2ra-171/25 — Anularea actelor

La 16 august 2022, de către Elena Casian, reprezentată de avocatul Artur Lungu, a fost depusă o acțiune în contencios administrativ împotriva Ministerului Educației și Cercetării prin care a solicitat anularea răspunsului Ministerului Educației și Cercetării nr. 08/5-09/179 din 13 iulie 2022 ca fiind neîntemeiat, anularea Hotărârii Comisiei de contestații a Ministerului Educației și Cercetării din 20 mai 2022, formulate în conținutul procesului-verbal început la 25 martie 2022 și finisat la 20 mai 2022, ca fiind ilegală și neîntemeiată, anularea Deciziei Comisiei de concurs a primăriei comunei Sculeni, r-nul Ungheni din 17 martie 2022 privitor la ocuparea funcției vacante de director al Grădiniței-creșă „Andrieș” din s. Blindești com. Sculeni, r-nul Ungheni.

În motivarea acțiunii a indicat că de către comisia de concurs a fost recunoscută învingător al concursului altă persoană. Nefiind de acord cu acest fapt, a contestat rezultatul concursului, contestația fiind respinsă. Ulterior a fost depusă cerere prealabilă în adresa Ministerului Educației și Cercetării, fiind respinsă. Elena Casian consideră actele în legătură cu acest concurs ca fiind ilegale și încălcată procedura de desfășurare a concursului.

Prin Încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 16 iunie 2023, s-a declinat competența în favoarea judecătorului specializat în materie de drept civil din cadrul Judecătoriei Chișinău. Astfel, cauza a fost repartizată judecătorului Igor Pulbere în mod automat aleatoriu.

La 8 decembrie 2023, Ministerul Educației a depus apel împotriva hotărârii din 15 noiembrie 2023, prin care a solicitat casarea integrală a acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă în totalitate cererea de chemare în judecată.

În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că prima instanță a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept material au fost aplicate corect.

În acest sens, instanța de apel a consolidat poziția despre încălcarea prevederilor pct. 25 și 26 alin. (1) lit. c), d) și e) ale Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de director în instituțiile de învățământ general. Or, odată ce a fost anulat integral un concurs anterior, cu dispunerea efectuării unui nou concurs, trebuia să fie formată o nouă comisie de concurs, lucru ce nu a fost realizat.

Totodată, instanța de apel a evidențiat și imparțialitatea Comisiei de concurs la aprecierea calității profesionale a candidaților.

În susținerea poziției sale, Ministerul Educației și Cercetării susține că instanța de apel nu a reținut niciunul dintre argumentele Ministerului Educației și Cercetării, însă în hotărârea din 15 noiembrie 2023 se afirmă precum că „de către pârât nu a fost argumentată poziția pe deplin în esența circumstanțelor menționate supra”.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.” 3

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Totodată, la 2 februarie 2025, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2024 (Vol. II, f.d. 52).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 2 aprilie 2025 de către Ministerul Educației și Cercetării a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) şi alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

În recursul Ministerului Educației și Cercetării nu se face trimitere la temeiurile de recurs prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă acesta doar criticând faptul că instanțele inferioare nu ar fi reținut niciunul dintre argumentele sale. Deși recurentul susține că prima instanță nu a elucidat toate 4 circumstanțele importante ale cauzei și a încălcat și aplicat eronat normele de drept material, recurentul a omis să indice cu certitudine la care astfel de circumstanţe și prevederi se referă.

Simplul argument că instanța de judecată nu a indicat în hotărârea sa observațiile Ministerului Educației și Cercetării, în contextul în care instanța de judecată a indicat că „de către pârât nu a fost argumentată poziția pe deplin în esența circumstanțelor menționate supra” denotă doar un dezacord cu soluția instanțelor inferioare.

Doar trimiterea la un pretins motiv de ilegalitate a deciziei, fără explicarea aplicabilității acestuia și fără argumentarea impactului acestuia asupra soluției instanțelor inferioare nu echivalează cu un argument, motiv pentru care va fi declarat inadmisibil deoarece este vădit neîntemeiat.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) şi (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Educației și Cercetării. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5