3ra-781/21 — Contestarea actului administrativ normativ

Dosarul nr. 3ra-781/21 ÎNCHEIERE 10 iulie 2021 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, depusă de Președintele Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoane terţe Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției, Serviciul de Informații și Securitate cu privire la anularea în parte a actului administrativ normativ, c o n s t a t ă: La 7 iunie 2021 Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoane terţe Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Comisia Unificată de Control din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției,

Serviciul de Informații și Securitate solicitând prin cererea de completare a acțiunii din 1 iulie 2021: anularea parţială a actului administrativ normativ şi anume anexa de la punctul 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin hotărârea nr. 4999 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie 2021 „Cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021”; anularea parţială a actului administrativ normativ în pct. 1 subpct.

3) din hotărârea nr. 4999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4965 din 5 iunie 2021 „Cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), 1 municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021”. Prin hotărârea din 8 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea a fost admisă integral.

A fost anulat parțial actul administrativ normativ în partea anexei de la punctul 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, modificată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4999 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, în partea ce depășește numărul de 12 secții de votare.

A fost anulat parțial actul administrativ normativ în partea punctului 1, subpct. 3 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4999 din 15 iunie 2021 pentru modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4965 din 5 iunie 2021 cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021, în partea ce depășește numărul de 12 secții de votare. La 9 iulie 2021 Comisia Electorală Centrală a depus recurs împotriva hotărârii din 8 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie declarată inadmisibilă sau să fie respinsă ca neîntemeiată.

La 10 iulie 2021 Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” reprezentat de președintele partidului Andrei Năstase, a înaintat cerere de recuzare judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Tamara Chişca-Doneva. În susținerea cererii de recuzare, a invocat faptul că judecătorul Tamara Chişca- Doneva, nu poate participa la examinarea prezentei cauze, deoarece recunoaște Transnistria ca stat și autoritățile separatiste ca fiind autorități oficiale, fapt ce îl confirmă prin decizia din 6 iulie 20211 a Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3r- 820/11). Astfel, a susținut că în privința judecătorului, Tamara Chişca-Doneva planează suspiciuni de imparțialitate în raport cu obiectul și interesul dedus judecății în care deține calitatea de judecător, calitate pentru care încrederea societății este esențială exercitării atribuțiilor judiciare.

Or, a invocat că interesul general al justiției și anume încrederea pe care trebuie să o livreze justiția, inclusiv sub aspecte de aparențe, îndreptățesc necesitatea înlăturării judecătorului de la examinarea prezentei cauze. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge cererea de recuzare înaintată judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Tamara Chișca- Doneva, de către Președintele Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50. 2 În temeiul art. 49 alin. (1) și (2) Cod administrativ, într-o procedură administrativă, pentru o autoritate publică nu au dreptul să acţioneze persoanele care: a) înseşi au statut de participant la procedura administrativă; b) sînt membri de familie ai unui participant; c) în virtutea legii sau în baza procurii, reprezintă în general sau în această procedură administrativă un participant; d) sînt membri de familie ai reprezentantului unui participant în această procedură administrativă; e) desfăşoară activitate remunerată la un participant al procedurii administrative sau activează la el în calitate de membru al consiliului de conducere, al consiliului de supraveghere sau al unui alt organ de acest gen.

Această prevedere nu se aplică persoanelor angajate la o instituţie de drept public participantă la procedura administrativă; f) în chestiunea respectivă au întocmit o expertiză sau au acţionat în mod similar în afara calităţii lor funcţionale/de serviciu. Persoana care, prin activitate sau decizie, poate avea nemijlocit avantaje sau dezavantaje este asimilată participantului. Această prevedere nu se aplică dacă avantajul sau dezavantajul se bazează doar pe faptul că cineva face parte dintr-un grup de populaţie sau grup profesional ale cărui interese comune sînt atinse de chestiunea în cauză. La rândul său, art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează că pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acţiona, de asemenea, persoanele în privinţa cărora există un motiv de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei.

Conform alin. (2) lit. b), c) și d) al aceluiași articol, motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci cînd persoana care acţionează pentru autoritatea publică: şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privinţa unui participant la această procedură; şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor pînă la încheierea procedurii; are un interes economic sau personal faţă de rezultatul procedurii administrative. În corespundere cu prevederile art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

Articolul 52 alin. (2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că, propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată şi prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare şi cererea de abţinere de la judecată pot fi înaintate mai tîrziu doar dacă autorul lor a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea cauzei în fond. Procedura soluţionării cererii de abţinere de la judecată şi efectele admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 şi 54. În conformitate cu art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța decide asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Prin urmare, din normele citate supra rezultă că legiuitorul a prevăzut exhaustiv două condiţii esenţiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privinţa judecătorului şi anume: recuzarea trebuie să fie motivată şi poate fi propusă până la începerea dezbaterii cauzei în fond. După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 10 iulie 2021 Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” reprezentat de președintele partidului 3 Andrei Năstase, a înaintat recuzare judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Tamara Chişca-Doneva.

În acest sens, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că propunerea de recuzare înaintată de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” este întemeiată pe existența unei suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorului Tamara Chişca-Doneva, fiind invocat că ultima nu poate participa la examinarea prezentei cauze, deoarece recunoaște Transnistria ca stat și autoritățile separatiste ca fiind autorități oficiale.

Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide netemeinicia cererii, or, aceasta nu este motivată suficient în sensul existenței unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a-i afecta imparțialitatea subiectivă, iar faptul neîncrederii în judecătorul Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, nu poate constitui temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât temeiul expus nu cade sub incidența art. 50 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, fapt ce exclude orice dubiu legitim referitor la imparțialitatea judecătorului. Totodată, motivele invocate în cererea de recuzare nu constituie circumstanțe, care indică la imparțialitatea obiectivă a judecătorului nici în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

De altfel, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein contra Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1 al Convenției, se determină prin aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată şi, în același timp, pe baza unui test obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea nr. R(94) 12 privind independența, eficiența şi rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a consemnat că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor şi cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege“. În același timp, Colegiul reține că temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, iar limitele impuse de lege urmează să contracareze abuzurile justițiabililor şi să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului recuzat, Colegiul conchide că la caz, nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea acestuia, iar motivele invocate în cererea de recuzare nu se încadrează cele enumerate la art. 49 și 50 din Codul administrativ, care 4 reglementează în mod exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorului și a inadmisibilității participării acestuia la judecarea cauzei. Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Tamara Chișca-Doneva.

În conformitate cu art. 202 alin. (4), 230 Cod administrativ, art. 53 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Tamara Chișca-Doneva, depusă de Președintele Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5