauzei i-au fost încălcate drepturile. Mai mult, procurorii indică că, organul de urmărire penală nu a admis erorile indicate de către instanța de apel, acestea fiind corectate în cadrul cercetării judecătorești la cererea procurorului, iar la cauza penală este anexat încheierea de corectarea a omisiunilor. De asemenea, procurorii menționează că, instanța de apel contrar prevederilor legale a constatat încălcarea drepturile inculpatului cu privire la condițiile de detenție, or apărarea în conformitate cu prevederile art. 2732 și 2733 Cod de procedură penală, urma să se adreseze cu o plângere împotriva administrației instituției penitenciare în instanța în cărei raze teritoriale se află instituția penitenciară, cu prezentarea în scris a raportului motivat la pretențiile invocate de către apărare. La fel, recurenții susțin că, instanța de apel necătând la faptul că eronat a aplicat prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, greși a calculat termenul redus din pedeapsă, or inculpatul s-a aflat în arest preventiv timp de 11 luni și o zi. 5.2. Recursuri împotriva deciziei declară apărătorul Iulian Grajdan în numele inculpatului și ultimul în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 15) și 16) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată. 18 În motivarea recursurilor declarate, recurenții pe lângă motivele enumerate în cererea de apel susțin că, decizia instanței de apel este una nemotivată și care are la bază declarații contradictorii ale martorilor, Vladyslav Badenco și Olexandr Bodecnco. Totodată, apărarea indică că, declarațiile martorilor Vladyslav Badenco și Olexandr Bodecnco, urmau a fi apreciate critic, or, ultimii au scopul de a se răzbuna pe Iurie Podorilov, din motiv că acesta urmărea scopul ca Vladyslav Badenco să fie condamnat pentru fapta comisă. Mai mult, recurenții menționează că, instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate în respectiva cauză penală în favoarea acuzării. De asemenea, recurenții susțin că, instanța de apel nu a dat răspuns la toate argumentele înaintate în cererea de apel și anume: declarațiile martorului Olexandr Badenco urmau să fie apreciate critic, or ultimul fiind vorbitor de limba rusă în cadrul urmăririi penale nu a fost asistat de către un translator; toate încălcările organului urmării penale identificate și de către instanța de apel atrag nulitatea actelor procesuale și încetarea procesului penal, nu aplicare art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală; nu a fost verificat faptul că Olexandr Badenco ar fi provocat acțiunile încriminate; vinovăția inculpatului a fost constată pe presupuneri. Recurenții menționează că, instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt, prin care a pus la baza condamnării inculpatului sentința prin care a fost condamnat Igor Fucedji, or, apărarea a fost lipsită de dreptul de a face cunoștință cu declarațiile ultimului, de a pune întrebări și a verifica veridicitatea acestora. La fel, recurenții indică faptul că în acțiunile încriminate lui Iurie Podorilov, lipsesc elementele infracțiunii de corupere pasivă, iar organul de urmărire penală nu a prezentat probe care să demonstreze vinovăția ultimului.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, ținând cont de opiniile expuse în referințe Colegiul penal lărgit constată că, acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea hotărârii atacate și să dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată, dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de către recurent. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 19 În prezenta cauză, Colegiul penal lărgit constată că și-a găsit confirmarea temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, indicat de către părți și anume: cazul când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel la baza deciziei de condamnare a inculpatului a luat în calcul sentința de condamnare a lui Igor Fudceji, încălcându-i dreptul inculpatului la un proces echitabil prevăzute de art. 6 al Convenției europene a drepturilor omului, or în privința lui Igor Fudceji procesul penal a fost disjuns într-o procedură separată, cauza fiind examinată în procedură simplificată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală. Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze poziția neclară a instanței de apel care în partea descriptivă a deciziei susține că ,,instanța de apel confirmă prezența laturii obiective în acțiunile inculpatului nemijlocit prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 iunie 201 7(…..) potrivit acestei sentințe, Igor Fucedji, a recunoscut vina integral de comiterea acestor fapte, și anume a menționat modul în care a comis fapta infracțională de trafic de influență, urmare a acțiunii de înțelegere prealabilă și de comun acord cu inculpatul, Iurie Podarilov (….) respinge ca nefondate alegațiile inculpatului și apărătorului acestuia, precum că apărarea nu ar fi avut acces la declarațiile martorului, Igor Fucedji, or cauza a fost disjunsă într-un proces penal separat, urmare a depunerii unei cereri de examinare a cauzei penale în privința acestuia într-o procedură simplificată, așa cum prevede norma art. 3641 Cod de procedură penală, iar apărarea nu a fost lipsită de dreptul de a lua cunoștință cu sentința de condamnare și nemijlocit cu declarațiile depuse de către Igor Fucedji, cu atât mai mult că la baza sentinței de condamnare nu au fost puse declarațiile lui Igor Fucedji, fapt care exclude careva pretinse încălcări după cum consideră apărarea”, or instanța de apel eronat susține că inculpatul nu a fost lipsit de dreptul de a lua cunoștință cu declarațiile lui Igor Fucedji, deoarece apărarea a avut acces la sentința de condamnare a acestuia. Așadar, Colegiul penal lărgit indică că, condamnarea inculpatului în baza declarațiilor unui coacuzat, fără posibilitatea interogării acestui, încalcă grav dreptul inculpatului la apărare (cauza Navalnyy și Ofitserov vs Rusia din 04.07.2016). De asemenea, Colegiul penal lărgit îi este neclară poziția instanței de apel care contradictoriu susține că vinovăția inculpatului este dovedită și prin sentința de condamnare a lui Igor Fucedji, cauza fiind examinată în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală (inculpatul recunoaște că a comis fapta împreună cu Iurie 20 Podorilov), totodată susținând că nu a luat în calcul la baza condamnării inculpatului declarațiile lui Igor Fucedji. Mai mult, în continuare instanța de apel respingând alegațiile apărării precum că nu au avut acces la declarațiile lui Igor Fucedji, a indicat că ultimii au putut face cunoștință cu sentința de condamnare a lui Igor Fucedji, unde sunt incluse declarațiile acestuia. Colegiul penal lărgit menționează că, simpla lecturare a sentinței sau declarațiilor lui Igor Fucedji nu poate fi luată în considerare dacă apărarea nu a avut posibilitatea în nici un stadiu al procedurii anterioare să interogheze persoana. Totodată, întru protejarea prezumției nevinovăției a inculpatului, instanța de apel eronat a indicat sentința de condamnare lui Igor Fucedji, or ultimul nu a fost audiat în calitate de martor în respectiva cauză penală, mai mult, în privința acestuia procesul penal a fost disjuns într-o procedură separată. Astfel, faptele invocate într-o sentință anterioară emisă de o instanță pe aceleași fapte în privința altei persoane urmează a fi dovedite în cadrul procesului și nu au putere de lucru judecat. Recurenții susțin unanim că, motivarea hotărârii instanței de apel este una formală în care doar descrie fapta, probele administrate în respectiva cauză penală fără a face o analiză și a da un răspuns la toate argumentele invocate în apel. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel contrar prevederilor legale și-a întemeiat soluția pe aprecieri subiective, or, Curtea de la Strasbourg statuează că, dreptul la un proces echitabil include obligația tribunalelor de a-și motiva deciziile lor, deoarece absența motivării unei decizii judiciare poate impieta asupra acestui drept. De asemenea, Curtea Europeană menționează că, judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională. Instanța europeană a subliniat că „motivarea unei decizii judiciare este strâns legată de preocupările privitoare la asigurarea desfășurării unui proces echitabil, aceasta permițând respectarea dreptului la apărare. Motivarea este indispensabilă însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză împotriva arbitrarului.” Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel superficial s-a expus asupra erorilor procesuale, fără a dezvălui poziția sa în coraport cu încălcările care atrag nulitatea actelor procedurale (fructele pomului otrăvit), aceasta menționează că drept recompensă pentru aceste încălcări aplică prevederile art. 385 Cod de procedură penală, prin care reduce atât din pedeapsa principală cât și cea complementară aplicată inculpatului, or dacă instanța de apel admite apelul cu rejudecarea cauzei, 21 decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a fi neapreciate ori respinse ca probe. În acest context, Colegiul penal lărgit menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de Codul de procedură penală și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale. Intima convingerea se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate. În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. Încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul penal lărgit, să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărâre 22 legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Natalia Andronic, procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității organizate și Cauze Speciale, Tatiana Timofti- Rusanovscaia, avocatul Iulian Grajdan în numele inculpatului și ultimul, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 martie 2018, în cauza penală în privința lui Podarilov Iurie XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac, publicată integral la 11 decembrie 2018. Președinte Elena Covalenco Judecători Ion Guzun Iurie Diaconu Liliana Catan Iurie Bejenaru 23