2ra-2441/15 — Încasarea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală

Dosarul nr.2ra-2441/15 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău –D. Dulghieru Instanţa de apel: CA Chişinău – D. Manole, E. Fistican, S. Arnăut ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în pricina civilă la acţiunea lui Ciorbă Sergiu către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura sectorului Centru mun.

Chişinău privind încasarea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 decembrie 2014, prin care s-a admis parțial acţiunea, CONSTATĂ: La data de 21 martie 2014 Ciorbă Sergiu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiţiei şi Procuratura sect. Centru mun. Chişinău privind încasarea din bugetul de stat a prejudiciului material în mărime de 5000 lei şi prejudiciului moral în valoare de 30000 lei, cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală, precum şi obligarea exprimării scuzelor în legătură cu tragerea ilegală la răspundere penală ( f.d.

1-5). În motivarea celor solicitate reclamantul a invocat că în anul 2010 a reprezentat interesele SRL „Happy King” în instanţa de judecată la acţiunea SRL „Happy King” către CA „Ideea Asigurări” SA cu privire la încasarea despăgubirilor de asigurare. La 16 iulie 2010 în calitate de reprezentant al reclamantului la sediul CA „Ideea Asigurări” SA a înregistrat citaţia instanţei de judecată, prin care ultima a fost informată despre fixarea şedinţei de judecată pentru data de 21.07.2010, însă la data indicată reprezentanţii CA „Ideea Asigurări” SA nu s-au prezentat, ședința avînd loc în lipsa lor. Ulterior, CA „Ideea 1 Asigurări” SA, făcînd cunoştinţă cu hotărîrea în pricina indicată, a depus plîngere la Comisariatul de Poliţie Centru mun.

Chişinău, solicitînd atragerea la răspundere penală a lui Ciorbă Sergiu pentru pretinsa faptă de falsificare a citaţiei, prin modificarea lunii din 07 în 08. În acest context reclamantul a indicat că, contrar propunerii organului de urmărire penală de a nu începe urmărirea penală pe faptele indicate în plîngere, procurorul Procuraturii Centru mun. Chişniuă, Bacalîm Lilian a dispus începerea urmării penale conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 361 al. 1 CP. Astfel, Ciorbă Sergiu în cadrul acestei cauze penale a fost recunoscut în calitate de bănuit, fiindu-i totodată colectate mostre de scris. În cadrul cauzei penale a fost efectuată expertiza grafoscopică, iar expertul a concluzionat că probabil scrisul de pe suportul cercetat aparţine lui Ciorbă Sergiu.

La data de 07 decembrie 2010 Ciorbă Sergiu a fost pus sub învinuire fiindu-i aplicată măsura preventivă de a nu părăsi localitatea. Drept temei pentru punerea sub învinuire a servit raportul de expertiză, însă în rezultatele studierii acestui raport drept mostre de scris pretinse a fi a lui Ciorbă Sergiu s-a constatat a fi mostre colectate de la una dintre angajatele CA „Ideea Asigurări” SA. Ulterior prin ordonanţa din 17 ianuarie 2012 Ciorbă Sergiu a fost scos de sub urmărire penală, iar cauza a fost suspendată. În contextul celor expuse Ciorbă Sergiu a indicat că în perioada de la 12 noiembrie 2010 pînă la 17 ianuarie 2012 a fost supus ilegal urmării penale, menţionînd totodată că la cazul concret nici nu există componenţă de infracţiune, or, citaţia nu poate fi calificată drept document oficial, iar drept rezultat începerea urmării penale pe faptul falsificării citaţiei nu este legală.

Reclamantul a arătat că prin acţiunile organului de urmărire penală i-a fost cauzat prejudiciu moral, fiindu-i concomitent diminuată şi reputația profesională. La data de 16 decembrie 2010 el a primit licenţa de avocat, iar acțiunile de supunere urmării penale i-au afectat direct imaginea personală precum şi cea profesională. Totodată a suportat cheltuieli materiale în sumă de 5000 lei, legate de plata serviciilor de asistenţă juridică. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 decembrie 2014 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat din bugetul statului prin intermediul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Ciorbă Sergiu prejudiciul material în cuantum de 5000 lei, prejudiciul moral în cuantum de 5000 lei, în total 10000 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată ( f.d. 112). Nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din data de 04 decembrie 2014, Ministerul Justiţiei a declarat apel, prin care a solicitat în principal casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău, iar în subsidiar modificarea hotărîrii în sensul diminuării sumelor încasate ( f.d. 127). 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din data de 12 mai 2015 s-a respins ca neîntemeiată cererea de apel declarată de Ministerul Justiţiei, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din data de 04 decembrie 2014. În motivarea soluţiei sale instanţa de apel a reţinut că instanţa de fond a dat o apreciere corectă a raportului juridic stabilit între părţi, a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea cauzei, concluziile fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept material au fost aplicate corect.

Studiind materialele dosarului, colegiul a constatat că Ciorba Sergiu în perioada de la 12 noiembrie 2010 pînă la 17 ianuarie 2012 a fost supus ilegal urmării penale, totodată fiindu-i aplicată măsura preventivă de a nu părăsi localitatea. Astfel, în corespundere cu prevederile ar. 1405 al. 1 Cod Civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragerea ilegală la răspundere penală, aplicarea ilegală a măsurilor preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității, se repară de către stat integral, indiferent de vinovăția persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor judecătorești.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 2 al. 1, al Legii nr. 1545 – XIII din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, ale instanţei judecătoreşti, se califică ca acțiuni ilicite acțiuni sau inacțiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţii, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilicit se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, ori fapte ale persoanelor cu fiuncţii de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenționată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau contravenționale ( infracţiuni).

Potrivit art. 3 al Legii nr. 1545- XIII din 25.02.1998 este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanelor fizice sau juridice în urma: reţinerii ilegale, aplicarea ilegală a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală, condamnării ilegale etc., dreptul la repararea prejudiciului apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmării penale pe temeiuri de reabilitare. Colegiul civil reţine că potrivit art. 1422 Cod Civil în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe fizice sau psihice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Concomitent art. 10 al Legii 1545- XIII din 25.02.1998 indică expres că dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea şi în modul 3 stabilit de prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6, iar art. 11 stipulează că mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabilește de instanța de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Nefiind de acord cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, Ministerul Justiţiei a depus recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 decembrie 2014 cu emiterea unei hotărîri noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, cu titlul secundar modificarea deciziei Curţii de Apel în sensul diminuării sumelor încasare din bugetul de stat a prejudiciului material şi moral (f.d.

158-162). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 12 mai 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la data de 21 mai 2015,confirmarea despre recepționarea acesteia lipsește. Cererea de recurs, depusă la 07 august 2015 de către Ministerul Justiţiei se consideră a fi depusă în termen. Examinînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Ministerul Justiţiei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

4 Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Conform celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, în pricina civilă la acţiunea lui Ciorbă Sergiu către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura sectorului Centru mun.

Chişinău privind încasarea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul, Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 5