1ra-1225/2018 — art. 217/1 alin. 4 lit. d, 27, 42 alin. 2, 248 alin. 5 lit. b, d CP

1ra-1225/2018 — art. 217/1 alin. 4 lit. d, 27, 42 alin. 2, 248 alin. 5 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1225/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

25 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Timofti Vladimir

judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de inculpatul

Vatamanu Ion, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Hîncești din

02 septembrie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

07 februarie 2018, în cauza penală în privința lui

Vatamanu Ion xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Rejudecare: 04.01.2018 – 07.02.2018;

2) 24.05.2018 – 25.09.2018.

C O N S T A T Ă:

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita

activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe termen de 2 (doi) ani;

- art. 27, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, la 4 (patru) ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 9 (nouă)

ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de

a exercita activități legate de gestionarea substanțelor narcotice pe termen de

(doi) 2 ani.

1

În baza art. 106 Cod penal, a fost dispusă confiscarea cu transmiterea

gratuită în folosul statului a automobilului model „Volvo S80”, cu n/î xxxxx,

nr. caroserie xxxxx, păstrat în camera de corpuri delicte din cadrul Biroului Vamal

Leușeni.

Vatamanu Ion, pe parcursul anului 2016, acționând împreună și de comun acord

cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, având intenția

obținerii unui profit personal, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient

survenirea acestor urmări, au elaborat un plan criminal complex, împărțind

rolurile între ei, potrivit căruia urmăreau trecerea peste frontiera de stat a

R. Moldova a substanțelor narcotice prin contrabandă, în scop de înstrăinare, în

proporții deosebit de mari.

În așa mod, pe parcursul lunilor ianuarie-aprilie 2016, data exactă de către

organul de urmărire penală nu a fost stabilită, Vatamanu Ion împreună și de comun

acord cu alte persoane nestabilite de către organul de urmărire penală, aflându-se

în R. Moldova, în circumstanțe nestabilite, a intrat în posesia unei cantități de peste

8 kg de substanță narcotică marijuana. Ulterior, substanțele narcotice indicate

le-au preluat și împachetat în 35 de brichete, pe care le-au încărcat și tăinuit în

interiorul barelor de protecție față și spate a unității de transport model „Volvo S

80”, cu n/î xxxxx, cu care intenționau să le traverseze peste frontiera de stat în

direcția României.

La 07 aprilie 2016, ora 15:30, Vatamanu Ion, urmărind scopul înfăptuirii

depline a rolului asumat, acționând potrivit schemei, în calitate de conducător

auto, s-a prezentat la linia de control „ieșire” a postului vamal Leușeni-Albița, unde

a încercat trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a substanței narcotice sus

indicate, care se afla tăinuită în mijlocul de transport model „Volvo S 80”, cu n/î

xxxxx, Vatamanu Ion, care acționa împreună și de comun acord cu alte persoane

neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, nu a reușit să-și

realizeze până la capăt intențiile criminale din motiv că a fost depistat și reținut de

colaboratorii biroului vamal Leușeni în momentul efectuării controlului fizic a

mijlocului de transport model „Volvo S 80”, cu n/î xxxxx, în barele de protecție a

căruia se aflau tăinuite în mod fraudulos în locuri special amenajate artizanal 35

de brichete cu greutatea totală de 8880 grame cu substanță vegetală presată, de

culoare verde, cu miros specific de cânepă, ambalate cu bandă adezivă de aluminiu,

plasate în vid de polietilenă.

Potrivit concluziilor rapoartelor de expertiză nr. 34/12/1-R-1738 din

08 aprilie 2016 și nr. 34/12/1-R-2059 din 22 aprilie 2016, întocmite de DTCEJ

Centru din cadrul CTCEJ, masa vegetală uscată, presată, de culoare verde, cu

nuanță cafenie, depistată în rezultatul controlului vamal, în spațiile fabricate

artizanal ale automobilului model „Volvo S 80”, cu n/î xxxxx, cu numere de

identificare a caroseriei xxxxx, la volanul căruia se afla Vatamanu Ion, în număr de

35 de brichete cu cantitatea totală de 8880 grame, reprezintă marijuană obținută

2

artizanal, care face parte din categoria substanțelor narcotice, depistate în trafic

ilicit, ce constituie cantități deosebit de mari.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, „producerea, prelucrarea, păstrarea și transportarea substanțelor narcotice,

săvârșite în scop de înstrăinare, de mai multe persoane, în proporții deosebit de

mari” și în baza art. art. 27, 42 alin. (2), 248 alin. (2), (5) lit. b), d) Cod penal,

„tentativa de contrabandă, adică acțiunile îndreptate nemijlocit spre săvârșirea

infracțiunii de trecere în mod ilegal peste frontiera vamală a R. Moldova a

substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal prin ascundere în locuri

special adaptate în acest scop, acțiuni ce au fost săvârșite de mai multe persoane, în

proporții deosebit de mari”.

Gh. Tăut în numele inculpatului, solicitând:

- procurorul, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa

10 ani închisoare, în baza art. art. 27, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal,

6 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa

definitivă 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, din motiv

că instanța i-a aplicat inculpatului o pedeapsa prea blândă în raport cu

infracțiunile săvârșite, acesta nu și-a recunoscut vina, nu s-a căit sincer de cele

comise, fiind o persoană social periculoasă;

- avocatul I. Bătrîncea în numele inculpatului, casarea sentinței cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare, invocând că vinovăția lui I. Vatamanu nu a

fost dovedită; instanța nu a luat în considerație că inculpatul nu a acționat cu

intenție directă, deoarece acesta a traversat frontiera de stat împreună cu familia

sa necunoscând că în automobilul pe care îl are în folosință se află substanțe

narcotice, dânsul nu este proprietarul automobilului și nu putea cunoaște

modificările efectuate în caroseria automobilului dat;

- avocatul Gh. Tăut în numele inculpatului, casarea sentinței și remiterea

cauzei în prima instanță la o nouă examinare, din motiv că instanța a încălcat

dreptul la apărare a inculpatului, deoarece acesta având avocat prin contract, a

solicitat amânarea cauzei din motiv că avocatul se află în concediu medical, iar

instanța i-a numit un avocat din oficiu; vina inculpatului nu a fost dovedită prin

careva probe, acesta nu a acționat cu intenție directă, necunoscând despre faptul

că în automobil se află careva substanțe narcotice și că numărul caroseriei a fost

modificat.

fost respins ca fiind declarat peste termen apelul avocatului Gh. Tăut în numele

inculpatului, iar apelurile procurorului și a avocatului I. Bătrîncea au fost respinse

ca fiind nefondate.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță obiectiv și sub toate aspectele,

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, a examinat și apreciat probele

administrate în cauză, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui I. Vatamanu în

săvârșirea infracțiunilor imputate, astfel că corect a încadrat acțiunile acestuia în

3

baza art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. art. 27, 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod

penal.

La fel, instanța de apel a respins argumentele apărării, precum că

automobilul a fost procurat de la o persoana pe nume „Alexandru” și faptul ca în

noaptea înaintea infracțiunii s-a aflat la un cunoscut, deoarece însuși inculpatul a

menționat că avea actele asupra automobilului și nemijlocit l-a procurat de la

persoana pe nume „Alexandru”, iar în procură sunt indicate datele de identitate ale

acestei persoane, astfel că apărarea nu a solicitat audierea acestui martor, fapt care

denotă că se încearcă o metodă de inducere a instanței de apel în eroare și de

eschivare de la răspunderea penală.

De asemenea, instanța de apel a constatat că prima instanță, la stabilirea

pedepsei, a ținut cont de principiile generale de aplicare a pedepsei prevăzute de

art. art. 7, 61, 75 Cod penal, care este una echitabilă faptelor infracționale comise,

ce corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și care va atinge scopul de

corijare și reeducare a inculpatului.

Referitor la apelul avocatului Gh. Tăut declarat în numele inculpatului,

instanța de apel a reținut că, dânsul a făcut cunoștință cu sentința la 04 noiembrie

2016, fapt confirmat prin inscripția și semnătura acestuia de pe scrisoarea de

înștiințare privind redactarea sentinței și a procesului-verbal al ședinței de

judecată, iar apelul a fost depus la 02 decembrie 2016, fără a solicita repunerea în

termen a cererii de apel sau a motiva omiterea depunerii în termen a acestuia.

Din aceste considerente, instanța de apel a conchis că apelul avocatului

Gh. Tăut a fost depus peste termenul prevăzut de art. 402 alin. (1) Cod de

procedură penală.

avocații Gh. Șalari și A. Bacalîm în numele inculpatului care, invocând prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 8) Cod de procedură penală, au solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, motivând că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii; prima instanță i-a încălcat

inculpatului dreptul la apărare, deoarece acesta a avut încheiat contract de

asistență juridică cu avocatul Gh. Tăut, și, din motiv că avocatul său se afla în

concediu de boală, a solicitat amânarea ședinței, însă instanța, a respins

neîntemeiat cererea dată desemnând un alt apărător din oficiu; vina inculpatului

nu a fost probată de către instanțe și nici intenția acestuia de a săvârși infracțiunile

imputate; la materialele cauzei nu există informații, precum că inculpatul face

parte dintr-un grup criminal organizat; automobilul cu care inculpatul urma să

traverseze frontiera îl avea în folosință, astfel el nu cunoștea despre substanțele

narcotice tăinuite în el, mai mult nu a fost depistată nici o amprentă a lui pe

brichetele cu marijuană sau în zona ascunzișurilor.

28 noiembrie 2017, au fost admise recursurile, casată total decizia instanței de

apel și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

4

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a constatat că, instanța de

apel, la examinarea apelurilor, nu a verificat legalitatea și temeinicia sentinței

atacate prin prisma prevederilor legale, prematur ajungând la concluzia de

menținere a sentinței.

În această ordine de idei, instanța de recurs a subliniat că, asigurarea

dreptului la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a

cauzei în contradictoriu, întrucât participarea apărătorului în procesul penal

asigură protejarea drepturilor și libertăților prevăzute de lege ale inculpatului și

contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate aspectele și multilaterală a cauzei.

Acest drept este stipulat în art. 26 din Constituția R. Moldova, art. 6 CEDO și art. 66

alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, potrivit cărora acuzatul are dreptul să-și

aleagă apărător care să participe la proces prin contract încheiat fie cu inculpatul,

fie cu rudele acestuia.

Instanța de recurs a reținut, că împotriva sentinței primei instanțe a declarat

apel procurorul, solicitând înăsprirea pedepsei penale, iar avocații I. Bătrîncea și

Gh. Tăut, declarând apel în numele inculpatului, au solicitat casarea acesteia și

rejudecarea cauzei, deoarece nu s-a examinat cauza sub toate aspectele și obiectiv,

instanța nu s-a expus asupra tuturor circumstanțelor, motivarea sentinței fiind

superficială și unilaterală, prima instanța i-a încălcat dreptul inculpatului la

apărare, examinând cauza cu un apărător desemnat din oficiu, pe când acesta a

avut avocat prin contract.

La acest capitol instanța de recurs a menționat că, potrivit art. 67 alin. (1)

Cod de procedură penală, apărătorul este persoana care, pe parcursul procesului

penal, reprezintă interesele bănuitului, învinuitului, îi acordă asistență juridică

prin toate mijloacele și metodele neinterzise de lege, iar din conținutul alin. (3) a

acestui articol, rezultă că calitatea de apărător se capătă din momentul în care

persoana și-a asumat angajamentul de a apăra interesele inculpatului în cauză cu

consimțământul acestuia.

Potrivit art. 70 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, avocatul ales poate

fi admis în procesul penal în calitate de apărător la inițiativa bănuitului,

învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la

solicitarea altor persoane, cu consimțământul persoanelor interesele cărora

urmează să le apere, prezentând mandatul biroului de avocați sau de un alt

document ce îi confirmă împuternicirile.

Având în vedere prevederile citate, instanța de recurs a accentuat, că

alegerea apărătorului poate fi făcută atât de către inculpat, cât și de alte persoane

(rude, prieteni) cu respectarea unei condiții - consimțământul inculpatului, care

după semnarea contractului de asistență juridică își dă acordul, în formă scrisă, ori

solicită printr-o cerere admiterea apărătorului.

Din materialele cauzei a fost constatat că, la 17 august 2016, inculpatul a

încheiat contract de asistență juridică nr. 78 cu avocatul Gh. Tăut, care în ședința

de judecată din 17 august 2016 a solicitat amânarea examinării cauzei pentru a se

pregăti de dezbaterile judiciare (f.d. 191, 205, vol.I).

5

Ulterior, la data de 25 august 2016, avocatul Gh. Tăut a depus cerere prin

care a solicitat amânarea ședinței de judecată din 26 august 2016 în legătură cu

faptul că se află în concediu medical, prezentând concluzia medicală cu mențiunea

nr. certificatului de boală 2163186 (f.d. 197-198, vol.I).

Din acest considerent, pentru continuarea examinării cauzei penale, în

ședința de judecată a participat un apărător din oficiu - I. Bătrîncea, în baza

mandatului din 26 august 2016 (f.d. 196, 205-206, vol.I).

Totodată, s-a constatat că la materialele cauzei este anexată cererea

inculpatului, prin care acesta a solicitat ca interesele sale să fie reprezentate de

avocatul Gh. Tăut, cu care are încheiat contract de asistență juridică, insistând în

ședința de judecată că dorește să fie apărat de avocatul său, care la moment este

bolnav, solicitând amânarea ședinței de judecată.

Cu toate acestea, potrivit procesului-verbal, instanța a respins atât cererea

avocatului Gh. Tăut, cât și a inculpatului cu privire la amânarea ședinței de

judecată, invocând că dreptul la apărare al inculpatului nu este încălcat, deoarece

este prezent avocatul din oficiu, I. Bătrîncea (f.d. 199, 206 verso, vol.I).

Având în susținere prevederile art. art. 409, 322 Cod de procedură penală,

instanța de recurs a notificat că, în cazul neprezentării în ședință a apărătorului și

imposibilității de a-l înlocui în ședința respectivă, ședința de judecată se amână.

La fel a menționat că, înlocuirea apărătorului care nu s-a prezentat la ședință

se admite doar cu consimțământul inculpatului. Dacă participarea apărătorului ales

de inculpat este imposibilă pe o durată care depășește 5 zile, instanța amână

ședința și propune inculpatului să-și aleagă un alt apărător, iar în caz de refuz al

inculpatului de a-și alege alt apărător, instanța decide solicitarea desemnării, de

către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență

Juridică Garantată de Stat, a unui avocat care acordă asistență juridică garantată

de stat. Pentru înlocuirea apărătorului, instanța stabilește inculpatului un termen

de 5 zile.

Instanța îi oferă apărătorului care a intervenit în proces timp suficient și îi

asigură posibilitățile respective pentru a lua cunoștință de materialele cauzei,

inclusiv de cele cercetate în instanță, și pentru a se pregăti de participarea de mai

departe în proces, însă înlocuirea apărătorului nu necesită reluarea judecării

cauzei de la început. Apărătorul este în drept să solicite repetarea unor acțiuni

procesuale deja efectuate în ședință în lipsa lui, dacă are de concretizat chestiuni

suplimentare.

2018, a fost respins ca fiind depus peste termen apelul declarat de către avocatul

Gh. Tăut în numele inculpatului, iar apelurile procurorului și a avocatului

I. Bătrîncea au fost respinse ca fiind nefondate, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionând asupra vinovăției inculpatului Vataman Ion de săvârșirea

6

infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal - „producerea,

prelucrarea, păstrarea și transportarea substanțelor narcotice, săvârșite în scop de

înstrăinare, de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari” și de art. art. 27,

42 alin. (2), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal - „tentativa de contrabandă, adică

acțiunile îndreptate nemijlocit spre săvârșirea infracțiunii de trecere în mod ilegal

peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le

de controlul vamal, prin ascundere în locuri special adaptate în acest scop, acțiuni ce

au fost săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, dar care din

cauze independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul”.

Totodată, examinând cauza penală în ordine de apel, prin prisma

argumentelor apelurilor, în conformitate cu art. 314 Cod de procedură penală, cu

analiza fiecărei probe în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel a ajuns la concluzia că, materialul probator dovedește indubitabil

că, în acțiunile lui Vataman Ion se conțin toate elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. d) din Cod penal și art. 27, 42

alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal.

Referitor la participarea avocatului Gh. Tăut din prima instanță, instanța de

apel a reținut că ultimul a depus mandat de participare în proces pentru acordarea

asistenței juridice inculpatului, care nu a fost semnat de către inculpat (f.d. 191,

vol.I), astfel fiind încălcată ordinea acordării împuternicirilor de către inculpat,

avocatului ales.

Totodată, inculpatul la acel moment a fost asistat de un alt avocat,

Radu Cijicenco, care a fost un avocat din oficiu, inculpatul acceptând acordarea

asistenței juridice de către acest avocat, prin manifestarea de voință a sa, semnând

mandatul avocatului respectiv (f.d. 75, vol.I).

Avocatul Radu Cijicenco a acordat asistența juridică inculpatului de la etapa

de urmărire penală, pe parcursul examinării cauzei în prima instanță până la etapa

finisarea cercetării judecătorești, când a fost anunțată întrerupere pentru data de

29 iulie 2016 (f.d.204, vol.I). Ulterioara desfășurare a evenimentelor s-a petrecut

cu amânarea ședințelor de judecată în legătură cu intervenirea unui avocat ales de

către inculpat, anume a avocatului Radu Dumitru, în baza mandatului care nu a

fost semnat de către inculpat în calitate de client (f.d. 179, vol.I), necătând la

acceptarea ultimului de a fi reprezentat de acest avocat.

Astfel, în ședința din 29 iulie 2016, instanța a acceptat solicitarea avocatului

Radu Dumitru privind acordarea unui termen pentru a face cunoștință cu

materialele dosarului, fiindu-i acordat termen până la 05 august 2016, însă

avocatul și inculpatul la ședința fixată nu s-au prezentat fără nici un motiv, situație

care a generat amânarea procesului pentru data de 17 august 2016.

În ședința din 17 august 2016, avocatul Radu Dumitru la fel nu s-a prezentat,

inculpatul solicitând să-i fie acceptată asistența juridică de un alt avocat ales,

anume avocatul Gh. Tăut, care a fost prezent la ședința de judecată, instanța

acceptând intervenirea avocatului în proces.

La etapa respectivă a procesului, avocatul Gh. Tăut nu a avut careva

completări, instanța dispunând terminarea cercetării judecătorești și anunțarea

7

dezbaterilor judiciare. Ulterior, avocatul Gh. Tăut a solicitat un termen pentru a se

pregăti pentru dezbateri judiciare, lucru care a fost acceptat de către instanță,

ședința fiind amânată pentru 22 august 2016.

Drept urmare, în ședința din 22 august 2016 nu s-a prezentat nici inculpatul,

nici avocatul acestuia, Gh. Tăut, fără careva motive, lucru care s-a soldat cu

amânarea procesului pentru data de 26 august 2016 și dispunerea aducerii silite

a inculpatului de către procuror, precum și chemarea unui avocat din oficiu pentru

asigurarea participării unui apărător în situația când inculpatul nu este asistat de

către avocatul ales.

Astfel, în ședința din 26 august 2016 avocatul Gh. Tăut nu s-a prezentat, iar

inculpatul a insistat să fie asistat anume de acest avocat, lucru care nu a fost

acceptat de către instanță, fiind înlocuit avocatul Gh. Tăut cu avocatul din oficiu -

Ion Bătrîncea.

Instanța de apel a considerat că prevederile legale cu referire la înlocuirea

avocatului ales cu avocatul din oficiu, au fost respectate de către prima instanță,

or, inculpatului i-a fost oferită posibilitatea să fie asistat de 2 avocați aleși, însă nici

unul nu s-a conformat graficului ședințelor de judecată, iar din cauza neprezentării

avocaților au fost amânate ședințele de judecată din 05 august 2016 și 22 august

2016, iar ședințele de judecată din 29 iulie 2016 și respectiv 17 august 2016 au

fost amânate la cererea avocaților aleși ai inculpatului pentru pregătire de proces.

Cât privește înlocuirea avocatului Gh. Tăut cu un avocat din oficiu, instanța

de apel a apreciat-o ca fiind legală și întemeiată, or potrivit concluziei medicale din

25 august 2016 avocatul Gh. Tăut, era în imposibilitate să-i acorde asistență

juridică inculpatului, fiind afectat de o boală cardiovasculară - encefalopatie

discirculatorie mixtă, ateroscleroză a membrelor inferioare (f.d. 198, vol.I), astfel

fiind depășită perioada de 5 zile de imposibilitate a apărătorului ales să participe

la ședința de judecată.

Totodată, inculpatul insistând ca anume avocatul Gh. Tăut să-i apere

interesele, a refuzat să încheie un alt contract de asistență juridică cu un alt avocat

ales.

Drept urmare, instanța de apel a considerat că inculpatului nu i-a fost

încălcat dreptul la apărare prin înlocuirea avocatului ales cu cel din oficiu.

Totodată, instanța de apel a considerat că avocatul din oficiu, Ion Bătrîncea

a exercitat eficient apărarea inculpatului, or, argumentele invocate de către

apărătorul I. Bătrîncea cu referire la nevinovăția inculpatului, sunt identice cu cele

ale avocatului Gh. Tăut, invocate în cererea de apel a ultimului, ambii avocați nu

fac referire la careva probe ale apărării, ci doar critică probele acuzării și consideră

greșită încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului.

Instanța de apel a reținut că descrierile și alegațiile apărării la capitolul

încadrării juridice a acțiunilor lui Vatamanu Ion, precum și pretinsele dubii și lipsa

probelor ce ar demonstra vina acestuia, au un caracter declarativ, fiind aduse doar

critici generale învinuirii înaintate de către organul de urmărire penală.

Instanța de apel a respins aceste alegații, or, vina inculpatului Vatamanu Ion

a fost dovedită integral prin declarațiile martorilor, inspectori vamali, care au

8

confirmat că drept rezultat al verificării minuțioase a automobilului condus de

către inculpat, au fost depistate substanțele narcotice, totodată aceste

circumstanțe s-au adeverit și drept urmare a sesizărilor făcute de către inspectorii

postului vamal Leușeni-Albița, cât și actul de control fizic, precum și prin

procesul-verbal de examinare a automobilului și a celor 35 de calupuri cu

greutatea de 8880 grame.

În situația dată, instanța de apel a exclus careva dubii care ar putea pune la

îndoială vinovăția inculpatului, iar faptul invocat de către Ion Vatamanu că ar fi

procurat automobilul de la o persoană pe nume Alexandru, constituie doar o

metodă de eschivare de la pedeapsa meritată pentru infracțiunile săvârșite, or, pe

parcursul cercetării judecătorești în prima instanță, nici inculpatul și nici

apărătorul acestuia nu au pledat pentru audierea persoanei pe nume Alexandru, a

cărei nume cum a declarat inculpatul Vatamanu Ion nu-l cunoaște.

A fost considerată eronată și motivația inculpatului Vatamanu Ion, precum

că acesta nu ar fi cunoscut persoana pe nume Alexandru de la care a procurat

automobilul model „Volvo S80”, cu xxxxx, or, însuși inculpatul a menționat că avea

actele asupra automobilului și nemijlocit procura de la persoana pe nume

Alexandru, iar în procură sunt indicate datele de identitate ale acestei persoane,

astfel că apărarea nu a solicitat audierea acestui martor, fapt care denotă că se

încearcă o metodă de inducere a instanței de apel în eroare.

La fel, instanța de apel a relevat că, este inadmisibil argumentul privind

necunoașterea de către inculpatul Ion Vatamanu a faptului că în automobil erau

ascunse substanțe narcotice, or, martorul Chițanu Viorel în ședința primei instanțe

a menționat că automobilul model „Volvo S80", cu n/î xxxxx, a fost implicat în

contrabanda cu anabolizante la vama de la Cahul, fiind introdus în baza de date,

precum și alegația inculpatului, că automobilul dat se află uneori la persoane

diferite și că noaptea înainte de comiterea infracțiunilor, automobilul s-a aflat la

un cunoscut al său, or, acestea sunt doar unele metode de a se autoapăra și de a

evita pedeapsa pentru infracțiunile săvârșite.

Referitor la motivele invocate de apărătorul inculpatului în cererea de apel

privind ilegalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a considerat că sunt lipsite

de suport factologic și juridic, or, verificând legalitatea pedepsei aplicate

inculpatului Ion Vatamanu, a ajuns la concluzia că, prima instanță a ținut cont de

prevederile art. art. 61, 75 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunilor săvârșite, care potrivit art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune

deosebit de gravă, de motivul acestora, ce constituie motiv material dar și de

satisfacerea unor necesități ce constituie vicii interzise de lege, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei, ce se reflectă acțiunile și rolurile inculpatului la

săvârșirea infracțiunii; de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, astfel,

corect concluzionând că restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea

inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, este posibilă numai cu aplicarea unei

pedepse sub formă de închisoare.

9

În ce privește apelul avocatului Gheorghe Tăut, declarat în numele

inculpatului, instanța de apel a considerat că acesta a fost depus în afara

termenului prevăzut de art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, or, potrivit

materialelor cauzei, avocatul Gheorghe Tăut a făcut cunoștință cu sentința

Judecătoriei Hîncești din 02 septembrie 2016, la data de 04 noiembrie 2016, fapt

adeverit prin inscripția și semnătura acestuia de pe scrisoarea de înștiințare

despre redactarea sentinței și a procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d.

226,verso).

Necătând la faptul dat, apărătorul Gheorghe Tăut, a depus cererea de apel în

cadrul examinării cauzei în instanța de apel, adică la data de 02 decembrie 2016,

fiind menționat că a primit copia sentinței la data de 04 noiembrie 2016, însă nu a

solicitat repunerea apelului depus în termen și nici nu a motivat omiterea acestui

termen.

Așadar, instanța de apel a constatat cu certitudine că cererea de apel depusă

de către avocatul Gheorghe Tăut în interesele inculpatului este declarată cu

omisiunea termenului prevăzut de lege pentru declararea apelului, lipsind careva

temeiuri de fapt și de drept pentru a repune cererea de apel în termenul de 15 zile,

prevăzute la art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a indicat că, inculpatul Ion Vatamanu în ședința instanței de

apel nu a fost prezent, totodată conform sentinței Judecătoriei Hîncești din

02 septembrie 2016, acesta a fost anunțat în căutare, iar potrivit răspunsului

Inspectoratului de poliție Nisporeni, nr. 3220 din 10 mai 2017, de către organul de

poliție vizat, la data de 05 mai 2017, a fost pornit dosarul de căutare

nr. 2017240028, astfel că instanța de apel, conform prevederilor art. 321 alin. (2)

pct. 1) Cod de procedură penală, a judecat cauza în ordine de apel în absența

inculpatului, iar interesele acestuia au fost reprezentate de avocatul

Tatiana Chebac, care în ședința instanței de apel s-a pronunțat pentru respingerea

apelului depus de către procuror, pledând pentru admiterea apelurilor declarate

în interesele lui Vatamanu Ion, casarea sentinței de condamnare și remiterea

cauzei la o nouă examinare în prima instanță, menționând că apelul declarat de

către avocatul Gheorghe Tăut este depus în termenul de 15 zile, care a fost în

imposibilitatea de a se prezenta în instanța de fond, din motivul că se afla în

concediul medical.

Ion Vataman, care solicită casarea totală a acesteia, precum și a sentinței primei

instanțe, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În argumentarea recursului invocă aceleași argumente care au fost invocate

în cererea de recurs declarată la 06 iulie 2017 de avocatul Gheorghe Șalari în

numele inculpatului (f.d.68-73, vol. II) și suplimentar indică, că instanța de apel,

rejudecând cauza, la data de 07 februarie 2018, a examinat-o numai într-o singură

ședință și a pronunțat hotărârea fără a-l anunța pe el sau pe avocatul său ales.

Menționează că, nici nu cunoaște dacă a fost reprezentat de avocat din oficiu

cu toate că a încheiat contrat de asistență juridică cu avocat ales.

10

Consideră că, prima instanță cât și ambele complete ale Curții de Apel

Chișinău i-au încălcat drepturile la apărare, ceea ce contravine Constituției

R. Moldova, legislației procesual penale cât și Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, jurisprudenței

relevantă a CEDO.

declarat de inculpat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat.

raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează

a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată

și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din materialele cauzei, recurentul invocă drept temei

pentru declararea recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

în cazurile când 4) judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului,

precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era

obligatorie potrivit legii; sau când 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Examinând argumentele recursului prin prisma temeiurilor de casare

invocate, Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, din

considerentele ce urmează.

Conform art. 412 alin. (3) Cod de procedură penală, judecarea apelului se

face cu citarea părților și înmânarea copiilor de pe apel.

Conform art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea apelului se

aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă instanță.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus,

11

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că potrivit art. 436

alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile

instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea

care a existat la soluționarea recursului.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii,

au fost ignorate la rejudecarea cauzei.

Astfel, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

28 noiembrie 2017, s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de apel, din

motiv că instanța de apel nu a verificat legalitatea și temeinicia sentinței primei

instanțe prin prisma respectării prevederilor art. art. 67 alin. (1), (3), 70 alin. (1)

pct. 1) și 322 Cod de procedură penală.

La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze, că asigurarea

dreptului la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a

cauzei în contradictoriu, întrucât participarea apărătorului în procesul penal

asigură protejarea drepturilor și libertăților prevăzute de lege ale inculpatului și

contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate aspectele și multilaterală a cauzei.

Potrivit art. 17 alin. (3) Cod de procedură penală, organul de urmărire

penală și instanța de judecată este obligată să asigure inculpatului dreptul la

asistență juridică calificată din partea unui apărător ales de el sau a unui avocat

care acordă asistență juridică garantată de stat.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal reține că instanța

de apel, fiind investită cu rejudecarea cauzei și fără a ține cont de indicațiile date

anterior de către instanța de recurs, a adoptat o soluție de menținere a sentinței

examinând cauza într-o singură ședință de judecată (f.d. 117-119, vol.II) în lipsa

inculpatului și avocaților Gh. Tăut și Gh. Șalari cu care inculpatul I. Vatamanu

anterior a încheiat contract de asistență juridică, ci doar în prezența procurorului

și avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat T. Chebac.

Instanța de recurs accentuează, că în contextul în care drept temei pentru

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel a servit motivul încălcării

dreptului la apărare al inculpatului, aceste aspecte urmau a fi verificate de către

instanță cu deosebită atenție, inclusiv prin prisma art. 6 din Convenția Europeană

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează

dreptul persoanei acuzate de a participa în mod efectiv la procesul său penal.

Acesta include, inter alia, nu doar dreptul de a fi prezent, ci și dreptul de a

asculta și de a urmări procesul. Acest drept face parte din esența conceptului

procedurii contradictorii și poate fi dedus din garanțiile prevăzute de articolul 6 §

3 - „să se apere el însuși”, „să întrebe sau să solicite audierea martorilor” și „să fie

asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba

folosită la audiere”.

12

Contrar celor menționate, Colegiul penal reține că deși instanța de apel a

reținut din actele cauzei că în privința inculpatului I. Vatamanu a fost pornit dosar

de căutare, totuși, conducându-se de prevederile art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de

procedură penală, instanța a dispus judecarea cauzei în lipsa inculpatului, fără a

dispune de careva informație curentă cu privire la soarta dosarului de căutare.

În acest context se va reține că la momentul parvenirii cauzei pentru

rejudecare de către instanța de apel, la materialele dosarului era anexată

informația din 10 mai 2017 (f.d. 33-34, vol.II) cu referire la faptul că în privința

inculpatului I. Vatamanu a fost pornit dosarul de căutare cu nr. 2017240028, și

deși cauza a fost examinată peste o perioadă mai mare de 9 luni de la data

parvenirii ultimei informații în acest sens, instanța de apel a judecat cauza în lipsa

inculpatului, fără a verifica dacă de către Inspectoratul de Poliție Nisporeni, au fost

întreprinse careva măsuri în vederea stabilirii locului aflării lui I. Vatamanu.

Drept urmare, se atestă că instanța de apel în mod pripit a dispus

examinarea cauzei în lipsa inculpatului, or, deși cauza penală în privința lui

I. Vatamanu a fost examinată în ordine de apel la data de 07 februarie 2018, într-o

singură ședință, în aceeași zi, în adresa Inspectoratului de Poliție Nisporeni a

parvenit informația nr. 34/33-2204 din 06 februarie 2018, precum că

cet. R. Moldova, I. Vatamanu, a fost reținut la data de 05 februarie 2018 de către

organele competente ale Italiei (f.d. 108-109, vol.II).

Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide că, instanța de

apel la judecarea cauzei era obligată să verifice rezultatele investigațiilor

întreprinse pe marginea dosarului de căutare pornit în privința inculpatului

I. Vatamanu de o perioadă de timp îndelungată.

Totodată, instanța de apel nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate prin prisma respectării prevederilor art. art. 67 alin. (1), (3), 70 alin. (1)

pct. 1) și art. 322 Cod de procedură penală, prematur ajungând la concluzia de

menținere a sentinței.

În continuare, instanța de recurs ține să menționeze că la rejudecarea cauzei

instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură

penală, urmează să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii incriminate lui

I. Vatamanu în baza art. art. 27, 42, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, și ținând cont

de jurisprudența națională constantă la acest capitol să verifice corectitudinea

reținerii în sarcina inculpatului a semnului calificativ prevăzut la lit. d) – în

proporții deosebit de mari, reieșind din practica judiciară constantă.

De asemenea, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă

obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd

procedura de rejudecare și limitele acesteia, să execute indicațiile instanței de

recurs, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelanți în cererile de

apel, să cerceteze aspectele învinuirii incriminate lui I. Vatamanu în baza art.

art. 27, 42, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, să-și argumenteze clar concluziile sale

în decizia adoptată și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe

13

o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

procedură penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de inculpatul Vatamanu Ion, se casează

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2018, în

cauza penală în privința lui Vatamanu Ion xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la data de

08 noiembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Cobzac Elena

Judecător Boico Victor

14