2rh-240/17 — Constatarea inexactităţii în actul de stare civilă

Dosar nr.2rh-240/17 Prima instanţă – (judecătoria Botanica mun. Chişinău) V.Holban Instanţa de apel – (Curtea de Apel Chişinău) L.Bulgac, D.Manole, G.Daşchevici Instanţa de recurs (Curtea de Supremă de Justiţie) G. Stratulat, M. Ghervas, D. Mardari ÎNCHEIERE mun.

Chişinău 13 decembrie 2017 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, Galina Stratulat judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire înaintată de Petcu Ghenadie, în cauza civilă, la cererea înaintată de Petcu Ghenadie, cu participarea persoanelor interesate Petcu Natalia şi Serviciu Stare Civilă privind constatarea inexactității în actul de stare civilă, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 24 mai 2017, prin care s-a declarat inadmisibil recursul înaintat de Petcu Ghenadie, a c o n s t a t a t : La 06 mai 2015, Petcu Ghenadie s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat constatarea inexactității în certificatul de divorț nr.327 din 06 decembrie 2014 prin schimbarea datei desfacerii căsătoriei şi anume din 06 decembrie 2014 în 18 septembrie 1998. În motivarea cererii a indicat că, prin hotărârea judecătoriei Soroca din 03 septembrie 1998 a fost desfăcută căsătoria dintre Petcu Ghenadie şi Petcu Natalia, însă pentru eliberarea certificatului de divorț soții s-au adresat la Oficiul Stării Civile la 06 decembrie 2014. Susţine Petcu Ghenadie că, indicarea în certificatul de divorț a datei desfacerii căsătoriei, 06 decembrie 2014 este greşită,

iar în momentul adresării eliberării certificatului de divorţ Oficiul Stării Civile urma să indice data desfacerii căsătoriei, 18 septembrie 1998. Menţionează că, în temeiul art.39 din Codul familiei, momentul desfacerii căsătoriei se consideră data la care hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. Însă contrar acestor prevederi Oficiul Stării Civile a indicat în certificatul de divorț data desfacerii căsătoriei 06 decembrie 2014, astfel aplicând prevederile art.40 din Codul căsătoriei şi familiei din redacţia legii din 1969. Consideră petiționarul că inexactitatea din certificatul de divorț urmează a fi corectată. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău, din 01 iulie 2015, cererea înaintată de Petcu Ghenadie a fost admisă.

S-a constatat faptul inexactității înscrierii în actul de divorț nr.327 din 06 decembrie 2014 emis de Oficiul Stării Civile Soroca privind desfacerea căsătoriei dintre Petcu Ghenadie şi Petcu Natalia, la rubrica data desfacerii căsătoriei fiind indicată greșit data de 06 decembrie 2014, urmând a fi substituată prin data de 18 septembrie 1998. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Petcu Natalia, la 13 iulie 2015 a declarat apel împotriva hotărîrii judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 01 iulie 2015, solicitând admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei decizii de respingere a cererii înaintate de Petcu Ghenadie. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 ianuarie 2017, s-a admis apelul declarat de Petcu Natalia, s-a casat hotărârea judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 01 iulie 2015, şi s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de Petcu Ghenadie. La 02 martie 2017 Petcu Ghenadie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 ianuarie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei şi menţinerea hotărârii judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 01 iulie 2015. De asemenea, a contestat cu recurs şi încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 decembrie 2016 prin care s-a respins propunerea de recuzare a judecătorilor înaintată de Petcu Ghenadie, solicitând casarea acesteia. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 24 mai 2017 s-a declarat inadmisibil recursul înaintat de Petcu Ghenadie.

La 20 octombrie 2017, Petcu Ghenadie a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 24 mai 2017, solicitând admiterea cererii de revizuire, anularea încheierii menţionate şi transmiterea cauzei spre rejudecare în instanţa de recurs. În motivare, a indicat că în perioada iunie-iulie a anului 2017 a înaintat mai multe demersuri către Ministerul Justiţiei, Parlamentul Republicii Moldova, Oficiul Stării Civile privind modul de aplicare la caz a art. 40 din Codul căsătoriei şi a familiei în redacţia Legii din 1969, iar prin răspunsurile permite a fost informat că în speţă nu este aplicabilă norma dată. Astfel, revizuientul consideră că au devenit cunoscute unele circumstanţe şi fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nici nu putea fi cunoscute revizuentului în cadrul judecării pricinii.

Ca temei de drept a indicat prevederile art. 449 lit.b) şi e1) din Codul de procedură civilă care stipulează că revizuire se declară în cazurile când au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind 2 sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărârea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului.

Referitor la termenul de depunere a cererii de revizuire, Colegiul reţine că potrivit art. 450 lit.b) şi d1) cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale pricinii care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b), în termen de 3 luni din ziua cînd persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.e1). Curtea Supremă de Justiţie a adoptat încheierea de inadmisibilitate la 24 mai 2017. Revizuientul a declarat cerere de revizuire la 20 octombrie 2017, respectiv revizuirea este depusă în termen.

Potrivit prevederilor art.451 alin.1) din Codul de procedură civilă cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 453 alin.1) lit. a) din Codul de procedură civilă după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte de dispoziţie: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Examinând motivele invocate de revizuent Colegiul ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive.

Conform art.449 lit.b) Cod de procedură civilă revizuirea se declară în cazurile în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Pentru a invoca prevederile art.449 Cod de procedură civilă, este important ca circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sunt determinate pentru judecarea justă a cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că argumentul invocat de revizuient în cererea de revizuire nu este un temei de revizuire, or interpretarea normelor de drept, poate fi dată de instanţele judecătoreşti, într-o speţă respectivă în scopul aplicării ei în cazul dedus judecăţii, sau de către Curtea Constituţională în cazul examinării excepțiilor de neconstituţionalitate a legilor. Potrivit art.114 din Constituția Republicii Moldova, justiția se înfăptuiește în numele legii numai de instanţele judecătoreşti. Deci, interpretarea legii civile reprezintă o etapă în procesul aplicării legii la înfăptuirea justiţiei, conţinutul interpretării fiind tocmai stabilirea sensului voinţei legiuitorului, exprimată într-o anumită normă de drept civil.

În această ordine de idei, Colegiul constată că răspunsurile primite de către Petcu Ghenadie de la instituţiile menţionate, nu sunt circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, sau care sunt determinante pentru revizuirea soluției, ci doar niște 3 concluzii interpretate de către revizuent în contextul circumstanțelor de fapt a litigiului. Cu referire la temeiul de drept art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă invocat de revizuient, Colegiul menţionează că nu este aplicabil în speţă, ori pentru a redeschide procesul în baza acestui temei, este important a se ţine cont de principiul neretroactivității hotărârilor Curţii Constituţionale, în sensul că temei de revizuire v-a servi aplicarea legii declarate neconstituţionale la momentul pronunţării hotărârii, dar nu şi după, cu excepţia cazurilor când legea este declarată neconstituţională din momentul adoptării.

Faptul că revizuientul a solicitat în cadrul revizuirii ridicarea expediției de neconstituţionalitate a normei de drept, nu atestă şi apariția temeiului de revizuire deoarece nu întruneşte condiţiile impuse de legiuitor pentru admiterea ei. Respectiv, afirmațiile revizuentului în sensul dat se referă la anumite aspecte, ce ţin de dezacordul cu constatările, concluziile şi aprecierile instanţei de recurs realizate în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul, consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 Codul de procedură civilă. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Brumărescu v. România, nr. 28342/95, §§ 61-62 şi Roşca v. Moldova, nr. 6267/02, §§24-25, Riabyk v. Rusia, §52). Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin intermediul căreia se poate obţine desființarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi reluarea judecăţii în cazurile expres determinate de lege. Astfel, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situaţii excepţionale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa. Desființarea hotărîrii irevocabile ca urmare a admiterii revizuirii prin îndepărtarea condiţiei evocării fondului conduce la probleme majore din perspectiva securităţii raporturilor juridice conform jurisprudenţei clare, constante şi extrem de voluminoase a CtEDO.

Chestiunea revizuirii cauzei datorită unor circumstanțe noi descoperite, a fost examinată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Popov versus Moldova (nr. 2), (nr. 19960/04, 6 decembrie 2005) şi Oferta Plus SRL versus Moldova (nr. 14385/04,19 decembrie 2006), unde Curtea a constatat o încălcare a articolului 6 § 1 din cauza unei aplicării necorespunzătoare a procedurii de revizuire Colegiul constată că în speţă, nu sunt întrunite cumulativ condiţiile de admisibilitate a revizuirii menţionate la art.449 din Codul de procedură civilă dar şi de jurisprudenţa CEDO, care impune ca desființarea unei hotărâri judecătoreşti intrate în puterea lucrului judecat să nu poată interveni decât pentru „defecte fundamentale” ale hotărârii, care au devenit cunoscute instanţei, numai după terminarea procesului.

4 Din considerentele menționate completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. În conformitate cu prevederile art.270, 453 alin.1) lit.a) din Codul de procedură civilă, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e : Se respinge cererea de revizuire declarată de Petcu Ghenadie împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 24 mai 2017. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Galina Stratulat judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 5