- Dosarul nr.
- 3ra-590/23
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 iulie 2024
- Părțile
- Popovici Vasile vs Autoritatea Nationala de Integritate
- Pe scurt
- Forma si continutul cererii de recurs, termenul de prezentare a motivării
3ra-590/23 — Anularea actului administrativ
Dosarul nr.3ra-590/23 2-20134611-01-3ra-30052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) ÎNCHEIERE 10 iulie 2024 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de către Popovici Vasile, reprezentat de avocatul Stici Roman, în cauza în contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Popovici Vasile împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare, împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curţii de Apel Chișinău prin care a fost admis apelul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate, casată integral hotărârea din 10 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 28 octombrie 2020, Popovici Vasile a depus acțiunea în procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare.
Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani din 10 mai 2022, s-a anulat actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie 2020 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Popovici Vasile. Prin decizia din 29 martie 2023 a Curţii de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate, casată integral hotărârea din 10 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial. Au fost anulate pct. 2-4 din actul de constatare nr. 235/10 din 15 octombrie 2020. În rest, pretențiile au fost respinse. La 13 aprilie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a declarat recurs împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curţii de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă.
La 28 aprilie 2023, Popovici Vasile, reprezentat de avocatul Stici Roman a declarat recurs împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curţii de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în partea pretențiilor respinse cu emiterea unei noi decizii 1 prin care acțiunea să fie admisă integral. La 30 iunie 2023 (prin poștă electronică), Autoritatea Națională de Integritate a depus referință la recursul declarat de către Popovici Vasile, reprezentat de avocatul Stici Roman, solicitând respingerea acestuia. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie, inclusiv Cartea a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.
Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171. Legea procedurală civilă care impune obligaţii noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanţilor la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabileşte sancţiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Potrivit art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), recursul se declară inadmisibil în special când: motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2). Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.
În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanții la proces şi alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, 2 termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce.
În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile şi alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum şi numirea ședințelor şi citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.
Conform art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură. Potrivit art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poştă cu act de notificare; c) notificare prin poştă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poştă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.
Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că, notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poştă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea Potrivit art.114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condiţiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată. 3 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 martie 2023, în ședință publică. Materialele cauzei atestă că la 30 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat dispozitivul deciziei instanței de apel participanților la proces, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.
170). Recursul nemotivat împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost depus la 28 aprilie 2023. Totodată, materialele cauzei atestă că, decizia motivată a fost expediată, la 16 mai 2023, iar motivarea recursului a fost depusă de către Popovici Vasile, reprezentat de avocatul Stici Roman, la 20 iunie 2023. Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă din data de 17 mai 2023, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei integrale a instanței de apel, care a expirat la data de 15 iunie 2023 inclusiv. În pofida celor enunțate, Popovici Vasile nu s-a conformat prevederilor legale și nu a prezentat motivarea recursului în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.
Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează şi jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin prezentarea motivării recursului în conformitate cu art.245 alin.(2) din Codul administrativ. Drept consecință, intervenind aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, de declarare a recursului inadmisibil. Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile şi să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a motivării recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului și reprezentantului ales care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-și verifice poșta electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul legal de prezentare a recursului motivat.
Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și 4 pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
În acest caz Înalta Curte a reiterat, că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Popovici Vasile, reprezentat de avocatul Stici Roman drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, ca inadmisibil.
Conform art.230, art.245 alin.(2) și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Completul Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Popovici Vasile, reprezentat de avocatul Stici Roman, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 5