3d-57/24 — Cu privire la anularea actelor administrative

La 21 aprilie 2022 Maria Tertea a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat: - anularea hotărârii nr.11/2 din 22 martie 2022 prin care a fost dispusă respingerea contestației depuse de Maria Tertea împotriva hotărârii Colegiului disciplinar nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021 emise în privința judecătorului Maria Tertea de la Judecătoria Chişinău; - anularea hotărârii nr.42/3 din 25 martie 2022 cu privire la modificarea şi completarea hotărârii nr. 11/2 din 22 martie 2022; - anularea hotărârii nr.18/10 din 05 noiembrie 2021 emisă de către Plenul Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii, în partea constatării abaterii disciplinare prevăzută la dispozițiile alin. (1), lit. p) al art. 4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi aplicării sancțiunii disciplinare prevăzută la alin. (l), lit. d) al art. 6 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, fiind adoptată în detrimentul prevederilor art. 4 Protocolul 7 la СЕDО, judecătorul fiind urmărit dublu penal şi disciplinar pentru aceleași pretinse fapte imputate.

În motivarea acțiunii Maria Tertea a menţionat că la 01 aprilie 2021, Procurorul General a înaintat sesizare Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Maria Tertea, în temeiul lit. d), e), h), alin. (1), art.4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului.

Examinând materialele prezentate şi argumentele invocate în sesizare, Inspecția judiciară a intentat cauza disciplinară, iar la 02 iulie 2021 a întocmit raportul nr.246 s-405 p/m şi a remis cauza disciplinară pentru examinare Colegiului disciplinar, considerând că acțiunile judecătorului vizat se încadrează concomitent în temeiurile prevăzute la lit. d), e), h) şi p) alin. (1) art. 4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014. În opinia inspectorului -judecător judecătorul Maria Tertea a admis: 1 - imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiției de către un alt judecător; - intervențiile ilegale sau exploatarea poziției de judecător în raport cu alte autorități, instituții sau funcționari fie pentru soluționarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obținerii de foloase necuvenite; - absențele nemotivate de la serviciu, întârzierea ori plecarea fără motive obiective de la serviciu, dacă aceasta a afectat activitatea instanţei.

În raportul prezentat Colegiului disciplinar, inspectorul-judecător a mai indicat, că acțiunile judecătorului Maria Tertea indică asupra unei bănuieli rezonabile de comitere a abaterii disciplinare prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014.

La 05 noiembrie 2021, examinând în ședință publică cauza disciplinară intentată în temeiul sesizării Procurorului General, Colegiul disciplinar prin hotărârea nr. 18/10 a ajuns la concluzia de a înceta procedura disciplinară pornită în privința judecătorului Judecătoriei Chişinău, sectorul Ciocana, Maria Tertea, în temeiul art. 4 alin. (l) lit. d), e), h) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Colegiul disciplinar a statuat privitor la dispozițiile art.4 alin.(l) lit. d), e) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, că faptele judecătorului invocate în sesizare pe aceste capete de învinuire nu se constată şi nu vor fi analizate acțiunile judecătorului prin prisma acestor norme, ținând cont că învinuirea în cauza penală în baza art.326 alin. (2) din Codul penal, se întemeiază inclusiv pe aceste capete, care va fi obiectul examinării în cadrul procesului penal. De asemenea, Plenul Colegiului disciplinar a reţinut că nu se constată nici prezența elementelor abaterii disciplinare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014.

Maria Tertea a relatat că, contrar enunțărilor expuse supra, în lipsa unui temei legal, Plenul Colegiului disciplinar a reţinut că, la caz acțiunile acesteia corect au fost încadrate de către inspectorul-judecător în temeiul lit. p) alin. (1) art. 4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, or, Maria Tertea, activând în calitate de judecător al Judecătoriei mun. Chişinău, fiind persoană cu funcţie de demnitate publica ar fi ignorat dispozițiile legale şi, în perioada lunii martie a anului 2021, aflându-se în mun. Chişinău în imobilul amplasat pe str. xxxxx, utilizat de către Ilie Vainrub, conducător al întreprinderilor „Fortuna-Plus” SRL şi „Conserv-Grup” SRL şi cunoscând despre faptul că acesta are litigii civile, a avut mai multe întâlniri cu acesta, i-a acordat consultații pentru rezolvarea problemelor apărute.

Reclamanta a invocat dezacordul cu hotărârea menționată în partea constatării abaterii disciplinare prevăzută la dispozițiile alin.(1), lit. p) al art.4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 şi aplicării sancțiunii disciplinare prevăzută la alin.(1), lit. d) al art.6.

Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 11/2 din 22 martie 2022 s-a respins contestația depusă de Maria Tertea împotriva hotărârii Colegiului disciplinar nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021.

Ulterior, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.42/3 din 25 martie 2022 s-a modificat dispozitivul hotărârii nr. 11/2 din 22 martie 2 2022 şi s-a completat cu pct. 2 prin care s-a menținut fără modificări hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021, emisă în privință acțiunilor judecătorului Maria Tertea de la Judecătoria Chişinău, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară-eliberare din funcția de judecător.

Prin prezenta acțiune Maria Tertea își expune dezacordul cu hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 11/2 din 22 martie 2022, nr.42/3 din 25 martie 2022 şi cu hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021 în partea prin care s-a constatat abaterea disciplinară prevăzută la dispozițiile alin. (1), lit. p) al art.4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 şi s-a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută la alin.(1), lit. d) al art.6 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, ca fiind adoptate în detrimentul prevederilor art.4 Protocolul 7 la CEDO, judecătorul fiind urmărit dublu penal şi disciplinar pentru aceleași pretinse fapte imputate.

În acest sens reclamanta a indicat că temei al examinării şi pronunțării hotărârii nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021 este sesizarea din 02 aprilie 2021 a Procurorului General cu denunțarea unor acțiuni/fapte care pot constitui abatere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea şi anume faptul că, Procuratura Anticorupţie exercită urmărirea penală în cauza penală nr. 2021970168, care a fost pornită la 18 martie 2021 conform elementelor componenței de infracțiune prevăzută de alin.(3), lit. a) ale art.325 din Codul penal. Autorul sesizării a mai menţionat că, la 22 martie 2021 la cauza penală menționată supra a fost conexată cauza penală nr.2021960024 pornită de către Procurorul General la 21 martie 2021, conform elementelor componenței de infracțiune prevăzută de alin. (3), lit. a) al art.326 din Codul penal.

Potrivit materialelor procesului penal s-a stabilit că, Maria Tertea, activând în calitate de judecător al Judecătoriei mun. Chişinău, fiind persoană cu funcţie de demnitate publică, ar fi ignorat dispozițiile legale şi în perioada lunii martie a anului 2021 a săvârșit fapta prejudiciabilă, traficul de influenta în proporții mari. Inculpații Maria Tertea şi Ilie Vainrub nu recunosc faptele/acțiunile imputate în actul final de inculpare (rechizitoriu).

În opinia reclamantei sesizarea Procurorului General în sensul prevederilor lit. b) alin.(1) art. 19 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, este una lipsită de conținut juridic şi contrară dispozițiilor articolelor 7-10,17,19, 22, 24, 27 şi 29 ale Codului de procedură penală, articolelor 2-3 din Codul penal, articolelor 16, 20-21, 23, 26, 55,116 ale Constituției precum şi a art.6- 7,17 CEDO.

Reclamanta a relatat că, Colegiul disciplinar, examinând sesizarea Procurorului General, a acționat în lipsa unui temei legal și fără a respecta principiile generale ale legii. Acesta a ignorat că faptele imputate sunt deja supuse examinării judiciare, unde operează prezumția nevinovăției, iar aplicarea unei sancțiuni disciplinare pentru aceleași fapte constituie o dublă pedepsire, interzisă de principiul non bis in idem. 3

În opinia scrisă cu referire la sesizarea Procurorului General, nr. 2098 din 01 aprilie 2021 Maria Tertea a menţionat că, pretinsele acțiuni imputate expuse în sesizare, constituie şi obiectul învinuirii judecătorului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.326 alin. (2) lit. c) din Codul penal, iar în sensul art. 4 din Protocolul 7 la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, se atestă o dublă urmărire a judecătorului pentru aceleași pretinse acțiuni: penal şi disciplinar, în comiterea cărora este învinuit judecătorul.

În acest sens reclamanta a invocat că principiul non bis in idem, consacrat de art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interzice urmărirea, judecarea sau sancționarea unei persoane de două ori pentru aceeași faptă. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că această garanție vizează nu doar dubla condamnare, ci și riscul unei noi proceduri pentru fapte identice sau esențial similare celor care au făcut obiectul unei prime urmăriri (cauza A și B c. Norvegiei, pct. 79–82). În jurisprudența sa, Curtea a precizat că analiza se bazează pe compararea circumstanțelor de fapt, nu pe încadrarea juridică a acestora (Sergey Zolotukhin c. Rusiei, pct. 83). Astfel, faptele trebuie privite ca un ansamblu unic de împrejurări concrete, legate între ele în timp și spațiu, care implică același făptuitor. În cauzele Ruotsalainen c. Finlandei, Mărești c. Croației și Tsonyo Tsonev (nr. 2) c. Bulgariei, Curtea a constatat încălcarea art. 4 din Protocolul nr. 7, reținând că sancționarea aceleiași persoane, prin proceduri administrative și ulterior penale, pentru aceleași fapte, constituie o dublă pedepsire interzisă de Convenție.

În speță, Colegiul disciplinar, analizând circumstanțele indicate în ordonanța Procurorului General de pornire a urmăririi penale din 21 martie 2021 şi în ordonanța din 24 martie 2021 de punere sub învinuire a judecătorului Maria Tertea în baza art.326 alin. (2) lit. c) din Codul penal, cu circumstanțele indicate în sesizarea Procurorului General de atragere la răspundere disciplinară a constatat că sunt identice.

Prin urmare, situația menționată cade sub incidența art. 4 din Protocolul 7 la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi se atestă o dublă urmărire a judecătorului pentru aceleași pretinse acțiuni, în comiterea cărora este învinuit judecătorul, penal şi disciplinar, ceea ce este inadmisibil în sensul expus.

La acest aspect Maria Tertea a mai menţionat că, Comisia de la Veneția a subliniat că, în anumite state din Europa de Est, sistemul judecătoresc se află într-o situație sensibilă, în special în raport cu activitatea procuraturii. În multe cazuri, judecătorii manifestă reținere în a contesta acuzațiile penale formulate de procurori, ceea ce conduce la o rată ridicată a condamnărilor. Comisia a recomandat depășirea acestei „poziții de urmărire penală”, menționând că oportunitatea menținerii imunității judecătorești depinde de contextul specific fiecărui stat.

Totodată, reclamanta a relatat că pe de o parte, Colegiul disciplinar a ajuns la concluzia de a înceta procedura disciplinară pornită în privința 4 judecătorului Maria Tertea, în temeiul art.4 alin.(1) lit. d),e), h) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 din motiv că nu a fost comisă abatere disciplinară, argumentând că faptele judecătorului invocate în sesizare pe aceste capete de învinuire nu se constată şi nu va analiza acțiunile judecătorului prin prisma acestor norme ținând cont de faptul că pe aceste capete se întemeiază învinuirea în cauza penală în baza art. 326 alin (2) din Codul penal, care va fi obiectul examinării în cadrul procesului penal. Astfel, a admis poziția reclamantei cu privire la prezența dublei urmăriri a judecătorului pentru aceleași pretinse acțiuni: penal şi disciplinar.

Pe de altă parte, în privința comiterii abaterii disciplinare prevăzute la dispozițiile alin.(1), lit. p) al art.4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, Plenul Colegiului disciplinar a constatat prezența abaterii disciplinare şi aplicarea sancțiunii disciplinare, respingând argumentele judecătorului cu privire la prezența principiului non-bis-in-idem, precum şi faptul că judecătorul ar fi confirmat în ședința Colegiul disciplinar circumstanțe care ar genera atragerea la răspunderea disciplinară în temeiul alin.(1), lit. p) al art.4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014.

Reclamanta a evidențiat că a adus la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii, că în ședința Colegiului disciplinar au fost acordate întrebări judecătorului referitoare la obiectul învinuirii pe cauza penală menționată, la care judecătorul a menţionat că întrebările acordate țin de fondul cauzei penale, răspunzând parțial la unele din acestea.

De asemenea, se atestă şi faptul că învinuirea în comiterea abaterii disciplinare prevăzută la alin.(1), lit. p) al art.4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, poate fi imputată doar în cazul prezenței unei sentințe de condamnare în privința judecătorului, deoarece, în cazul dat, învinuirea imputată supra, derivă din însuși sesizarea Procurorului General, care constituie fondul cauzei disciplinare şi obiectul cauzei penale, circumstanţe, care au fost expuse de judecător şi în ședința Colegiului disciplinar.

Astfel, se atestă o contradicție în argumentele şi hotărârea nr. 18/10 a Colegiului disciplinar din 05 noiembrie 2021, or, pe de o parte s-a încetat procedura disciplinară, deoarece capătul învinuirii generată din fondul cauzei disciplinare, constituie şi obiectul cauzei penale, pe de altă parte s-a constatat abaterea disciplinară, reținând aceleași circumstanţe, care de fapt de asemenea fac obiectul cauzei penale.

Reclamanta a menţionat că, atât Colegiul disciplinar, cât şi Consiliul Superior al Magistraturii, incorect au interpretat temeiurile autosesizării inspectorului judecător cu privire la constatarea în acțiunile judecătorului a abaterii disciplinare prevăzute de art.4 al.(l) lit. p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014.

Maria Tertea a susținut ca fiind eronată motivarea Colegiului disciplinar şi Consiliului Superior al Magistraturii, precum că în procedura disciplinară judecătorul a fost supus sancționării pentru fapte care aduc atingere onoarei sau demnității profesionale ori prestigiului justiției în așa mod încât se afectează încrederea în justiție, comise în exercitarea 5 atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduita profesională a judecătorilor, fiindu-i imputată fapta de oferire a consultațiilor şi a protecției în problemele juridice unor părţi în dosarele civile aflate in procedura altor judecători, deoarece constituie parte integrantă a circumstanțelor învinuirii cauzei penale pornită în privință reclamantei, pe aceleași acțiuni şi circumstanţe, identice celor puse la baza atragerii la răspundere disciplinară, în privință cărora nu s-a expus instanţa de judecată prin sentință definitivă şi irevocabilă. Atât Colegiul disciplinar, cât şi Consiliul Superior al Magistraturii nu dețin rolul instanţei de judecată şi în cazul dat, prematur s-au expus pe marginea unor circumstanţe ale cauzei penale, care se află pe rolul instanţei de judecată.

Circumstanțele referitoare la fapta de oferire a consultațiilor şi a protecției în problemele juridice unor părţi în dosarele civile aflate în procedura altor judecători, constituie obiectul de învinuire a judecătorului pe cauza penală şi instanţa de judecată care judecă cauza penală, urmează să constate dacă, într-adevăr judecătorul a întreprins sau nu asemenea acțiuni, dacă aceste acțiuni întrunesc sau nu semnele unei infracțiuni, or, până la pronunțarea unei sentințe definitive şi irevocabile, este prezent principiul prezumției nevinovăției.

Astfel, circumstanțele indicate nu pot fi divizate pentru răspundere penală şi separate pentru răspundere disciplinară, deoarece sunt obiectul unic al cauzei penale care a fost pornită până la înaintarea sesizării de pornire a procedurii disciplinare.

În aceste circumstanţe reclamanta a susținut că Colegiul disciplinar şi Consiliul Superior al Magistraturii au admis dubla urmărire a judecătorului - penală şi disciplinară, pentru aceleași circumstanţe imputate. Pe fondul sesizării, Colegiul disciplinar a încetat procedura disciplinară pe motiv că învinuirea pe aceste capete se întemeiază pe actele de învinuire în cauza penală, iar pe capătul subsecvent al învinuirii la alin.(1), lit. p) al art.4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, a decis prezența abaterii disciplinare şi aplicarea sancțiunii disciplinare prevăzută la alin.(1), lit. d) al art.6 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014.

Astfel, Maria Tertea a evidențiat că decizia Colegiul disciplinar în partea contestată şi hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr. 11/2 din 22 martie 2022 şi nr.42/3 din 25 martie 2022 sunt lipsite de suport juridic, fiind adoptate cu încălcarea prevederilor art.4 Protocolul 7 la CEDO. B. Poziția pârâtului (f.d. 45-57)

La 14 martie 2019 Consiliul Superior al Magistraturii a depus referinţă la cererea de chemare în judecată înaintată de Maria Tertea, prin care a solicitat respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.

În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii a indicat, că hotărârile contestate sunt legale, întemeiate, certe, motivate şi adoptate cu 6 respectarea normelor legale în coroborare cu normele legislative speciale derogatorii, în care s-au expus detaliat motivele care au condus la soluția respectivă, iar criticele aduse de reclamantă, precum că hotărârile contestate sunt ilegale, emise cu încălcarea prevederilor art. 4 Protocol 7 CEDO, sunt irelevante şi declarative, care rezultă din interpretarea eronată a normelor legale aplicabile raportului juridic în prezenta cauză.

În acest sens reprezentantul autorităţii pârâte a remarcat că, acţiniile judecătorului, care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, potrivit art.4 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014, constituie temei de atragere la răspundere disciplinară.

În cadrul procedurii disciplinare s-a stabilit că, Maria Tertea, activând în calitate de judecător la Judecătoria Chişinău, a ignorat prevederile art. 15 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XII din 20 iulie 1995, or, în perioada lunii martie a anului 2021, aflându-se în mun. Chişinău în imobilul amplasat pe str. xxxxx, utilizat de către Ilie Vainrub, conducător al întreprinderilor „Fortuna-Plus” SRL şi „Conserv-Grup” SRL, cunoscând faptul că acesta este parte pe mai multe litigii civile, a avut mai multe întâlniri, i-a acordat sfaturi şi sprijin pentru rezolvarea problemelor apărute.

Astfel, acțiunile judecătorului Maria Tertea s-au soldat cu pornirea urmăririi penale, iar în final cu punerea sub învinuire pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(2) lit. c), art. 326 alin.(1) din Codul penal.

Consiliul Superior al Magistraturii a menţionat că, acțiunile ilegale imputate judecătorului Maria Tertea cu privire la oferirea protecției în problemele juridice unor părți pe dosarele civile aflate în procedura altor judecători, au fost recunoscute şi confirmate de către judecător în şedinţa Plenului Colegiului disciplinar, care nu a negat faptul reținerii sale în imobilului Ilie Vainrub, motivând că s-a întâlnit cu acesta pentru a-l ajuta cu sfaturi, sugestii în vederea angajării unui avocat, pentru rezolvarea litigiilor ce le avea.

În acest context, Plenul Colegiului disciplinar a stabilit că acțiunile judecătorului cad sub incidență prevederilor art.4 alin.( 1) lit. p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului, or, aceasta a comis fapte care aduc atingere onoarei şi probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei în aşa măsură, încât se afectează încrederea în justiţie, comise în afara exercitărilor atribuţiilor de serviciu, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor.

Referitor la argumentul reclamantei precum, că prin sancționarea disciplinară pentru faptele comise, va fi încălcat principiul non-bis-in-idem, pe motiv, că aceste acțiuni sunt obiectul urmăririi penale, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii a subliniat că, răspunderea penală şi cea disciplinară au natură diferită: prima vizează comiterea unei infracțiuni, iar a doua încălcarea unei sarcini de serviciu, astfel, deci acestea nu se exclud 7 una pe altă. Comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art.4 al.(l) lit. p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului şi aplicarea unei sancțiuni disciplinare nu poate prejudicia mersul procesului penal. Principiul non-bis-in-idem, interzice urmărirea penală sau judecarea unei persoane de două ori pentru aceeași infracțiune.

Consiliul Superior al Magistraturii a susținut că, în hotărârea nr.11/2 din 22 martie 2022, a explicat clar că acțiunile pentru care judecătorul Maria Tertea este supusă răspunderii disciplinare pot exista separat, înafara acțiunilor admise de această judecătoare, pentru care ultima este supusă răspunderii penale. Or, în cadrul dosarului penal, judecătoarei i se impută „pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenţă sau care susține că are influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcţiei sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite”, iar în procedura disciplinară aceasta a fost supusă sancționării pentru „fapte care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției în așa măsură încât se afectează încrederea în justiție, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor”, fiindu-i imputată fapta de oferire a consultațiilor şi a protecției în problemele juridice unor părți pe dosarele civile aflate în procedura altor judecători.

Reprezentantul autorităţii pârâte a mai indicat că, Colegiul disciplinar prin hotărârea adoptată nu s-a expus asupra faptelor ce țin de bănuiala rezonabilă de comitere a unei infracțiuni, nu a apreciat argumentele invocate în sesizare, ce țin de obiectul cauzei penale pornite în privința judecătorului, pentru a nu prejudicia desfășurarea urmăririi penale. În cadrul procedurii disciplinare de examinare a contestației împotriva hotărârii Colegiului disciplinar, Consiliul Superior al Magistraturii a constatat că, acțiunile judecătorului vizat sunt pasibile atragerii la răspundere disciplinară pentru fapta prevăzută de lit. p) alin. (1) art. 4 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat că, această componență de abatere disciplinară se aplică în caz de comitere a unei abateri disciplinare de către judecători, care, prin definiție, dețin un statut special, şi, realmente, o pregătire şi o cultură juridică specială. Obligația judecătorului de a se abține de la acțiuni care ar aduce atingere onoarei şi prestigiului profesiei este statuată şi de standardele internaționale în domeniul eticii şi deontologiei judecătorilor.

Totodată, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară, stabilesc că, integritatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei 8 judiciare. Judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui observator rezonabil conduita sa este ireproșabilă. Atitudinea şi conduita unui judecător trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Este obligația judecătorului de a se abține de la acțiuni care ar aduce atingere onoarei şi prestigiului profesiei, fiind statuată şi de standardele internaționale în domeniul eticii şi deontologiei judecătorilor.

Astfel, la caz, în cadrul procedurii disciplinare, Colegiul disciplinar, luând în considerare cumulul de condiții care pot antrena atragerea la răspundere disciplinară a unui judecător, ținând cont de statutul judecătorului în societate, nivelul de responsabilitate pe care trebuie să-l dețină un judecător, a stabilit că judecătorul Maria Tertea a admis o atitudine iresponsabilă în raport cu obligațiile de serviciu pe care le deținea în exercițiul funcțiunii şi în afara relațiilor de serviciu, acțiune care se încadrează în sfera abaterii disciplinare prevăzute de lit. p) alin.(1) art.4 din Legea nr.178/2014.

Plenul Colegiului disciplinar a apreciat că, abaterea comisă de judecătoarea Maria Tertea a fost calificată ca fiind gravă, întrucât prin acțiunile judecătorului au fost depășite restricțiile prevăzute de lege pentru funcţia de judecător, iar aceste acțiuni sunt incompatibile cu funcţia de judecător, aplicându-i sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor - eliberarea din funcția de judecător, cu încetarea de drept a împuternicirilor judecătorului.

În cadrul procedurii de examinare a contestației împotriva hotărârii Colegiului disciplinar nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a ajuns la concluzia că, sancțiunea aplicată de Colegiul disciplinar pentru faptele săvârșite de judecătorul Maria Tertea este proporțională gravității faptei, or, acțiunile admise au afectat grav imaginea justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii a accentuat că, reclamanta este în drept să conteste încălcarea unui drept al său, însă cu respectarea dreptului discreţionar al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, cu drept de vot, în sensul art. 137 din Codul administrativ. La caz, fiecare membru al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la soluționarea chestiunii cu privire la contestarea hotărârii Plenului Colegiului disciplinar nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021, a dispus de împuterniciri discreţionare, atribuite prin lege.

Consiliul Superior al Magistraturii a punctat că chestiunea ce vizează răspunderea disciplinară a judecătorilor şi sancționarea acestora, se examinează per ansamblu, la caz, luându-se în considerare alături de contestația depusă judecătorul Maria Tertea de la Judecătoria Chişinău, raportul Inspecției judiciare pe marginea controlului întreprins la sesizarea Procurorului General, inclusiv şi sesizarea menționată. C. Poziția părților în ședință publică 9

Reprezentantul reclamantei, avocatul Mihail Barbaroş, a susținut cererea de chemare în judecată, menționând că în referinţa prezentată de către Consiliul Superior al Magistraturi sunt recunoscute toate tezele care sunt invocate întru anularea actelor administrative contestate, ceea ce denotă că pe rolul instanţei de judecată se află cauza penală de învinuire a Mariei Tertea, unde dânsa este inculpată, iar temeiurile care sunt invocate la art. 4 din Legea nr.178/2014 ca abatere disciplinară este faptul existenței cauzei penale şi a circumstanțelor care sunt examinate în cauza penală. Totodată, constatările precum că judecătorul a oferit consultații şi protecție în probleme juridice unor părți pe dosare civile aflate în procedura altor judecători la fel este obiectul cauzei penale, care se examinează şi este obiect al învinuirii. Toate aceste fapte se conțin în rechizitoriu.

În cadrul ședinței de judecată, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu nu a recunoscut acţiunea, menționând că Colegiul disciplinar a constatat abatere disciplinară doar în temeiul art. 4, alin. (1), lit. p) din Legea nr.178/2014, or, a analizat acțiunile judecătorului prin prisma obligațiilor pe care le are judecătorul şi a Codului de etică care interzice categoric judecătorului să dea consultații altor persoane. Faptul că nu există o sentință definitivă nu are relevanță, deoarece răspunderea penală poate să existe separat de cea disciplinară şi nu este încălcat principiul non- bis-in-idem.

Art. 21 alin. (1) şi alin. (2) din Codul administrativ revelă că: „Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea şi alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate.”

Art. 118 alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esenţiale de drept şi de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreţionare trebuie să poată fi recunoscute şi punctele de vedere din care autoritatea publică a reieşit la exercitarea dreptului discreţionar. Motivarea trebuie să se refere şi la argumentele expuse în cadrul audierii.”

Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ reglementează că: 10 „Curtea Supremă de Justiţie soluţionează în primă instanţă, prin hotărâri irevocabile, acţiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

Art. 209, alin. (1), lit. b) din codul administrativ statuează că: „Acţiunea în contestare şi acţiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la: data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu prevede procedura prealabilă.”

Art. 219 din Codul administrativ stabilește că: „Instanţa de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declaraţiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanţi. Instanţa de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greşelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete şi pentru depunerea tuturor declaraţiilor necesare constatării şi aprecierii stării de fapt. Instanţa de judecată indică asupra aspectelor de fapt şi de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanţii la proces. Instanţa de judecată nu are dreptul să depăşească limitele pretenţiilor din acţiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanţii la proces. Instanţa de judecată poate avea o discuţie juridică cu participanţii la proces sau poate da în scris indicaţii cu privire la situaţia de drept a cauzei examinate.”

Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ statuează că: „Examinând acţiunea în contencios administrativ în fond, instanţa de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri: respinge acţiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e).”

Art. 15, alin. (1) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului reglementează că: „Judecătorii sunt obligați: a)să fie imparțiali; b) să asigure apărarea drepturilor şi libertăților persoanelor, onoarei şi demnității acestora; c) să respecte întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției şi să asigure interpretarea şi aplicarea uniformă a legislației; d) să se abțină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiției, care compromit cinstea şi demnitatea de judecător, provoacă îndoieli față de obiectivitatea lor; d1) să respecte prevederile art.7 alin.(2) din Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale; e) să respecte prevederile Codului de etică al judecătorului; f) să nu divulge secretul deliberării, informațiile obținute în ședință închisă, precum şi datele urmăririi penale; f1) să declare actele de corupție şi actele conexe acestora, faptele de comportament corupţional, care i-au devenit cunoscute în exercitarea atribuţiilor de serviciu; f2) să prelucreze datele cu caracter personal în conformitate cu prevederile Legii nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal; g) să depună declaraţia de avere şi interese personale; i) să-şi verifice starea de sănătate în condițiile prevăzute la art.61.”

Art. 25, alin. (1), lit. f) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului prevede următoarele: 11 „Judecătorul este eliberat din funcţie în cazul comiterii unei abateri disciplinare specificate la în Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.”

Art. 3 din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor stabilește că: „Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta lege. Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspunderea disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în conformitate cu art.4.”

Art. 4, alin. (1), lit. p) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor statuează că: „Constituie abatere disciplinară alte fapte care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei în aşa măsură încât se afectează încrederea în justiţie, comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor.”

Art. 6 alin. (1), lit. d), alin. (6) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor reglementează că: „Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate judecătorilor sunt: eliberarea din funcția de judecător. Eliberarea din funcţia de judecător reprezintă încetarea de drept a împuternicirilor judecătorului ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare grave sau repetate. Propunerea de eliberare din funcţia de judecător este înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii în modul stabilit de lege.”

Art. 7, alin. (1), alin. (2) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor prevede că: „Sancţiunile disciplinare se aplică judecătorilor în funcţie şi judecătorilor demisionați pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului de judecător. Sancţiunile disciplinare se aplică proporțional gravității abaterii disciplinare comise de judecător şi de circumstanțele personale ale acestuia. La circumstanțele personale se referă volumul de lucru al judecătorului, lipsa personalului care asistă judecătorul în examinarea cauzei şi condiţiile de muncă. Gravitatea abaterii disciplinare este determinată de natura faptei comise şi de consecinţele produse. Consecinţele produse sunt evaluate având în vedere atât efectele asupra persoanelor implicate în procesul judiciar în cadrul căruia s-a comis fapta, cât şi efectele asupra imaginii şi prestigiului justiţiei.

Art. 26 alin. (2) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor relevă că: „Raportul întocmit de inspectorul-judecător trebuie să conţină descrierea succintă a faptelor invocate de autorul sesizării, informaţia prezentată de judecătorul subiect al sesizării, descrierea faptelor constatate de inspectorul-judecător, a probelor prezentate de autorul sesizării şi a probelor colectate în timpul verificării şi cercetării disciplinare de către inspectorul-judecător, a faptelor imputate judecătorului şi încadrarea juridică a acestora. Copia raportului se remite judecătorului.”

Art. 34 alin. (5) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor prevede următoarele: 12 „Cauza disciplinară se examinează doar în limitele raportului inspecţiei judiciare, întocmit în conformitate cu prevederile art.26 alin.(2).”

Art. 36 alin. (1), lit. a) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor statuează că: „Colegiul disciplinar poate hotărî: a) constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art.6.”

Art. 39, alin.(1), alin. (2), alin. (3), alin.(4), lit. a) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor statuează că: „Hotărârile colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, inspecţia judiciară sau judecătorul vizat în hotărâre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărârii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărârile necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile. Contestațiile se examinează în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Magistraturii. Data, ora şi locul examinării contestației se comunică din timp persoanei care a depus sesizarea şi judecătorului vizat. După examinarea contestaţiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide menținerea fără modificare a hotărârii colegiului disciplinar.”

Art. 5, alin.(1), alin. (5), alin. (9) din Codul de etică și de conduită profesională al judecătorului aprobat prin Hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015 reglementează următoarele: „Judecătorul va respecta cele mai înalte standarde de integritate și responsabilitate, pentru a asigura încrederea societății în instanțe. Este conștient de riscurile corupției și nu va admite sau nu va crea aparența unui comportament corupțional în activitatea sa; nu va cere, accepta ori primi cadouri, favoruri sau beneficii pentru îndeplinirea ori neîndeplinirea atribuțiilor funcționale sau în virtutea funcției deținute. Judecătorul va încheia tranzacții cu privire la proprietatea personală într-un mod care să nu provoace îndoieli, sau să nu afecteze independența şi imparțialitatea sa sau să provoace conflicte de interese. Judecătorul va oferi sfaturi/consultații numai părinților, soțului/soției, copiilor, nepoților precum și persoanelor aflate sub tutelă sau curatelă.”

Art. 4 Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale reglementează că: „Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii şi procedurii penale ale acestui stat. Dispozițiile paragrafului precedent nu împiedică redeschiderea procesului, conform legii şi procedurii penale a statului respectiv, dacă fapte noi sau recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. Nicio derogare de la prezentul articol nu este îngăduită în temeiul articolului 15 din Convenție.” 13

Prin prezenta acțiune reclamanta Maria Tertea a solicitat anularea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii nr.11/2 din 22 martie 2022 şi nr.42/3 din 25 martie 2022 precum şi anularea hotărârii nr.18/10 din 05 noiembrie 2021 emisă de către Plenul Colegiului disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii. La caz, hotărârile contestate sunt acte administrative individuale defavorabile, or, prin emiterea acestora au fost afectate drepturile reclamantei, deoarece s-a respins contestația depusă de către Maria Tertea şi s-a menţinut fără modificări hotărârea Colegiului disciplinar nr.18/10 din 05 noiembrie 2021 prin care s-a constatat în acțiunile judecătorului Maria Tertea abatere disciplinară şi s-a aplicat sancțiune disciplinară eliberarea din funcţie.

La fel, se constată că acțiunea în contencios administrativ, potrivit art.191 alin.(5) lit. a) din Codul administrativ, este examinată de instanța competentă jurisdicțional, de Curtea Supremă de Justiție, ca instanță de fond.

Totodată, reieșind din dispozițiile art.208, alin.(1), art.163, lit. c) din Codul administrativ și art.25 din Legea nr.947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate în conformitate cu prevederile Codului administrativ, fără respectarea procedurii prealabile, iar acțiunea în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii se depune nemijlocit în instanța de judecată, în termen de 30 zile de la comunicarea actului administrativ individual, astfel, procedura prealabilă în astfel de categorii de litigii, nu se efectuează.

Potrivit materialelor cauzei, acțiunea în contencios administrativ este înaintată de către Maria Tertea la 21 aprilie 2022, în termenul legal de 30 zile, or, actele administrative individuale defavorabile contestate emise la 22 martie 2022 şi 25 martie 2022, au fost expediate reclamantei prin 14 intermediului poştei electronice la data de 01 aprilie 2022. (f.d.195, dosar administrativ)

Referitor la prezența unui drept vătămat căruia i s-a adus atingere prin activitate administrativă completul de judecată menționează că după cum rezultă din prevederile art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ. Iar, dispozițiile art. 17 și 189 alin.(1) din Codul administrativ expres statuează că drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.

Admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată inter alia de revendicarea de către reclamantă a încălcării unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice.

La caz, condițiile de încălcare a unui drept subiectiv prin activitatea administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii sunt întrunite, deoarece din analiza acțiunii se desprinde dreptul subiectiv pretins a fi încălcat prin hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii nr.11/2 din 22 martie 2022 şi nr.42/3 din 25 martie 2022 şi anume menținerea hotărârii Colegiului disciplinar nr.18/10 din 05 noiembrie 2021 prin care s-a constatat abaterea disciplinară în acțiunile judecătoarei Maria Tertea şi s-a aplicat acesteia sancțiune disciplinară eliberarea din funcția de judecător.

Ținând cont de cele relatate, instanţa de judecată reține, că examinarea condițiilor de admisibilitate expuse supra, în raport cu actele cauzei, impun concluzia că acţiunea este admisibilă și urmează a fi examinată pe fond.

Prin sesizarea nr. 2098 din 01 aprilie 2021, Procurorul General a solicitat atragerea la răspundere disciplinată a judecătorului Judecătoriei Chişinău, Maria Tertea pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de lit. d), lit. e), lit. h) alin. (1), art. 4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014. Din conținutul acestei sesizări rezultă că Procurorul General, în calitate de membru din oficiu al Consiliului Superior al Magistraturii, a identificat în acțiunile judecătorului Maria Tertea fapte ce se cuprind în lit. d), lit. e), lit. h) alin. (1), art. 4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014. În susținea cerinței privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău, Maria Tertea, Procurorul General a reţinut în faptele judecătorului următoarele: în jurul orei 11.45, judecătorul Maria Tertea fiind în interiorul programului de serviciu, nemotivat a venit la oficiul utilizat de către Ilie Vainrub, amplasat pe str. xxxxx, unde la ora 12.05 15 a primit de la el o parte din suma pretinsă de 15 000 dolari SUA şi anume 1 000 dolari SUA pentru ca magistrații să emită o hotărâre favorabilă pentru agenții economicii menționați. Aflându-se în orele de serviciu a plecat nemotivat de la serviciu şi a comis infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (2), lit. c) din Codul penal, fapt ce constituie abatere disciplinată prevăzută de lit. h) alin. (1), art. 4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014. Totodată în perioada lunii martie 2021 a pretins, acceptat şi a primit de la Ilie Vainrub mijloace bănești în sumă de 15 000 dolari SUA, susținând că are influență asupra magistraților din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, pentru a emite o hotărâre favorabilă pentru agenții economici gestionați de către Ilie Vainrub, abatere disciplinară prevăzută de lit. d) alin. (1), art. 4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014. La fel a indicat că în cadrul urmării penale a fost fixat faptul că judecătorul Maria Tertea, potrivit stenogramei discuțiilor purtate la 21 martie 2021 cu Ilie Vainrub, a susținut că are influență asupra mai multor persoane cu funcții de demnitate publică din cadrul Curţii Constituționale, Curţii de Apel Chișinău, Procuraturii mun. Chișinău şi poate interveni în faţa lor pentru a soluționa problemele apărute la agenții economici gestionați de către Ilie Vainrub, abatere disciplinară prevăzută de lit. e), alin. (1), art. 4 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014. (f.d.2-4, dosar administrativ)

În susținerea celor menționate în sesizare Procurorul General a anexat actele urmăririi penale după cum urmează:  Ordonanța din 21 martie 2021 prin care s-a pornit urmărirea penală în privința judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea, pe faptul primirii personal de bani pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influență asupra unei persoane cu funcţie de demnitate publică, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite, cu primire de bunuri în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută de art. 326, alin. (3), lit. a) din Codul penal. (f.d. 52-53, dosar administrativ)  Ordonanța din 22 martie 2021 prin care a fost reţinută Maria Tertea, bănuită în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326, alin. (3), lit. a) din Codul penal. (f.d. 60-61, dosar administrativ)  Ordonanțele din data de 22 martie 2021 privind efectuarea percheziției automobilului de model Lexus cu care judecătorul Maria Tertea a venit la locul comiterii infracțiunii şi a domiciliului bănuitei Maria Tertea. (f.d. 62- 64,66-68, dosar administrativ)  Ordonanța din 24 martie 2021, corectată prin procesul –verbal din 24 martie 2021 prin care Maria Tertea a fost pusă sub învinuire în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 326, alin. (2), lit. c) din Codul penal. (f.d.43- 44,45-46, dosar administrativ)  Extrasul din stenograma comunicărilor în cadrul măsurii speciale de investigaţii de cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat 16 şi de filmat purtate de cet. Ilie Vainrub cu o persoană necunoscută care era numită convențional „Maria Gheorghevna”, care ulterior s-a stabilit a fi Maria Tertea, din conținutul acestuia se atestă următoarele: 1) 21.03.2021,ora 18:30:00-18:30:33, unde Ilie Vainrub a avut o întâlnire cu o persoană necunoscută care era numită convențional „Maria Gheorghevna” în apartamentul nr. xxxxx din imobilul cu nr. xxxxx din str. xxxxx. - MG - Открой, пожалуйста! - VI - Иду, иду, иду, иду - […] - VI - Могу с ним договориться! В общем Мария, смотрите, я хотел с вами очень серьёзно сегодня поговорить. Я целый день, практически, пришёл здесь где-то в час дня… - MG - Ну так у меня получилось, что я… - VI - Не, не, не это нормально! Я как раз немножко тут свои какие-то бумажные дела сделал. Вы понимаете, я хочу с вами поговорить так, откровенно, абсолютно! Мне кажется я вообще, зря это всё затеял! Объясню почему! Всё идет по второму кругу, как было - так опять! Смотри, проблема сегодня не в деньгах, а проблема в том, что у меня ничего не получается, а те, те - враги наши - работают, капают, капают и капают! А мы, понимаешь, где не кинься - ничего не получается, потому что у нас бестолковые адвокаты! Вот смотри, я… - MG - Но до сих пор были такие, я же не знаю, что у вас было… - VI - Ну нет у меня, ну я же вас не виню в этом, это я виноват, что у меня их нету! Я может завтра, вот, договорился вот с одним, буду встречаться, бывший судья. Наверно вы его знаете… Борислав Семёныч…фамилию сейчас я вам скажу… Бабенко! - […] - VI - Значит…э-э-э…понимаете, Мария, уважаемая Мария… Как вы по отчеству? Скажите мне - MG - Не надо по отчеству, Георгиевна я… - VI - Мария Георгиевна - MG - Мария я! - VI - Ну Мария, хорошо! - MG - Для вас без отчества! - […] - VI - Нет, не надо ничего узнать, я пошлю туда адвоката если ты его не знаешь. Ну что? Мы взяли свой металлолом, наш металлолом, за 30 лет на заводе, там столько металлолома что не знаешь что с ним…и три машины повезли, задали металлолом. А они сделали что? Когда мы были на заводе, когда завод был в наших руках, они на воротах посадили своих, одного-двух человек, постоянно в машине сидели и всё записывали, кто заезжает, кто выезжает, что мы делаем. А теперь тоже написали жалобу в Чеканскую полицию что мы вывозим оборудование! Мы им показали накладные, показали документы что это металлолом, там мотор старый, мы же списываем всё, есть металлолом. Нет! И тянут… Они им заплатили и они нас мучают. И сейчас они хотят меня вызвать. Я сказал: «Я не кладовщик по металлолому, я никакого отношения… Говорю, я не пойду к вам.» «Вот мы откроем уголовное дело» «Открывайте уголовные дела на меня». А Андрияну когда рассказал, он говорит «О-о-о, надо пойти», говорю «Зачем я пойду туда? Что я с ними буду разговаривать…? О чем? Я что, грузил этот металлолом или отдавал команду брать этот 17 металлолом?», «Ну они на тебя хотят». Ну мало ли что они хотят? Вот вам один пример. Дальше, я встречался, у меня есть тоже друзья-товарищи в Ч.Н.А. Значит было уголовное дело, открыто, на Ботанике. Я переписал себе номер уголовного, от седь…первого ноль седьмого… - MG - В отношении кого? - VI - Э-э-э, Тимошина и Чемыртана, наших противни… Мы oткрыли уголовное дело! - MG - Мхх! Мхх! - VI - Они пошли, заплатили! - MG - И закрыли?! - VI - И…или приостановили это дело уголовное… - MG - Я могу разузнать! - VI - Или они его опротестовали и закрыли. И вот этот мне в Ч.Н.А. сказал, он большой чин там занимает, большой чин, очень большой чин, генерал! Он мне сказал «Иди возобнови это уголовное дело и я тебе помогу» - MG - Я могу помочь возобновить это дело! - VI - И я знаю что у вас на Чеканах этим занимаются - MG - Да - VI - Можете записать номер? - MG - Да, да. Могу записать номер, могу вам написать даже это заявление в суде! Могу заниматься это…этим без адвоката даже! - […] - MG - Это на Ботанике? - VI - На Ботанике было - MG - В отношении кого? xxxxx? - VI - В отношении xxxxx и xxxxx! - MG - xxxxx как зовут? - VI - xxxxx зовут Максим Григорич - MG - А-а-а, Максим, да Максим он…И-и-и-и… - VI - Максим Григорьевич - MG - xxxxx?! - VI - Валерий! Дела это вёл прокурор Олег… - MG - xxxxx? - VI - xxxxx - MG - Я знаю его очень хорошо! - VI- Вёл Олег xxxxx! И вот этот Олег xxxxx взял или приостановил, или закрыл! Значит надо его срочно, он говорит, срочно откройте опять это уголовное дело! - MG - Я могу с ним поговорить на прямом, с этим xxxxx - VI - Поговори! - MG - Даже завтра я его…я ему позвоню и… - […] - VI - И что я хочу тебе сказать! Немножко надо подумать о будущем. Я тебя сделаю очень богатой женщиной! Я клянусь! - MG - Мхх! - VI - Послушай! - MG - Давайте чтобы мы вышли… - VI - Послушай! Ещё раз говорю! Я тебе честно говорю! Я тебя сделаю очень богатой женщиной и не разово, а будешь… Но сегодня, понимаешь, взять и вот так вот, э-э-э, очень сильно раздавать много денег, я не могу сегодня… - MG - Я понимаю! - VI - Потому что потом мне не хватит на остальных! 18 - MG - Да, да! - VI - Сейчас, выслушай меня! Я понимаю! - MG - Хорошо! Выслушаю! - […] - MG - Там, в Апелля…в Апелляционной, я вам говорила, будет не так много как… должно быть на этом этапе! - […] - MG - Мы должны, э-э-э, решить этот вопрос с Председателем! Мы же об этом разговаривали! - VI - Ну не решишь ты с Председателем! - MG - Почему вы думаете не решу, если я…я знаю что я говорю! Почему вы так думаете? - VI - Потому что он купленный этими! - MG - И что? Я знаю как говорить с ним! - […] - VI - Надо посмотреть что будет в первой инстанцией - MG - Будет всё нормально с первой инстанцией! - VI - Понимаешь, но мы с первой инстанцией переборщили очень сильно! - […] - MG - Мы должны, э-э-э, решить этот вопрос с Председателем! Мы же об этом разговаривали! - VI - Ну не решишь ты с Председателем! - MG - Почему вы думаете не решу, если я…я знаю что я говорю! Почему вы так думаете? - […] - MG - Вот здесь вам адвокат не нужен, я сама всё напишу! - VI - Не нужен? - MG - Нет! - […] - MG - Я пойду в… Если захочет Председатель, я свяжусь с вам…с непрямом чтобы вы обсуждали - VI - Не захочет он встречаться со мной! Не за что! Не за что! Ты наивный человек! - MG - Нет! Почему наивный?! - VI - Не за что он со мной не захочет встречаться! - MG - Ну да, я бы тоже ни как...я не хочу, но если я скажу что это друг моего папы, или посмотрим как я преподнесу, то… - VI - Мария, не захочет он никогда со мной встречаться! Надо с ним - договориться какую сумму он захочет… - MG - У меня есть человек который может повлиять на него! Он выслушает этого человека - […] - MG - У меня есть выход даже на xxxxx! Я её отлична знаю! - VI - А-а-а она кто сейчас? - MG - Председатель xxxxx! 2) 21.03.2021,ora 18:30:00-18:30:33, unde Ilie Vainrub a avut o întâlnire cu o persoană necunoscută care era numită convențional „Maria Gheorghevna” în apartamentul nr.xxxxx din imobilul cu nr.xxxxx din str. xxxxx: - VI - Присаживайтесь 19 - MG - Да я очень быстро, потому что спешу, я буду...около после обеда, буду иметь информацию, потому что из…из полиции и из прокуратуры, я уже разговаривала им не скажут, принесут… Kороче! И давайте вечером у меня будет информация. Мы сможем опять встретиться!? - […] - MG - Но я не говорю что сегодня! Если над... надо будет! Потому что есть как бы процедура, что вы должны давать показания так как…как есть! Но я вам скажу! Мне скажут кто там, что там написал, в чём состоит дело! И в прокуратура тоже самое, я дала на бумажке всё и мне скажут! Вечером…у меня будет побольше информации уже мы встретимся сегодня и….! Я…я постараюсь сегодня вечером встретиться с вами! - […] - VI - Ничего! Мне…я его спрошу он готов взяться или не готов! - MG - Я должна ему объяснить ситуацию! Я ему скажу что вы мой близкий человек и чтобы он так честно…но он и так честен! Чтобы он вам помог, хорошо?! Ну это должен заниматься один человек! Если будут заниматься многие, 3 адвоката, 5, то вы запутаетесь! Они будут с вас сдирать всё что могут! А если вот, если один адвокат и например я…и всё, мы знаем всё держим под контроль и всё! А так если и один, и другой, и второй, и третий…! - […] - VI - И второе. Я очень переживаю за Куртя де Апел! - MG - Вы рано переживаете, вы увлекаетесь! - VI - Нет! Успокоиться это будет поздно! - MG - Я найду способ! - VI - Ты найдёшь?! - MG - Да! Да! У меня есть…только я вас прошу то что мы разговариваем остаётся между нами! - […]. (f.d.75-96, dosar administrativ)

Prin scrisoarea nr. 211S-359p/m din 04 aprilie 2021 inspectorul judecător, Vladimir Brașoveanu a solicitat judecătorului Maria Tertea opinia scrisă referitor la cele invocate în sesizare. (f.d.11,dosar administrativ)

Tot lucrările dosarului atestă că, Consiliul Superior al Magistraturii prin scrisoarea din data de 07 aprilie 2021 a expediat în adresa Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, interpelarea inspectorul judecător, Vladimir Brașoveanu şi sesizarea Procurorului General. (f.d. 12, dosar administrativ)

La 14 aprilie 2021 judecătorul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea, a prezentat inspectorului judecător, Vladimir Brașoveanu explicațiile scrise pe marginea sesizării Procurorului General privind atragerea la răspundere disciplinară, solicitând respingerea sesizării ca fiind inadmisibilă, fiind depusă în contrar prevederilor art. 4 Protocol 7 la CEDO, judecătorul fiind urmărit dublu penal şi disciplinar pentru aceiași pretinsă faptă imputată, iar în privința imputării absenței nemotivate de la serviciu ca fiind nejustificată. (f.d.37-40, dosar administrativ)

Prin rezoluția din 21 mai 2021 inspectorul judecător, Vladimir Brașoveanu a decis pornirea procedurii disciplinare şi începerea cercetării disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea, în baza art. 4 alin. (1), lit. d), lit. e), lit. h) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014. (f.d. 15-23, dosar administrativ) 20

La 07 iunie 2021 judecătorul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea a prezentat explicații pe marginea rezoluției din 21 mai 2021. (f.d. 24, dosar administrativ)

Ulterior, la 02 iulie 2021 a fost emis raportul Inspecției Judiciare pe marginea acțiunilor judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea, prin care inspectorul-judecător a constatat şi apreciat acțiunile judecătorului Maria Tertea, reținând că a aceasta a admis încălcarea normelor indicate în sesizare şi prevăzute de art. 4 alin. (1), lit. d), lit. e), lit. h) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014. Totodată, acțiunile judecătorului Maria Tertea indică asupra unei bănuieli rezonabile de comitere a abaterii disciplinare prevăzute de în baza art. 4 alin. (1), lit. p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014. Astfel, inspectorul-judecător a remis raportul pe marginea acțiunilor judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, Maria Tertea, Colegiului disciplinar pentru executare. (f.d.97-102, dosar administrativ)

Prin hotărârea nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021, Plenul Colegiului disciplinar a încetat procedura disciplinară pornită în privința judecătorului Judecătoriei Chişinău, sectorul Ciocana, Maria Tertea, în temeiul art. 4 alin. (l) lit. d), e), h) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 din motiv că nu a fost comisă abatere disciplinară. A constatat abaterea disciplinară prevăzută la art. 4 alin. (1), lit. p) din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor în acțiunile judecătorului Judecătoriei Chişinău, sectorul Ciocana, Maria Tertea şi a aplicat sancțiunea disciplinară prevăzută la alin. (l), lit. d) al art. 6 din Legea nr. 178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor – eliberarea din funcţie. Colegiul disciplinar a reţinut că Maria Tertea în perioada lunii martie a anului 2021, aflându-se în mun. Chişinău în imobilul amplasat pe str. xxxxx, utilizat de către Ilie Vainrub, conducător al întreprinderilor „Fortuna-Plus” SRL şi „Conserv-Grup” SRL, cunoscând despre faptul că acesta are litigii civile, a avut mai multe întâlniri cu acesta, i-a acordat sfaturi pentru rezolvarea problemelor apărute, faptă care contravine prevederilor art.5 al. 1,5,9 din Codul de etică şi conduită profesională al judecătorului, aprobat prin hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 8 din 11 septembrie 2015 (modificat prin hotărârea Adunării Generale a Judecătorilor nr. 12 din 11 martie 2016), care stabilește că judecătorul va oferi sfaturi/consultaţii numai părinţilor, soţului/soţiei, copiilor, nepoților precum şi persoanelor aflate sub tutelă sau curatelă. (f.d.135,136-147, dosar administrativ)

La 13 decembrie 2021 judecătorul Judecătoriei Chişinău, sectorul Ciocana, Maria Tertea, a contestat hotărârea nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021 a Plenului Colegiului disciplinar. (f.d.158-164, dosar administrativ)

Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea nr.11/2 din 22 martie 2022, modificată şi completată prin hotărârea nr. 42/3 din 25 martie 2022, a respins contestația depusă de Maria Tertea împotrivă hotărârii Colegiului disciplinar nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021 emisă în privința judecătorului Maria Tertea de la Judecătoria Chişinău, a menținut fără 21 modificări hotărârea Colegiului disciplinar nr. 18/10 din 05 noiembrie 2021, emisă în privință acțiunilor judecătorului Maria Tertea de la Judecătoria Chişinău, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară-eliberare din funcția de judecător.(f.d. 174-186, 191-193, dosar administrativ)

Prin scrisoarea din data de 01 aprilie 2022 Consiliul Superior al Magistraturii a adus la cunoștință reclamantei hotărârile nr. 11/2 din 22 martie 2022 şi nr. 42/3 din 25 martie 2022. (f.d. 195, dosar administrativ)

La rândul său, Consiliul Superior al Magistraturii a susținut că hotărârile contestate nr. 11/2 din 22 martie 2022 şi nr. 42/3 din 25 martie 2022 sunt legale, reclamanta nu a fost dublu sancționată, or, în carul procedurii disciplinare a fost sancționată pentru „fapte care aduc atingere onoarei şi probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei în aşa măsură, încât se afectează încrederea în justiţie, comise în afara exercitărilor atribuţiilor de serviciu, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor”. În cadrul dosarului penal, judecătoarei i se impută „pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influenţă sau care susține că are influenţă asupra unei persoane publice, persoane cu funcţie de demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcţiei sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite”

Astfel, după cum s-a reţinut mai sus, menținerea hotărârii Colegiului disciplinar privind constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea sancțiunii disciplinare în privință judecătorului, Maria Tertea, prin hotărârile nr. 11/2 din 22 martie 2022 şi nr. 42/3 din 25 martie 2022 s-a realizat în baza legii, și anume art. 39, alin. (4), lit. a) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, care prevede că după examinarea contestațiilor Consiliul Superior al Magistraturii decide menținerea fără modificări a hotărârii Colegiului disciplinar.

Totodată, instanţa de judecată constată că din analiza hotărârii nr. 11/2 din 22 martie 2022, rezultă că Consiliul Superior al Magistraturii a 22 stabilit faptul că Plenul Colegiului disciplinar nu a analizat acțiunile judecătorului Maria Tertea ce țin de: - imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiției de către un alt judecător; - intervențiile ilegale sau exploatarea poziţiei de judecător în raport cu alte autorităţi, instituţii sau funcţionari fie pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obţinerii de foloase necuvenite prin prisma Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, reținând drept temei faptul că acestor acțiuni urmează să li se dea apreciere de către instanța penală, în care judecătorul Maria Tertea are statut de învinuit. Dar a stabilit în acțiunile judecătorului Maria Tertea, abaterea disciplinară și anume: - alte fapte care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției în așa măsură încât se afectează încrederea în justiție, comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor.

Pe cale de consecință Consiliul Superior al Magistraturii, examinând în ședință închisă contestația depusă cu 0 (zero) voturi „pro” și 7 (șapte) voturi „contra”, a respins contestația depusă de judecătorul de la Judecătoria Chișinău, Maria Tertea și a menținut fără modificări hotărârea Colegiului disciplinar nr.18/10 din 05 noiembrie 2021, prin care judecătorului Maria Tertea i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară - eliberare din funcția de judecător.

La fel, se atestă, că Consiliul Superior al Magistraturii, examinând contestația judecătorul Maria Tertea, a considerat just, că acțiunile judecătorului cad sub incidența prevederilor art.4 alin.( 1) lit. p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului, or, aceasta a comis fapte care aduc atingere onoarei şi probității profesionale ori prestigiului justiției în așa măsură, încât se afectează încrederea în justiție, comise în afara exercitărilor atribuțiilor de serviciu, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor. Totodată a susținut că comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art.4 alin. (1) lit. p) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorului şi aplicarea unei sancțiuni disciplinare nu poate prejudicia mersul procesului penal.

În aceste circumstanţe completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reține, că Consiliul Superior al Magistraturii în baza competenței avute a verificat dacă acțiunile judecătorul Maria Tertea, cad sub incidența abaterii disciplinare şi dacă corect a fost aplicată sancțiunea disciplinară.

Examinând actele și lucrările dosarului, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reține că Maria Tertea a invocat încălcarea art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, susținând că a fost supusă unei duble urmăriri pentru aceleași fapte, atât de ordin penal, cât și disciplinar.

La acest aspect instanţa de judecată reține că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul „ne bis in idem” interzice dublarea procedurilor și sancțiunilor de natură penală pentru 23 aceeași faptă. Totuși, pentru a opera această interdicție, ambele proceduri trebuie să aibă natură penală în sens autonom. Curtea Europeană a statuat în mod repetat că măsurile disciplinare aplicate magistraților, funcționarilor publici sau altor categorii profesionale nu au caracter penal, întrucât au ca scop menținerea ordinii interne a profesiei, garantarea integrității funcției și protejarea încrederii publicului în instituțiile statului.

În acest context, instanța de judecată constată că răspunderea disciplinară are un regim juridic distinct și autonom față de răspunderea penală. Așadar, chiar dacă aceeași conduită a judecătorului poate constitui simultan o infracțiune prevăzută de legea penală, aceasta poate reprezenta în același timp o abatere disciplinară, întrucât standardele de integritate și imparțialitate ale magistratului sunt superioare și diferite de exigențele răspunderii penale. Scopurile celor două forme de răspundere sunt fundamental distincte, or, răspunderea penală sancționează fapta în raport cu ordinea juridică penală, în timp ce răspunderea disciplinară vizează restabilirea ordinii și reputației profesiei, asigurarea bunei funcționări a sistemului judiciar și protecția încrederii publice în magistrați.

Mai mult, în procedura disciplinară nu se reanalizează elementele infracțiunii și nu se substituie instanța penală, ci se verifică dacă aceeași conduită, indiferent de calificarea penală, contravine obligațiilor deontologice, codului de etică și normelor statutare ale profesiei de judecător.

Prin urmare, completul de judecată concluzionează că aceeași faptă materială poate încălca simultan norme de natură penală și norme deontologice, fără ca aceasta să conducă la dublarea sancțiunilor de natură penală. Aceste forme de răspundere sunt complementare, iar aplicarea lor cumulativă nu este interzisă de Convenție.

În context completul de judecată evidențiază că urmează să verifice dacă procedura disciplinară desfășurată, în paralel sau ulterior procedurii penale, poate fi calificată ca o dublă urmărire penală în sensul Convenției.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul ne bis in idem se aplică exclusiv în situația în care persoana este supusă două proceduri care au caracter penal, în sens autonom CEDO, pentru aceeași faptă. În cauza Sergey Zolotukhin c. Rusiei (Marea Cameră, 2009), Curtea a statuat că interdicția dublei sancționări se aplică numai atunci când cele două proceduri sunt „penale prin natura lor” sau prin severitatea sancțiunilor aplicabile.

Totodată, în numeroase cauze, Curtea a reținut că procedurile disciplinare nu constituie „acuzații în materie penală”, având alt scop, alt regim juridic și o finalitate diferită. Astfel în cauza Oleksandr Volkov c. Ucrainei (2013), Curtea a subliniat că răspunderea disciplinară a judecătorilor are ca scop protejarea integrității sistemului judiciar, menținerea încrederii publicului și garantarea standardelor etice ale profesiei. Curtea a reiterat că asemenea proceduri nu sunt de natură penală. 24

În cauza Mihalache c. României (Marea Cameră, 2019), Curtea a precizat că analiza caracterului penal al unei proceduri se face după criteriile stabilite în cauza Engel și alții c. Țărilor de Jos, și anume: calificarea juridică în dreptul intern, natura faptei și severitatea sancțiunii. Procedurile disciplinare aplicabile magistraților nu îndeplinesc aceste criterii pentru a fi asimilate unor proceduri penale.

Similar, în cauza Vanjak c. Croației (2005), Curtea a admis că sancțiunile disciplinare nu reprezintă sancțiuni penale, chiar dacă se întemeiază pe aceleași fapte care au format obiectul unei analize penale.

În prezenta cauză, instanța de judecată observă că, Colegiul disciplinar a examinat conduita judecătorului Maria Tertea din perspectiva eventualei încadrări disciplinare privind respectarea obligațiilor profesionale și a normelor etice, aspecte ce depășesc limitele răspunderii penale, fără a se expune în privința existenței elementelor constitutive ale infracțiunii imputate.

Or, în cauza penală Maria Tertea este învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 din Codul penal, pretinderea, personal, de bani, pentru o altă persoană, de către o persoană care susține că are influentă asupra unei persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a-l face să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale.

Pe când în procedura disciplinară Maria Tertea a fost sancționată disciplinar pentru admiterea faptelor care aduc atingere onoarei şi probității profesionale ori prestigiului justiţiei în aşa măsură, încât se afectează încrederea în justiţie, şi anume, oferirea consultațiilor şi a protecției în problemele juridice unor părţi în dosarele civile aflate in procedura altor judecători.

Din probele anexate la sesizarea Procurorului General rezultă că, judecătorul Maria Tertea, în perioada lunii martie a anului 2021, avea întâlniri cu Ilie Vainrub, conducător al întreprinderilor „Fortuna-Plus” SRL şi „Conserv-Grup” SRL. În cadrul acestor întrevederi, acesta din urmă solicita și primea din partea judecătorului consultații cu privire la modalitatea de soluționare a unor probleme legate de cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Faptul că aceste discuții vizau litigii pendinte, precum și strategiile de influențare a acestora, excede cu mult atribuțiilor prevăzute de statutul constituțional al judecătorului.

Conținutul stenogramelor discuțiilor judecătorului Maria Tertea cu Ilie Vainrub, atestă că judecătorul abordează chestiuni care, prin natura lor, sunt incompatibile cu funcția judiciară, încălcând principiile fundamentale ale imparțialității, rezervării și independenței impuse de lege și de Codul de etică al judecătorului. Discuțiile extrajudiciare referitoare la dosare pendinte, precum și oferirea unor opinii sau soluții juridice unor persoane interesate, reprezintă conduite care nu intră în competența unui judecător și sunt expres interzise, deoarece pot crea suspiciunea legitimă că magistratul nu acționează exclusiv în limitele procesuale și în baza probelor administrate în cadrul ședinței de judecată. 25

Reclamanta nu a negat acordarea consultațiilor şi conținutul discuțiilor, invocând doar că nu poate fi sancționată pentru acestea, deoarece constituie o dublă pedepsire pentru aceiași faptă.

În aprecierea conduitei judecătorului Maria Tertea, nu poate fi ignorat nici impactul public al acestor acțiuni. Prin natura lor, asemenea comportamente afectează în mod direct încrederea societății în justiție. Potrivit standardelor internaționale judecătorii nu doar trebuie să fie imparțiali, ci și să se manifeste astfel încât să nu lase nicio aparență contrară. Interacțiunile neoficiale cu o parte interesată într-un litigiu aflat în examinare compromit această exigență și discreditează imaginea întregului sistem judiciar.

Prin urmare, în mod justificat Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că faptele comise de judecătorul Maria Tertea întrunesc caracterul unei abateri disciplinare de o gravitate sporită. Sancțiunea aplicată de Consiliul Superior al Magistraturii este proporțională cu intensitatea încălcării, cu natura atingerii aduse prestigiului profesiei și cu necesitatea restabilirii încrederii publice în actul de justiție. Raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, sancțiunea dispusă nu doar corespunde gravității abaterii, ci și îndeplinește scopul preventiv și educativ pe care legea îl atribuie măsurilor disciplinare în materie judiciară.

În aceste circumstanţe, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că răspunderea penală nu exclude și nu împiedică angajarea răspunderii disciplinare pentru aceleași acțiuni, în măsura în care acestea încalcă, concomitent, atât legea penală, cât și normele care reglementează statutul și comportamentul magistratului.

În consecință, nu se poate reține existența unei încălcări a art. 4 din Protocolul nr. 7, întrucât procedura disciplinară aplicată nu are natură penală și nu generează o dublă sancționare interzisă de Convenție.

Pentru aceste considerente, instanța de judecată a apreciat, că argumentele reclamantei sunt neîntemeiate, iar apărarea întemeiată pe principiul „ne bis in idem” nu poate fi admisă.

Prin urmare, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că soluțiile Consiliului Superior al Magistraturii înserate în hotărârile nr. 11/2 din 22 martie 2022 şi nr. 42/3 din 25 martie 2022 au fost emise în urma examinării în cumul a probelor prezentate la sesizări, acumulate în cadrul procedurii disciplinare, la contestație precum și în rezultatul exprimării votului de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii prezenți la ședință. Astfel, lipsesc temeiuri de anulare a hotărârilor contestate, întrucât acestea reflectă circumstanțele de fapt şi de drept care justifică emiterea acestora, cât şi oportunitatea emiterii actelor administrative privind menținerea hotărârii Colegiului disciplinar privind constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea sancțiunii disciplinare judecătorului Maria Tertea, iar argumentele invocate de reclamantă, întru justificarea pretențiilor formulate, nu au fost confirmate prin careva probe pertinente și concludente, rămânând simple afirmații. 26

În aceste condiții, cererea de chemare în judecată formulată de Maria Tertea, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, întrucât nu există motive care să justifice anularea hotărârilor nr. 11/2 din 22 martie 2022 şi nr. 42/3 din 25 martie 2022 ale Consiliului Superior al Magistraturii.

În conformitate cu art. 191 alin. (5) lit. a) și 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de chemare în judecată depusă de Maria Tertea împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea actelor administrative. Hotărârea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă Notă: În conformitate cu art. 236 alin. (7) din Codul de procedură civilă în legătură că judecătorul Ion Malanciuc este suspendat de drept din funcție pe perioada exercitării mandatului de judecător la Curtea Constituțională, textul integral al hotărârii este semnat de către președintele completului. Președinte Stela Procopciuc 27