- Dosarul nr.
- 3-3/24
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 15 februarie 2024
- Părțile
- Sorbalo Stanislav vs Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor
- Pe scurt
- Temeiurile abtinerii de la examinarea cauzei
3-3/24 — Anularea deciziei și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
Dosarul nr. 3-3/24 2-24011158-01-3-29012024 ÎNCHEIERE 15 februarie 2024 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Preşedinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Boris Talpă soluționând declarația de abținere a judecătorului Curţii Supreme de Justiție, Aliona Donos de la examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de contestare depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie şi obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, c o n s t a t ă : La 29 ianuarie 2024, Sorbalo Stanislav a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, solicitând: a) anularea deciziei Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr.1 din 19 ianuarie 2024 privind candidatura lui Sorbalo Stanislav, candidat la funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii;
b) obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor să reia procedura de evaluare a candidatului Sorbalo Stanislav; c) obligarea Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor să emită actul administrativ individual favorabil. Acțiunea depusă de Sorbalo Stanislav a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului-raportor Ion Malanciuc.
Prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 179 din 27 octombrie 2023 „Cu privire la modificarea dispoziţiei nr. 29 din 29 martie 2022”, a fost modificată componența Completul de judecată special, instituit în cadrul Curţii Supreme de Justiţie, pentru examinarea contestațiilor declarate 1 împotriva deciziilor Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor, în componenţa: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător). La 06 februarie 2024, judecătorul Aliona Donos a declarat abținere de la examinarea cauzei menționate.
În motivarea declarației de abținere a indicat că, în perioada 2007-2023, cu Sorbalo Stanislav a activat ca colegi în cadrul Judecătoriei Bălți, creându-se relații de prietenie, iar circumstanțele respective, fac imposibilă participarea sa la judecarea cauzei. Examinând declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Aliona Donos, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, o consideră întemeiată și care urmează a fi admisă, din motivele ce succed. Completul de judecată reţine ca relevante prevederile art. 202 alin. (1), (3) – (4) din Codul administrativ, potrivit cărora judecătorul care examinează acţiunea în contencios administrativ trebuie să se abţină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art.49 şi 50. Declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se face în scris, cu indicarea motivelor şi anexarea probelor pertinente.
Recuzarea sau abţinerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 50 alin. (1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privinţa cărora există un motiv de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcției.
Alin. (2) al aceluiași articol, statuează că motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia; b) şi-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate fi contestat în privinţa unui participant la această procedură; c) şi-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la încheierea procedurii; d) are un interes economic sau personal faţă de rezultatul procedurii administrative.
Întru interpretarea corectă a prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, urmează a se reţine că legiuitorul a expus prevederile alin. (2) într-o manieră ce nu este exhaustivă cu referire la motivele de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei de judecător în procedura contenciosului administrativ. Astfel, este de menţionat că legiuitorul prin expresia „în special” din conţinutul normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că motivele de justificare a neîncrederii faţă de o exercitare imparţială a funcţiei de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv, pot fi reglementate şi alte astfel de motive.
Prin urmare, în speţă se constată una din situaţiile de incompatibilitate, şi anume faptul că există alte împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea judecătorului. Raportând prevederile legale citate la circumstanțele cauzei, Completul de 2 judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, motivele invocate în declarația de abţinere a judecătorului Aliona Donos de la examinarea cererii de contestare depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie şi obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, cad sub incidența art. 50 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Drept urmare, Completul de judecată conchide că, argumentele expuse de judecătorul Aliona Donos, în declarația de abținere, justifică admiterea acesteia.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că în sensul art. 6 § 1, instanţa trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare şi poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveţiei, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93). Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93): potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală şi comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanţa a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
Delimitarea între imparțialitatea subiectivă şi imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza şi chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 şi 10). De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.
Pornind de la criteriile enunțate de apreciere a imparțialității judecătorului, precum şi circumstanțele invocate în declarația de abținere, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că aceasta indică la existența unor împrejurări care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Curţii Supreme de Justiţie, Aliona Donos, la examinarea cererii de contestare depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie şi obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
În contextul celor redate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele invocate în declarația de abținere se referă la circumstanțe ce ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului 3 Curţii Supreme de Justiţie, Aliona Donos, prin urmare, declarația de abținere urmează a fi admisă.
În conformitate cu art.50 alin.(1) și (2), art. 202 alin. (4) și art. 230 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se admite declarația de abţinere a judecătorului Aliona Donos de la examinarea cererii de contestare depusă de Sorbalo Stanislav împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor cu privire la anularea deciziei nr. 1 din 19 ianuarie 2024, obligarea reluării procedurii de evaluare a candidatului de către Comisie şi obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Preşedinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Boris Talpă 4