1ra-1596/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1596/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1596/2018
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
02 octombrie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Boico Victor,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2018, în
cauza penală privindu-i pe
Isaenco Olga Xxxxx, născută la xxxxx,
originară și domiciliată în Xxxxx;
Conovca Serghei Xxxxx, născut la xxxxx,
originar și domiciliat în Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 16.01.201 - 29.08.2017;
instanța de apel : 25.09.2017 - 21.02.2018;
instanța de recurs ordinar : 13.07.2018 - 02.10.2018.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 29 august 2017, Isaenco
Olga, a fost recunoscută vinovată și condamnată pentru săvîrșirea infracțiunii
prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă
de închisoare pe termen de 4 (patru) ani, în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art.90 Cod penal executarea pedepsei aplicate față de Isaenco Olga s-a
suspendat condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani.
În temeiul lit. a) alin. (6) art.90 Cod penal, inculpata Isaenco Olga s-a obligat
să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului competent.
Conovca Serghei, a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal cu stabilirea pedepsei
sub formă de închisoare pe termen de 4 (patru) ani, în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art.90 Cod penal executarea pedepsei aplicate față de Conovca Serghei
s-a suspendat condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani.
1
S-a admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Cernovschii Piotr.
S-a încasat în mod solidar de la inculpații Isaenco Olga și Conovca Serghei în
beneficiul părții vătămate Cernovschii Piotr prejudiciul material în sumă de 400
euro, echivalent cu 8680 lei conform BNM.
Potrivit sentinței s-a constatat că, Isaenco Olga, în perioada de timp din
22.06.2016, ora 11:00 pînă la 29.06.2016 împreună cu cet. Conovca Serghei,
urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, folosindu-se de faptul că cet.
Isaenco Olga avea cheia de ușă, de la ușa de la intrare în jumătate de casă amplasată
pe adresa mun. Bălți, str. Cojeduba, 8, care aparține cet. Cernovschii P.I. au pătruns
acolo, de unde au scos lacătul de la ușa camerei, unde ultimul își păstra bunurile, de
unde tainic au sustras 400 euro, echivalentul a 8680 lei conform cursului BNM, pat
pentru 2 persoane, la prețul de 800 lei, 2 jaluzele orizontale de culoare albă la prețul
de 300 lei fiecare, lustră la prețul de 300 lei, astfel cauzîndu-i cet.Cernovschii P.I.
daună materială în proporții considerabile în sumă de 10380 lei.
Împotriva sentinței au declarat apel :
3.1. avocatul Kovaliov Timur în numele inculpatului Conovca Serghei, prin
care a solicitat admiterea apelului, casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei, cu
pronunțarea unei noi hotărîri prin care Conovca Serghei să fie achitat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal din motivul lipsei
în acțiunile lui a elementelor coomponenței de infracțiune.
3.2. inculpata Isaenco Olga, prin care a considerat că sentința instanței de fond
urmează a fi casată din motiv că la adoptarea sentinței de condamnare în privința sa
instanța de fond s-a bazat doar pe declarațiile părții vătămate, care nu au fost probate
prin nimic, astfel considerînd că cauza a fost examinată superficial și nefiind
analizate toate circumstanțele cauzei.
A solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi
hotărîri, prin care să fie achitată, deoarece fapta nu a fost comisă de ea.
3.3. avocatul Gligor Vadim în numele inculpatului Conovca Serghei, care a
indicat că sentința este ilegală și pasibilă casării, or, instanța de fond pronunțând
sentința de condamnare a ignorat prevederile art.101 Cod de procedură penală sub
aspectul că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor.
A solicitat admiterea apelului, casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărîri de
achitare a lui Conovca Serghei din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor
infracțiunii.
3.4. avocatul Chiriac Stela în numele inculpatei Isaenco Olga, prin care a
solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri noi,
2
potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care Isaenco Olga să fie achitată,
deoarece fapta ei nu întrunește elementele infracțiunii.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2018,
au fost admise apelurile declarate de avocatul Kovaliov Timur în numele
inculpatului Conovca Serghei, inculpata Isaenco Olga, avocatul Gligor Vadim în
numele inculpatului Conovca Serghei, avocatul Chiriac Stela în numele inculpatei
Isaenco Olga, casată sentința total, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
Isaenco Olga Xxxxx a fost achitată în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal din motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii în temeiul art.390 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală.
Conovca Serghei Xxxxx a fost achitat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal din motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii în temeiul art.390 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală.
Acțiunea civilă înaintată de Cernovschii Piotr a fost respinsă.
4.1. În motivarea soluției date instanța de apel a ținut cont de faptul că art.385
alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală indică soluționarea obligatorie a chestiunilor
în consecutivitate, printre care pct.1) pune în sarcina instanței să stabilească dacă a
avut loc fapta de săvîrșirea căreia este învinuit inculpatul, nefiind admise îndoieli
sau presupuneri.
Colegiul penal a concluzionat că judecînd cauza penală prezentă instanța de
fond nu a respectat aceste prevederi legale procesuale, nu a verificat complet, sub
toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor
administrate o apreciere legală din punct de vedere al coroborării lor, incorect
ajungînd la concluzia că a existat fapta incriminată și inculpații Isaenco Olga și
Conovca Serghei sunt vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2)
lit. b), c), d) Cod penal.
Colegiul penal în urma evaluării integrale a probelor prezentate a ajuns la
concluzia că există dubii rezonabile în ceia ce privește vinovăția inculpaților Isaenco
Olga și Conovca Serghei conform acuzării în comiterea infracțiunii incriminate și în
cadrul ședinței de judecată nu au fost aduse probe veridice suficiente care ar
demonstra că ultimii au comis infracțiunea incriminată, totalitatea probelor cercetate
de către instanță nicidecum nu confirmă temeinicia învinuirii aduse, nefiind
prezentate pe cauză suficiente probe pertinente, concludente și utile, care pot fi puse
la baza unei sentințe de condamnare în privința inculpatului.
Astfel, prevederile art.101 alin.(1), (3) Cod de procedură penală indică, că
fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor și nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru
organul de urmărire penală sau instanța de judecată.
3
Potrivit ordonanței de punere sub învinuire se incriminează faptul, că Isaenco
Olga, în perioada de timp din 22.06.2016 ora 11:00 pînă la 29.06.2016, ora 18:00
împreună cu cet. Conovca Serghei, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei
persoane, folosindu-se de faptul că cet. Isaenco Olga avea cheia de ușă, de la ușa de
la intrare în jumătate de casă, amplasată pe adresa mun. Bălți, str. Cojeduba 8, care
aparține cet. Cernovschii P.I. au pătruns acolo, de unde au scos lacătul de la ușa
camerei, unde ultimul își păstra bunurile, de unde tainic au sustras 400 euro,
echivalentul a 8680 lei conform cursului BNM, pat pentru 2 persoane, la prețul de
800 lei, 2 jaluzele orizontale de culoare albă la prețul de 300 lei fiecare, lustră la
prețul de 300 lei, astfel cauzîndu-i cet. Cernovschii P.I. daună materială în proporții
considerabile în sumă de 10380 lei.
Instanța de fond prin sentința din 29.08.2017 a constatat vinovăția lui Isaenco
Olga și Conovca Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit.
b), c), d) Cod penal, sub formă de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane,
săvîrșite de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de
daune în proporții considerabile, sentință atacată cu apel de inculpați și avocați în
interesele lor.
Colegiul penal în urma examinării apelurilor declarate a considerat că instanța
de fond incorect a ajuns la concluzia privind constatarea vinovăției lui Isaenco Olga
și Conovca Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c),
d) Cod penal și că inculpații necesită a fi achitați din motivul că nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii incriminate.
Instanța de apel a considerat greșită soluția instanței referitor la constatarea
vinei inculpaților în furtul incriminat, învinuirea fiind bazată în această latură numai
pe presupuneri care nu și-au găsit confirmare în ședința judiciară, probele acuzării
fiind considerate nerelevante, deoarece nu demonstrează cert că inculpații au comis
sustragerea pe ascuns a bunurilor, cu cauzare de daune în proporții considerabile.
În cadrul ședinței instanței de apel, la demersurile înaintate de partea acuzării
și partea apărării, au fost cercetate suplimentar probele conținute în materialele
cauzei penale, și anume:
- ordonanță cu privire la începerea urmăririi penale din 04.07.2016 în baza
art.186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (f.d.1);
- plîngere de la partea vătămată Cernovschii Piotr din 29.06.2016 (f.d.13);
- informație cu privire la primirea apelului telefonic către IP Bălți din
29.06.2016 de la cet. Matiescu Boris (f.d.14);
- proces-verbal de cercetare la fața locului din 29.06.2016 cu tabel fotografic
(f.d.15-18);
- proces-verbal de cercetare la fața locului din 29.06.2016 cu participarea lui
Isaenco Olga cu tabel fotografic (f.d.19-21);
4
- ordonanță de ridicare a recipisei de la partea vătămată Cernovschii Piotr din
29.06.2016 (f.d.28);
- recipisă în original de la Cernovschii Piotr din 21.06.2016 (f.d.30);
- ordonanță de ridicare din 06.07.2016 de la inculpata Isaenco Olga (f.d.31);
- proces-verbal de ridicare din 06.07.2016 (f.d.32);
- certificate eliberat de Î.S. „Cadastru” din 23.06.2016, ce ține de casa din Bălți,
str. Cojedub 8 (f.d.33-34);
- copia hotărîrii Judecătoriei Bălți din 31.10.2013 și a titlului executoriu din
31.10.2013 (f.d.35-36);
- constatarea specialiștilor de la Î.S. „Cadastru” (f.d.37-41);
- proces-verbal de examinare a obiectului din 07.07.2016 (f.d.42);
- ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală
din 07.07.2016 (f.d.43);
- avizul de testare poligraf a cet. Cernovschii Piotr din 22.10.2016 (f.d.52-56);
- avizul de testare poligraf a cet. Isaenco Olga din 28.11.2016 (f.d.71-75);
- avizul de testare poligraf a cet. Conovca Serghei din 28.11.2016 (f.d.89-93);
- ordonanță de punere sub învinuire din 04.10.2016 în privința lui Conovca
Serghei (f.d.95);
- ordonanță de punere sub învinuire din 04.10.2016 în privința lui Isaenco Olga
(f.d.97);
- declarațiile părții vătămate Cernovschii Piotr (f. d. 136-137);
- declarațiile martorului Tișina Oxana (f.d. 150-151);
- declarațiile martorului Răileanu Margarita (f.d. 155-156);
- declarațiile martorului Cernovschi Igor (f. d. 157-158);
- declarațiile inculpatei Isaenco Olga (f. d. 178-180);
- declarațiile inculpatului Conovca Serghei (f. d. 183).
Instanța de apel în urma cercetării probelor solicitate a concluzionat, că
judecînd cauza penală în privința lui Isaenco Olga și Conovca Serghei în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de fond nu
a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și
nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere
al coroborării lor, iar soluția instanței de fond privind constatarea vinovăției și
condamnarea lui Isaenco Olga și Conovca Serghei în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal nu corespunde probelor
cercetate atît în ședința instanței de fond, cît și în ședința instanței de apel.
În acest aspect, Colegiul penal a reținut, că Isaenco Olga și Cernovschii Piotr
în perioada de timp din anul 1993 și pînă în anul 2012 s-au aflat în căsătorie, au copii
comuni.
5
Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 31.10.2013 s-a admis cererea de chemare
în judecată depusă de Cernovschii Piotr către Cernovscaia Olga privind partajarea
bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, fiindu-le atribuită lui
Cernovschii Piotr și Cernovscaia Olga cîte ½ cotă parte din imobilul din pasaj
Cojedub, 8 a mun. Bălți, cîte ½ cotă parte a casei de locuit și cîte ½ cotă parte două
construcții accesorii (f.d.35).
Totodată, instanța de apel a indicat, că bunurile mobile care constituie
proprietate comună în devălmășie a soților prin hotărîrea nominalizată nu au fost
partajate, rămînînd în folosința lui Isaenco Olga și Conovca Serghei în egală măsură,
astfel asupra bunurilor ce le aveau ambii se răsfrânge regimul proprietății în
devălmășie.
Colegiul penal s-a bazat în sensul dat pe prevederile art.19 alin. (1) al Codului
familiei, care stipulează că bunurile dobîndite de către soți în timpul căsătoriei sînt
supuse regimului proprietății în devălmășie.
Totodată conform prevederilor art.20 alin. (1) Codul familiei se indică că
bunurile dobîndite de către soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de
proprietate în devălmășie, conform legislației.
Instanța de apel a remarcat și prevederile art.20 alin. (5) Codul familiei, potrivit
căruia sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobîndite din ziua
încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia.
Astfel, pentru calificarea infracțiunii de furt este necesar ca bunurile sustrase să
fie străine pentru făptuitor.
În speță, bunurile constituie proprietate comună în devălmășie a lui Isaenco
Olga și Cernovschii Piotr, nefiind partajate în natură printr-o hotărîre judecătorească.
Reeșind din cele reținute se atestă, că bunurile - patul, două jaluzele și lustra au
fost dobîndite în timpul căsătoriei, constituiau să rămînă proprietate în devălmășie,
astfel atît Cernovschii Piotr, cît și Isaenco Olga, ambii aveau drepturi egale de a le
poseda, de a le folosi și de a dispune de ele.
După divorț Isaenco Olga a lăsat bunurile date în odaia care a fost partajată lui
Cernovschii Piotr, iar după ce fiul i-a spus că Cernovschii Piotr a vîndut odaia
partajată, ea și-a luat înapoi lucrurile - jaluzelele, lustra și patul, bunuri care pentru
ea nu sunt străine, iar Conovca Serghei doar a ajutat-o la rugămintea ei.
Privitor la acuzațiile de sustragere a banilor în sumă de 400 euro, în acest aspect
s-a indicat, că inculpații nu cunoșteau și nici nu puteau cunoaște că în patul din odaia
părții vătămate pot să se afle 400 euro, or, partea vătămată în această odaie nu locuia,
o pregătea pentru vînzare și este puțin credibil, că ultimul putea păstra în odaia care
se vindea careva sume bănești.
Colegiul penal a considerat că sentința de condamnare nu poate fi adoptată
numai în baza declarațiilor părții vătămate, fără a fi sprijinite de alte probe, aceste
6
declarații nu se află în coroborare cu restul probelor propuse de acuzare și de fapt
sunt în defavoarea acuzării.
Totodată, instanța de apel a indicat, că instanța de fond eronat a ajuns la
concluzia că vinovăția lui Isaenco Olga și Conovca Serghei se confirmă și prin
avizele de testare la poligraf din 28.11.2016 efectuat în privința lui Cernovschii
Piotr, dat fiind că conform legislației procesual-penale în vigoare, testarea cu
poligraful nu constituie mijloc de probă în cadrul procesului penal, deoarece în
conformitate cu prevederile art.93, 94 Cod de procedură penală, testarea poligrafică
nu constituie probă în procesul penal.
Reieșind din cele indicate mai sus, Colegiul penal a indicat, că instanța de fond
eronat a ajuns la concluzia că Isaenco Olga și Conovca Serghei au comis infracțiunea
prevăzută de art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe
ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de două sau de mai multe persoane, prin
pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Ținînd cont de faptul că instanța judecătorească nu exprimă alte interese decît
interesele legii și nu este în drept să completeze învinuirea adusă cu circumstanțe
care ar justifica-o și ar agrava situația inculpaților, totodată concluziile despre
vinovăția persoanei nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile se
interpretează doar în favoarea inculpatului, instanța de apel a constatat necesitatea
achitării inculpaților Isaenco Olga și Conovca Serghei în baza art.186 alin.(2) lit. b),
c), d) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
În sensul respectiv, Colegiul penal s-a condus de prevederile art.390 alin.(1)
pct.1) Cod de procedură penală, potrivit căruia se reglementează, că sentința de
achitare se adoptă dacă: 1) nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Colegiul penal în urma celor constatate și cercetării probelor a conchis, că
totalitatea probelor administrate și cercetate de către instanța de apel, nicidecum nu
confirmă temeinicia învinuirii aduse inculpaților, nefiind prezente pe cauză
suficiente probe pertinente, concludente și utile, care pot fi puse la baza unei sentințe
de condamnare potrivit acuzării aduse inculpaților, iar concluzia instanței de fond
este una absolut eronată și nu se racordă la probele administrate atît în ședința
instanței de fond, cît și în ședința instanței de apel.
Instanța de apel a menționat și faptul că prezumția de nevinovăție garantată de
art.8 Cod de procedură penală cuprinde lipsa obligației persoanei să-și dovedească
nevinovăția, vinovăția urmînd a fi dovedită de subiectul care invocă prezența
vinovăției, și nu invers, fapt ce nu a fost realizat de acuzare.
Totodată, Colegiul penal a indicat că reieșind din faptul că instanța de apel va
adopta o soluție de achitare a lui Isaenco Olga și Conovca Serghei în baza art.186
alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, ținînd cont de prevederile art.387 alin.(1) Cod de
procedură penală a dispus respingerea acțiunii civile înaintate de Cernovschii Piotr.
7
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, în termen la data de 25 aprilie
2018, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, a solicitat casarea integrală a deciziei atacate, cu menținerea
sentinței primei instanțe.
În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :
- temei pentru declararea recursului ordinar constituie prevederile art.427
alin.(l) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece hotărîrea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția prin ce instanța de apel a admis o gravă eroare
de fapt, care a afectat soluția instanței;
- potrivit instanței de apel soluția instanței de fond referitor la constatarea
vinovăției inculpaților de comiterea furtului este greșită, iar învinuirea înaintată
inculpaților Conovca Serghei și Isaenco Olga fiind bazată numai pe presupuneri fără
suport probant. În opinia instanței de apel bunurile sustrase - pat pentru 2 persoane,
2 jaluzele orizontale de culoare albă, lustră au fost dobîndite de partea vătămată și
inculpata Isaenco Olga în timpul căsătoriei ele fiind cu drept de proprietate pentru
ambii în devălmășie, iar banii - 400 euro nu puteau fi păstrați de către partea
vătămată în odaia care era scoasă spre vînzare;
- contrar celor invocate de instanța de apel, recurentul nu este de acord cu faptul
reinterpretării a situației de fapt stabilite pe cauză or, de către partea acuzării au fost
prezentate probe legal obținute în faza urmăririi penale, cercetate nemijlocit în
instanța de fond și verificate în instanța de apel, care combat întrutotul poziția
instanței de apel precum că, bunurile sustrase constituie proprietate comună în
devălmășie a lui Isaenco Olga și Cernovschii Piotr, nefiind partajate în natură printr-
o hotărîre judecătorească, totodată fiind probată intenția ambilor inculpați la
comiterea furtului bunurilor altei persoane;
- astfel prin hotărîrea judecătoriei Bălți din 31.10.2013 a fost admisă cererea de
chemare în judecată a lui Cernovschii Piotr către Isaenco Olga privind partajarea
bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților. Casa din pasajul Cojedub, 8
fiind partajată cîte ½ cota parte între soți, cu întărirea după fiecare din ei a suprafeței
proprietății din imobilul respectiv;
- din declarațiile atît a părții vătămate Cernovschii Piotr cît și a inculpatei
Isaenco Olga într-adevăr rezultă că, după desfacerea căsătoriei au partajat numai
imobilul și terenurile, iar bunurile material dobîndite în timpul căsătoriei n-au fost
partajate oficial. Instanța de apel însă a ignorat declarațiile părții vătămate
Cernovschii Piotr și a inculpatei Isaenco Olga, din care se atestă că, bunurile
materiale rămase nepartajate au fost partajate de facto de ambii binevol fără a apela
la o instanță;
- astfel potrivit declarațiilor inculpatei Isaenco Olga după divorț fostul soț a
solicitat să fie eliberate lucrurile din salon, iar ea a dat fostului soț o safa și un
8
candelabru;
- potrivit declarațiilor părții vătămate Cernovschii Piotr după partajarea
bunurilor, acces la odaia care îi aparținea cu drept de proprietate avea numai el. Fosta
soție și concubinul ei Conovca Serghei nu puteau sa între în odaia care aparține lui
cu drept de proprietate, deoarece ea era permanent încuiată. Din momentul partajării
bunurilor care a avut loc în anul 2013 și pînă la data comiterii infracțiunii - perioada
de timp din 22.06.2016 ora 11:00 pînă la 29.06.2016 inculpata nu a înaintat careva
pretenții asupra cărorva bunuri. Furtul a avut loc numai după ce inculpata Isaenco
Olga a aflat că, fostul ei soț a hotărît să vîndă partea lui de imobil;
- instanța de apel urma să dea o apreciere obiectivă declarațiilor părții vătămate
Cernovschii Piotr care au fost consecutive în fazele urmăririi penale în instanțele de
fond și apel, iar luxul de amănunte redat de el ce ține de proveniența banilor și
cheltuielile creditare conferă o valoare probatorie suficientă;
- mai mult de atît declarațiile părții vătămate Cernovschii Piotr sînt în deplină
coroborare și se completează obiectiv cu declarațiile martorului Cernovschii Igor
potrivit cărora Cernovschii Piotr este tatăl lui. Cunoaște că, tatăl o acuză pe mama
sa despre faptul că a sustras mijloacele bănești în sumă de 400 euro, care se aflau în
safa. În afară de casă au fost împărțite și bunurile din casă;
- contrar argumentelor invocate de instanța de apel în decizie precum că, e puțin
credibil ca partea vătămată Cernovschii Piotr să fi păstrat 400 euro într-o odaie
nelocuibilă sunt declarațiile martorului Tișina Oxana, potrivit cărora cu Cernovschii
Piotr se află în relații de concubinaj. A plecat împreună cu Cernovschii Piotr și
cumpărătorii să vadă casa. Proprietarii au dat lui Cernovschii Piotr în avans suma de
500 euro. Din suma de 500 euro Cernovschii Piotr a achitat creditul în sumă de 100
euro. Ulterior au depistat că din casă au dispărut 400 de euro. Faptul că partea
vătămată Cernovschii Piotr a dispus de acești bani este probat prin ordonanță de
ridicare a recipisei de la partea vătămată Cernovschii Piotr din 29.06.2016 (f.d.28)
și recipisă în original de la Cernovschii Piotr din 21.06.2016 (f.d.30);
- mai mult de atît potrivit procesului - verbal de cercetare la fața locului din
29.06.2016 și foto-tabelul se constată cu certitudine că în imobilul lui Isaenco Olga
colaboratorii de poliție au depistat patul, lustrele sustrase de la Cernovschii Piotr, ori
potrivit hotărârii Judecătoriei Bălți din 31.10.2013 privind partajul bunurilor
proprietate comună în devălmășie soților Cernovschii Piotr și Cernovscaia Olga lui
Cernovschii Piotr a fost atribuit în natură casa de locuit cu suprafața totală de 29,3
m2, precum și terenul agricol cu suprafața de 189 m2. În acest context instanța atestă
că Isaenco Olga nu dispunea de dreptul de a pătrunde în locuința lui Cernovschii
Piotr, fără acordul acestuia ori bunurile depistate în locuința lui Isaenco Olga au fost
sustrase pe ascuns de către aceasta fără acordul proprietarului;
- recurentul menționeazăt că, deși instanța de apel a respins și proba părții
acuzării avizele de testare la poligraf din 28.11.2016 efectuat în privința lui
9
Cernovschii Piotr și a inculpaților indicînd că, conform legislației procesual-penale
în vigoare, testarea cu poligraful nu constituie mijloc de probă în cadrul procesului
penal, totuși testările de poligraf respective au indicat faptul că, careva modificări
semnificative în declarațiile părții vătămate nu s-au stabilit. Ceea ce ține de
declarațiile inculpaților referitor la suma de 400 euro s-au exprimat modificări
semnificative în declarațiile lor anume prin faptul că au pătruns în această odaie;
- rezultatele testărilor de poligraf respective atestă despre veridicitatea
declarațiilor părții vătămate Cernovschii Piotr vis-a-vis de furtul bunurilor sale
precum și dovedită pe deplin intenția inculpaților de sustragere a bunurilor părții
vătămate prin acțiunile cărora i s-au cauzat pagubă în proporții considerabile.
Pe marginea recursului declarat, inculpatul Conovca Serghei a depus
referință, prin care a menționat că consideră decizia instanței de apel corectă și
echitabilă, recursul procurorului fiind neîntemeiat.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel la judecarea cauzei.
La caz se reține, că potrivit textului recursului declarat de recurent, acesta
invocă temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, sub aspectele că: „hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția instanței”.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit
reține că motivele și temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma
cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest sens următoarele.
Ce ține de temeiul de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1)
pct.6) Cod de procedură penală, în sensul că: „hotărîrea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,
care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal lărgit conchide că nu sunt incidente
în prezenta speță, din considerentul că instanța de apel la examinarea cauzei a
respectat prevederile art.414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură
penală și hotărîrea atacată cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția,
întemeindu-și soluția în baza probelor examinate, verificate de instanța de apel,
apreciate corect de aceasta prin prisma art.101 Cod de procedură penală, consemnate
10
în procesul verbal al ședinței de judecată, descrise în decizia atacată, soluția instanței
nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde
motivele pe care își întemeiază soluția, inculpații fiind just achitați în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, din motiv că nu s-
a constatat existența faptei infracțiunii în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, din care considerente, temeiuri de a interveni în decizia instanței
de apel nu se identifică de instanța de recurs ordinar.
În privința criticilor recurentului, prin care acesta manifestă dezacordul cu
aprecierea probelor de către instanța de apel, indicând că „instanța de apel nu i-a
dat o apreciere obiectivă declarațiilor părții vătămate Cernovschii Piotr, martorului
Cernovschii Igor”, Colegiul penal lărgit atestă că nu sunt întemeiate, or,
aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului
penal, dat fiind că întregul volum de muncă depus de către organul de urmărire
penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe
soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima
convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea
intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate
aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate
după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în
ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării reciproce dintre ele.
Însă, cu referire la faptul dacă aprecierea probelor poate fi invocată la această
etapă a procedurilor, instanța de recurs explică recurentului că la etapa judecării
recursului ordinar nu se analizează de instanță conținutul mijloacelor de probă, nu
se dă o nouă apreciere materialului probator și nu se stabilește o altă situație
de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul
exclusiv al instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal lărgit nu va examina criticile
referitoare la presupusa greșită apreciere, pe baza probelor administrate în cauză, a
anumitor elemente faptice invocate de recurent, ci va verifica, prin raportare la
situația de fapt stabilită de instanțe, corectitudinea achitării inculpaților Isaenco
Olga și Conovca Serghei de învinuirea imputată acestora.
Totodată, pe aceiași linie de considerente se specifică că, pentru a constitui caz
de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat
asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă
de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute
de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente
ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul
probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de
către instanța de recurs.
Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal lărgit,
verificând suplimentar materialele dosarului, specifică că judecând apelul
11
instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând
o soluție corectă de achitare a inculpaților, care este argumentată și corespunzătoare
cumulului de probe administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în
condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just
apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, în baza
cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpații Isaenco Olga și Conovca Serghei nu
au săvârșit infracțiunea nominalizată în circumstanțele descrise în actul de sesizare
a instanței.
În desfășurarea acestei idei, instanța de recurs ordinar specifică că, așa cum
rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în
conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,
astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la admiterea
apelurilor declarate, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare prin care Isaenco
Olga și Conovca Serghei au fost achitați în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii în temeiul art.390 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală.
În privința criticilor din recursul declarat referitor la faptul că „au fost sustrași
bani în sumă de 400 euro din odaie care aparțineau părții vătămate Cernovschii
Piotr”, Colegiul penal lărgit atestă că sunt inadmisibile, or constiuie o opinie
subiectivă a recurentului, deoarece din decizia instanței de apel (f.d.20, vol. II) reiese
că la adoptarea soluției în partea menționată, just instanța de apel a menționat că
„inculpații nu cunoșteau și nici nu puteau cunoaște că în patul din odaia părții
vătămate pot să se afle 400 euro, or, partea vătămată în această odaie nu locuia, o
pregătea pentru vînzare și este puțin credibil, că ultimul putea păstra în odaia care
se vindea careva sume bănești”.
Referitor la motivul recurentului precum că „instanța de apel a respins proba
acuzării referitor la rezultatele testărilor de poligraf din 28.11.2016 efectuate în
privința lui Cernovschii Piotr și a inculpaților”, Colegiul penal lărgit îl consideră
neîntemeiat și menționează în acest sens că conform legislației procesual-penale în
vigoare, testarea cu poligraful nu constituie mijloc de probă în cadrul procesului
penal, deoarece în conformitate cu prevederile art.93, 94 Cod de procedură penală,
testarea poligrafică nu constituie probă în procesul penal.
În privința criticilor recurentului, prin care acesta a indicat că „instanța de apel
a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, Colegiul penal
lărgit reține că aceste motive sunt neîntemeiate și constituie opinia subiectivă a
recurentului, or, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea
descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conform rigorilor și exigențelor din
art. 6 CEDO.
12
Prin urmare, instanța de recurs ordinar consideră, că instanța de apel just a
conchis că prima instanță a pus la baza sentinței de condamnare doar declarațiile
părții vătămate Cernovschii Piotr, fără a fi sprijinite de alte probe, aceste declarații
nu se află în coroborare cu restul probelor aduse de acuzare, or argumentele acuzării
au fost combătute prin cumulul de probe cercetate suplimentar la demersurile
înaintate de partea acuzării și partea apărării, care sunt descrise detaliat în decizia
instanței de apel (f. d. 17-19, vol. II).
La soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de
prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza sub toate
aspectele, probele prezentate de părți verificându-le și apreciindu-le just, prin
prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu -
din punctul de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză
argumentând detaliat respingerea probelor ce au fost administrate în suportul
vinovăției aduse inculpaților în prezenta cauză.
Astfel, toate probele prezentate și invocate au primit o apreciere la justa
valoare, concluziile făcute rezultă din materialul factologic acumulat în cauză.
Prin urmare, argumentele recurentului cu privire la aprecierea incorectă a
probelor, cât și neaprecierea acestora multilateral și obiectiv, nu au nici un suport
legal, or, potrivit art. 24 Cod de procedură penală „instanța judecătorească nu este
organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și
nu exprimă alte interese decât interesele legii. Părțile participante la judecarea
cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități
egale pentru susținerea pozițiilor lor.
Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea
cărora părțile au avut acces în egală măsură. Părțile în procesul penal își aleg poziția,
modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de
instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei
părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea
probelor necesare.”
Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiurile
invocate de recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală
și, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului depus de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia.
Pentru aceste motive, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de
drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub
aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și
întemeiată, iar recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind
vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei atacate.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
13
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2018, în cauza penală privindu-i pe
Isaenco Olga Xxxxx și Conovca Serghei Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 01 noiembrie 2018.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Boico Victor
14
02 octombrie 2018 Dosar Nr .1ra-1596/2018
O p i n i e s e p a r a t ă
a judecătorului Cobzac Elena
Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală
în cauza penală privindu-i pe Isaenco Olga și Conovca Serghei.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02
octombrie 2018, s-a respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2018, în cauza penală
privindu-i pe Isaenco Olga Xxxxx și Conovca Serghei Xxxxx, cu menținerea
deciziei atacate.
Nu am susținut această soluție în legătură cu ce expun opinie separată în
scris, invocînd următoarele motive.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele
invocate, am considerat că recursul urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2018, cu menținerea
sentinței Judecătoriei Bălți sediul Central din 29.08.2017.
În privința acestei soluții, îmi expun următoarele argumente:
Astfel, se atestă că prin decizia instanței de apel inculpații Isaenco Olga Xxxxx
și Conovca Serghei Xxxxx au fost achitați în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii în temeiul art.390 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală.
Contrar celor invocate de instanța de apel, nu pot fi de acord cu faptul
reinterpretării a situației de fapt stabilite pe cauză or, de către partea acuzării au fost
prezentate probe legal colectate în faza urmăririi penale, cercetate nemijlocit în
instanța de fond și verificate în instanța de apel care combat total poziția instanței de
apel precum că, bunurile sustrase constituie proprietate comună în devălmășie a lui
Isaenco Olga și Cernovschii Piotr, nefiind partajate în natură printr-o hotărîre
judecătorească, totodată fiind probată intenția ambilor inculpați la comiterea furtului
bunurilor altei persoane.
Analizând conținutul deciziei recurate, consider că instanța de apel, vericifînd
probele prezentate de acuzare, nu le-a dat apreciere în conformitate cu prevederile
art.101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate versiunea
și probele apărării, fără a fi supuse acestea analizei minuțioase în coroborare cu
celelalte probe existente și administrate, astfel a admis o eroare gravă de fapt, care a
afectat soluția instanței.
15
Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurentului, menționez
că instanța de apel a dat o apreciere superficială probelor, și anume:
- declarațiile părții vătămate Cernovschii Piotr, care a declarat că „după
partajarea bunurilor acces la odaia care îi aparținea cu drept de proprietate avea
numai el. Fosta soție și concubinul ei Isaenco Piotr nu puteau să intre în odaia care
aparține lui cu drept de proprietate, deoarece ea era permanent încuiată. Din
momentul partajării bunurilor care a avut loc în anul 2013 și pînă la data comiterii
infracțiunii - perioada de timp din 22.06.2016 ora 11:00 pînă la 29.06.2016
inculpata nu a înaintat careva pretenții asupra cărorva bunuri. Furtul a avut loc
numai după ce inculpata Isaenco Olga a aflat că, fostul ei soț a hotărît să vîndă
partea lui de imobil”;
- declarațiile martorului Cernovschii Igor, potrivit cărora „Cernovschii Piotr
este tatăl lui. Cunoaște că, tatăl o acuză pe mama sa despre faptul că a sustras
mijloacele bănești în sumă de 400 euro, care se aflau în safa. În afară de casă au
fost împărțite și bunurile din casă”;
- declarațiile martorului Tișina Oxana, care a declarat că „cu Cernovschii Piotr
se află în relații de concubinaj. A plecat împreună cu Cernovschii Piotr și
cumpărătorii să vadă casa. Proprietarii au dat lui Cernovschii Piotr în avans suma
de 500 euro. Din suma de 500 euro Cernovschii Piotr a achitat creditul în sumă de
100 euro. Ulterior au depistat că din casă au dispărut 400 de euro. Faptul că partea
vătămată Cernovschii Piotr a dispus de acești bani este probat prin - ordonanță de
ridicare a recipisei de la partea vătămată Cernovschii Piotr din 29.06.2016 (f.d.28)
și recipisă în original de la Cernovschii Piotr din 21.06.2016 (f.d.30)”;
- procesului - verbal de cercetare la fața locului din 29.06.2016 și foto tabelul,
potrivit căruia „se constată cu certitudine că în imobilul lui Isaenco Olga
colaboratorii de poliție au depistat patul, lustrele sustrase de la Cernovschii Piotr,
or potrivit hotărârii Judecătoriei Bălți din 31.10.2013 privind partajul bunurilor
proprietate comună în devălmășie soților Cernovschii Piotr și Cernovscaia Olga,
casa de locuit cu suprafața totală de 29,3 m2, precum și terenul agricol cu suprafața
de 189 m2 , fiind partajată cîte ½ cotă-parte între soți.
În acest context se atestă că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, fără
a-și motiva soluția și a respinge argumentat probele acuzării, a constatat o altă stare
de fapt, contrar probelor prezente la materialele cauzei.
Rezumând cele menționate conchid, că soluția achitării lui Isaenco Olga și
Conovca Serghei a reieșit din respingerea majorității probelor administrate pe caz
fără o motivație legală, astfel, pronunțînd o hotărîre de achitare, instanța de apel nu
a luat în considerație toate probele administrate la caz, fapt ce duce la concluzia, că
deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe, instanța fără a le aprecia
în urma unei evaluări în ansamblu, în viziunea noastră, prematur le-a respins,
sentința primei instanțe fiind una legală și motivată.
16
Pentru aceste motive am propus soluția de admitere a recursului ordinar
declarat, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21
februarie 2018, cu menținerea senținței Judecătoriei Bălți sediul Central din
29.08.2017.
Judecător Cobzac Elena
17