3ra-1221/23 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1221/23 2-23157245-01-3ra-14122023 ÎNCHEIERE 22 decembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători: Aliona Donos Ion Malanciuc examinând cererea înaintată de către Partidul Politic ,,Șansă”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, privind recuzarea judecătorului Curţii Supreme de Justiție, Diana Stănilă de la examinarea recursului înaintat de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2023, emisă în cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic ,,Șansă” împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, terț Serviciul de Informații și Securitate, cu privire la anularea Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 92 din 03 noiembrie 2023, constată: La 04 noiembrie 2023, Partidul Politic ,,Șansă” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova privind anularea Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.92 din 03 noiembrie 2023. Prin încheierea din 04 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a atras în proces, în calitate de terț, Serviciul de Informații și Securitate.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 30 noiembrie 2023, în temeiul art.17 și art.207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Partidul Politic „Șansă”, din motiv că reclamantul nu poate revendica încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art.17 din Codul administrativ. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 decembrie 2023 s-a admis recursul depus de către Partidul Politic „Șansă”, s-a anulat încheierea din 30 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău şi s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în același complet de judecată.

Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea din 12 decembrie 2023 a anulat Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 92 din 03 noiembrie 2023. 1 Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2023 a fost contestată cu recurs de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova şi de către Serviciul de Informații și Securitate.

La 15 decembrie 2023, judecătorii Aliona Miron şi Diana Stănilă au declarat abținere de la judecarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic ,,Șansă” împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, terț Serviciul de Informații și Securitate, cu privire la anularea Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 92 din 03 noiembrie 2023. Prin încheierea din data de 18 decembrie 2023 a Curţii Supreme de Justiţie s-a respins declarația de abținere înaintată de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Aliona Miron şi Diana Stănilă, de la judecarea cauzei de contencios administrativ menționate.

Pentru data de 22 decembrie 2023 a fost fixată sedinţa de judecată privind admisibilitatea recursurilor depuse de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova şi de către Serviciul de Informații și Securitate, în completul de judecată format din magistrații Aliona Miron, Aliona Donos şi Diana Stănilă. La 22 decembrie 2023 Partidul Politic ,,Șansă”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, a înaintat recuzare judecătorului Curţii Supreme de Justiție, Diana Stănilă, invocând faptul că pe data de 20 decembrie 2023 în adresa Consiliului Superior al Magistraturii a fost depusă o cerere prealabilă cu privire la retragerea actului administrative ilegal prin care judecători Aliona Donos şi Diana Stănilă au fost transferați la Curtea Supremă de Justiţie.

În cererea prealabilă s-a invocat multiple încălcări ale legii şi standardelor internaționale cu privire la procesul de promovare, fapt care afectează grav independenţa acestui proces, şi implicit independentă instanţei supreme de justiţie. La fel, a invocat că deţine informații că asupra completului de judecată se exercită o presiune enormă din partea unor politicieni, instituții de forță şi speciale pentru a influenta acest proces de judecată. În opinia Partidul Politic ,,Șansă”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, există dubii rezonabile cu privire la imparțialitatea judecătorului Diana Stănilă. Studiind argumentele invocate în cererea de recuzare şi raportate la materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recuzare înaintată judecătorului Diana Stănilă urmează a fi respinsă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.202, alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 și 50 Conform art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Potrivit art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; 2 b) şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privința unui participant la această procedură; c) şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative. Totodată, art. 50 alin. (2) din Codul administrativ prevede de o manieră care nu este exhaustivă motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ.

Astfel, este de menționat că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171. În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, temeiul de recuzare invocat de către Partidul Politic ,,Șansă”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă nu este justificat și nu se încadrează în dispozițiile art.50, alin. (2) din Codul administrativ şi art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, or, în esenţă, se referă la dezacordul acestuia cu privire la modul de numire a magistratului în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, circumstanță care nu constituie o suspiciune de imparțialitate.

În acest context, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că, cadrul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, al unor judecători, inclusiv a judecătorului Diana Stănilă este Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, care este în vigoare şi poartă un caracter obligatoriu, fiind executorie şi opozabilă tuturor subiecţilor de drept.

La fel, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că potrivit prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, în cazul în care buna funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante, Consiliul Superior al Magistraturii poate transfera, cu titlu temporar, prin derogare de la prevederile Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, din instanţele de nivel inferior judecători care corespund criteriilor legale de ocupare a funcţiei de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Transferul temporar va fi încetat la ocuparea a cel puţin 11 dintre posturile de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, iar judecătorii temporar transferaţi revin în funcţiile deţinute înaintea transferului.

3 Prin hotărârea nr. 507/31 din 02 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a transferat temporar, în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, începând cu data de 12 noiembrie 2023, pînă la ocuparea a cel puţin 11 posturi de judecător, judecătorii Diana Stănilă de la Curtea de Apel Bălţi şi Igor Mânăscurtă de la Curtea de Apel Chişinău.

Mai mult ca atât, prin decizia Curţii Constituţionale nr.100 din 10 august 2023 (dosarul nr.123a/2023) de inadmisibilitate a sesizărilor nr.123a/2023, nr.159g/2023 şi nr.169g/2023 pentru controlul constituţionalităţii art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie (transferul temporar al unor judecători la Curtea Supremă de Justiţie), s-au declarat inadmisibile sesizările pentru controlul constituţionalităţii art.21 alin.(8) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, depuse de Vlad Bătrîncea şi Adrian Albu, deputaţi în Paramentul Republicii Moldova, de avocaţii Nicolae Posturusu, Pentru Balan şi Ion Vîzdoga, în interesele lui Igor Dodon, parte în dosarul nr.1r-arest-3/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie, precum şi de Neonila Casian, reclamantă în dosarul nr.2ra-1654/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

La acest capitol, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că, suportul legal care a servit drept temei pentru transferul temporar, până la ocuparea a cel puţin 11 posturi de judecători, începând cu 12 noiembrie 2023, în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, a unor judecători din cadrul instanţelor judecătoreşti naţionale, inclusiv a judecătorilor Diana Stănilă, este Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie (art.21 alin.(8)), care la moment este în vigoare, poartă un caracter obligatoriu, este executorie şi este opozabilă tuturor subiecţilor de drept.

La fel, nu poate fi reţinut ca temei plauzibil de înlăturare a judecatului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă de la examinarea prezentei acțiuni, argumentul precum că din partea unor politicieni, instituții de forță şi speciale, inclusiv de către un participat la acest proces, se face presiune asupra completul de judecată desenat pentru examinarea recursului pentru a influenta acest proces de judecată, or, acesta este declarativ. În aceste circumstanţe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că motivele invocate de către Partidul Politic ,,Șansă”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, privind recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă, nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a acesteia, susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă, în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (Wettstein c. Elveţiei, hotărîrea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001). Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6§1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, se determină prin aplicarea 4 unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată şi, în același timp, pe baza unui test obiectiv al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a judecătorului Diana Stănilă, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie, conchide că nu există circumstanțe care ar pune la îndoială imparțialitatea acesteia la judecarea recursului declarat de către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova împotriva hotărârii din data de 12 decembrie 2023 a Curţii de Apel Chișinău. Reieşind din cele expuse, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie, concluzionează, că nu constituie un motiv plauzibil şi legal cerinţa Partidul Politic ,,Șansă”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, de înlăturare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Diana Stănilă de la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

În conformitate cu art.50, alin.(1) și (2), art.202, alin.(1), (3) și (4) și art.230 din Codul administrativ, art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Se respinge cererea înaintată de către Partidul Politic ,,Șansă”, reprezentat de avocatul Vadim Banaru, privind recuzarea judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, Diana Stănilă, de la judecarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic ,,Șansă” împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, terț Serviciul de Informații și Securitate, cu privire la anularea Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 92 din 03 noiembrie 2023. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Preşedinte, judecător Aliona Miron Judecători Aliona Donos Ion Malanciuc 5