2ac-15/21 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului pentru absenta forțată, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ac-15/2021 ÎNCHEIERE 24 februarie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh examinând cererea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Antoci împotriva Ministerului Sănătății, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova, persoane terțe Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, Eduard Patic cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţia deţinută anterior, încasarea salariului pentru absenţă forţată de la muncă, repararea prejudiciului moral şi compensarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La 08 octombrie 2019, Ivan Antoci a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale al Republicii Moldova solicitând anularea ordinului nr. 125-P-6 din 26 iulie 2019 cu privire la concedierea din funcția de director al Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, restabilirea în funcția de director al Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate,

repararea prejudiciului material cauzat în legătură cu privarea ilegală de posibilitatea de a munci pe întreaga perioadă absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei, compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 20 000 de lei, achitate pentru serviciile juridice. Prin încheierile din 30 decembrie 2019 și 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîşcani, Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate și Eduard Patic au fost atrași în calitate de terți. Prin încheierea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, s- a declinat competenţa judecătorului specializat în materia de contencios administrativ de la examinarea prezentei cauze civile şi s-a remis dosarul Preşedintelui Judecătoriei Chişinău spre redistribuire aleatorie judecătorului specializat în materie civilă.

Prin încheierea din 02 martie 2020 a Președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Ţurcan, cauză a fost redistribuită aleatoriu prin intermediul PIGD, unui judecător din 1 cadrul sediului Centru al Judecătoriei Chişinău, sediu specializat în materie civilă, pentru examinare.

Prin hotărârea din 19 iunie 2020 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Antoci şi s-a anulat ordinul nr.125-P-6 din 26 iulie 2019 cu privire la concedierea lui Ivan Antoci, s-a restabilit Ivan Antoci în funcția de director al Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, s-a încasat de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în beneficiul lui Ivan Antoci salariul mediu neachitat pentru absența forțată de la serviciu, începând cu data de 26 iulie 2019 până la data de 19 iunie 2020, inclusiv, s-a încasat de la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM în beneficiul lui Ivan Antoci prejudiciul moral în mărime de 20 000 de lei, totodată, s-a indicat că hotărârea în partea restabilirii la lucru şi încasării unui salariu mediu lunar pentru absența forțată de la lucru, urmează să fie execută imediat, în rest, cererea de chemare în judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 18 iulie 2020, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a înregistrat cerere de apel împotriva hotărârii din 19 iunie 2020 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru. Prin încheierea din 17 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chişinău, s-a declinat competența completului specializat în materie de drept comun al Curții de Apel Chişinău de la examinarea cauzei şi s-a remis dosarul pentru redistribuire aleatorie completelor specializate în materie de contencios administrativ ale Curții de Apel Chişinău.

Prin încheierea din 09 decembrie 2020 a Curții de Apel Chişinău s-a sesizat Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență apărut între completul specializat în materie de drept comun al Curții de Apel Chișinău şi completul specializat în materie de contencios administrativ al Curții de Apel Chişinău, s-a suspendat procesul civil, în ordine de apel și s-a prezentat dosarul Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență. La 26 ianuarie 2021 Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale a înaintat cerere prin care a solicitat Plenului Curții Supreme de Justiție emiterea unui aviz consultativ.

În motivarea cererii a invocat că raporturile de muncă dintre Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale şi Ivan Antoci au apărut în baza contractului individual de muncă nr. 46 încheiat între Ministerul Sănătății (succesor în drepturi - Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale) şi Ivan Antoci la data de 07 octombrie 2016. Potrivit punctului 21 din contractul individual de muncă nr. 46 din 07 octombrie 2016, litigiile individuale de muncă care vor apărea pe durata acțiunii prezentului contract de muncă vor fi soluționate în modul stabilit de Codul muncii şi alte acte normative.

A mai indicat că funcția de director al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate nu are statut juridic de funcție publică, în sensul Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public, funcția de director al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate nu se regăsește în clasificatorul unic al funcțiilor publice aprobat prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, astfel, Ivan Antoci, director al Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate, nu a deținut niciodată statut de funcționar public, acesta fiind angajat în baza contractului individual de muncă între Ministerul Sănătății şi Ivan Antoci.

2 A specificat că în conformitate cu prevederile art. 259 din Codul muncii, care prevede baza juridică de reglementare a muncii conducătorului unității, drepturile şi obligațiile conducătorului unității în sfera raporturilor de muncă sunt stipulate în prezentul cod, de alte acte normative, de documentele de constituire ale unității şi de contractul individual de muncă. Menționează că contractul individual de muncă nr. 46 din 07 octombrie 2016 reprezintă actul juridic de bază, principal, în temeiul căruia au apărut raporturile juridice dintre părți.

În conformitate cu prevederile articolului 45 din Codul muncii noțiunea legală de contract individual de muncă este înțelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcție, să respecte regulamentul intern al unității, iar angajatorul se obligă să-i asigure condițiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să achite la timp şi integral salariul.

A solicitat Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale, ca Plenul Curții Supreme de Justiție să clarifice pe care litigii Codul muncii le consideră drept litigii individuale de muncă şi constau din divergențele dintre salariat şi angajator privind încheierea contractului individual de muncă, executarea, modificarea și suspendarea contractului individual de muncă, încetarea şi nulitatea, parțială sau totală, a contractului individual de muncă, plata despăgubirilor în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor de către una din părțile contractului individual de muncă, rezultatele concursului, anularea ordinului (dispoziției, deciziei, hotărârii) de angajare în serviciu, emis conform art. 65 alin. (1) din Codul muncii, alte probleme ce decurg din raporturile individuale de muncă și anume în care părți sunt o autoritate publică și personalul angajat, adică conducătorii de instituții publice în care autoritățile exercită calitatea de fondator, dar a căror funcții nu au statut public, nu au statut de funcționar public, sunt de competența jurisdicțională a instanțelor judecătorești specializate de contenciosul administrativ sau instanțelor judecătorești de drept comun civil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de solicitare Plenului Curții Supreme de Justiție de a emite un aviz consultativ cu privire la litigiile pe care Codul muncii le consideră drept litigii individuale de muncă şi constau din divergențele dintre salariat şi angajator, este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente. În conformitate cu art.122 alin. (1)–(2) din Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării cauzei într-o instanță de judecată se atestă dificultăți la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanța de judecată solicită Plenului Curții Supreme de Justiție, din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii.

Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Solicitarea avizului consultativ trebuie să se refere la dificultăți de aplicare corectă a normei de drept susceptibile de interpretări diferite. Solicitarea avizului consultativ nu va conține formularea unei simple întrebări cu privire la aplicarea unui text de lege. 3 În cazul în care instanța de judecată respinge demersul participanților la proces privind solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție, aceasta va emite o încheiere nesusceptibilă de recurs. Raportând la caz prevederile normei enunțate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că instanța de judecată solicită Plenului emiterea unui aviz consultativ doar în cazul în care întâmpină dificultăți la aplicarea legii materiale ori procesuale.

La caz, nu sunt prezente anumite dificultăți la aplicarea Codului muncii în ceea ce vizează încheierea contractelor individuale de muncă. Legea ce determină competența la soluționarea litigiilor atât în contencios administrativ cât și a litigiilor de drept comun este clară și expresă. Totodată, Completul relevă că în sensul art. 122 din Codul de procedură civilă, avizul consultativ se solicită în cazul în care este necesară lămurirea unei probleme de drept determinantă pentru soluționarea în fond a cauzei. Însă, la această etapă a procesului se soluționează un incident procedural care nu vizează fondul cauzei. Ca urmare, nu se atestă necesitatea de a sesiza Plenul Curții Supreme de Justiție în vederea emiterii unui aviz consultativ, prin ce se impune respingerea cererii Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la solicitarea Plenului Curții Supreme de Justiție de a emite un aviz consultativ.

În conformitate cu art. 122 alin. (1), (2), art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se respinge cererea depusă de către Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale al Republicii Moldova cu privire la solicitarea unui aviz consultativ din partea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la litigiile pe care Codul Muncii al Republicii Moldova le consideră drept litigii individuale de muncă şi constau din divergențele dintre salariat și angajator. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Victor Burduh 4