ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.09.2018

1ra-1844/2018 — art. 201-1 alin.1 lit. a CP

HOTĂRÂRE
19.09.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 201-1 alin.1 lit. a CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1844/2018 — art. 201-1 alin.1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1844/2018

Curtea Supremă de Justiție

19 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 iunie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Gîlcă Anatolii Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Gîlcă Anatolii a fost recunoscut

vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(l) lit. a) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 110 (o sută zece) ore muncă neremunerată

în folosul comunității.

S-a respins cerința acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor

judiciare ca nefondată și neîntemeiată.

aproximativ la ora 18:20 min., aflîndu-se la domiciliu său în s. Călimănești, r-ul

Nisporeni, pe fonul unei cerți apărute între el și soția acestuia Xxxxx, acționînd

intenționat, urmărind premeditat scopul provocării vătămărilor corporale acesteia,

1

fiind conștient de caracterul prejudiciabil al faptelor sale și urmările ce pot surveni,

a luat un cuțit de bucătărie și i-a aplicat soției sale o lovitură în regiunea piciorului

stîng, cauzîndu-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 181D din

19.12.2017, plagă pe coapsa stîngă, care a condiționat dereglarea sănătății de scurtă

durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară.

Potrivit art. 1331 Cod penal, relațiile dintre Gîlcă Anatolii și Xxxxx, cad sub

incidența noțiunii de „membru de familie”.

Instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului în baza prevederilor art.

2011 alin.(l) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi - violență în familie, adică

acțiunea intenționată manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei

în privința altui membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale.

Nisporeni, Caragia Gheorghe, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia în

partea laturii civile, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care de la inculpat să fie dispusă încasarea în beneficiului

statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 448 lei.

În motivarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat că efectuarea

cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de săvârșirea unei

infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea

legii penale celui ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile

inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind

vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli

nu s-ar fi efectuat.

Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și

integrală, întrucât săvîrșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea

urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului,

obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă

partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor

cheltuieli, de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală,

incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de

condamnare de către prima instanță.

În astfel de circumstanțe, acuzarea a considerat că cheltuielile de judecată

suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Gîlcă Anatolii urmează să

fie încasate din contul acestuia.

apelul declarat de procurorul Caragia Gheorghe, a fost respins, ca nefondat și

menținută sentința fără modificări.

În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că, instanța de fond a

stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate

2

corect, instanța de fond încadrând just acțiunile inculpatului în baza dispozițiilor

art. 2011 alin.(l) lit. a) Cod penal, după indicii calificativi - violență în familie, adică

acțiunea intenționată manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei

în privința altui membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale.

Instanța de apel a menționat că cauza penală a fost examinată în instanța de

fond în ordinea procedurii simplificate pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în baza art. 3641 Cod de procedură penală, în baza cererii autentice

și personale înaintate de către inculpatul Gîlcă Anatolii, fiind asistat de către avocat

(f.d. 88).

Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu

certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Potrivit textului apelului înaintat, procurorul a invocat ca temei de casare a

sentinței faptul că instanța de fond în mod eronat nu a încasat cheltuielile de

judecată pentru efectuarea expertizelor medico-legale în sumă totală de 448 lei din

contul inculpatului Gîlcă Anatolii.

Totodată, instanța de apel a reținut că autorul apelului este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanța de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, și pedeapsa aplicată, dar nu este de acord cu faptul că instanța de fond

nu a încasat din contul inculpatului cheltuielile judiciare.

Prin urmare, nici procurorul, nici inculpatul și avocatul, nici un alt careva

participant la proces nu a atacat sentința în partea încadrării juridice a acțiunilor

inculpatului sau în partea stabilirii și individualizării pedepsei, motiv pentru care

instanța de apel nu s-a expus asupra judecării fondului cauzei în această parte și s-

a expus doar în privința neîncasării de către prima instanță a cheltuielilor de

judecată solicitate de către procuror.

Analizând apelul procurorului prin temeiul invocat de către apelant în raport

cu motivele invocate în apel, Colegiul penal a constatat că acesta nu și-a găsit

confirmarea la judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței

de apel în sensul casării hotărârii contestate din următoarele considerente.

Conform art. 2 al Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului

judiciar nr. 68 din 14.04.2016, ordonator al expertizei judiciare - este organul de

urmărire penală, instanța de judecată sau un alt participant al unui proces derulat

conform legislației de procedură civilă, penală sau contravențională (denumită în

continuare legislație de procedură), care are dreptul de a dispune sau de a solicita

în mod independent efectuarea unei expertize judiciare.

Prin urmare, ordonatorul expertizei la caz este organul de urmărire penală,

de către procuror în baza ordonanței, care în baza art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a dispus efectuarea expertizei judiciare în mod obligatoriu,

pentru constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii deoarece prin alte probe

3

nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Organul de urmărire penală era obligat să

dispună efectuarea expertizei judiciare pentru a putea incrimina inculpatului

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(l) lit. a) Cod penal, după indicii

calificativi - violență în familie, adică acțiunea intenționată manifestată fizic și

verbal, comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, care

a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale.

Astfel, cheltuielile judiciare solicitate de către acuzatorul de stat în sumă de

448 lei, suportate pentru efectuarea expertizei judiciare, reprezintă cheltuieli ce

sunt trecute în contul statului, or, normele procesual penale nu prevăd încasarea din

contul condamnatului a cheltuielilor judiciare care constituie cheltuieli de expertiză

obligatorie necesare organului de urmărire penală pentru acumularea probatoriului

în dosar, iar la caz, expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală

pentru a determina gradul vătămărilor corporale cauzate părții vătămate Gîlcă

Maria prin acțiunile inculpatului.

Prin urmare, instanța de apel nu s-a implicat în casarea sentinței instanței de

fond, or, instanța de fond în mod întemeiat a respins solicitarea acuzatorului de stat

de încasare din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată în mărime de 448 lei,

deoarece cheltuielile invocate nu pot fi puse în sarcina inculpatului, constituind

cheltuieli inerente efectuării urmăririi penale ce urmează a fi suportate de către stat,

expertizele fiind ordonate de organul de urmărire penală.

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, în termen la data de 10

iulie 2018, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate în partea ce ține de soluția

dispusă cu privire la cheltuielile judiciare și cu dispunerea rejudecării cauzei în

această parte, în instanța de apel, de către un alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, toate fiind valabile în prezenta cauză penală;

- recurentul a mai menționat că cheltuielile de judecată suportate de către stat

în cauza penală de învinuire a lui Gîlcă Anatolii urmează a fi încasate din contul

acestuia, făcând trimitere la art. 227-229 Cod de procedură penală și modificările

survenite la art. 143 Cod procedură penală în vigoare din 09.02.2018.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

4

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs ordinar în termen în conformitate cu art. 422 Cod de procedură

penală.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temeiul de casare a hotărârii

instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii.

Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind

legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența erorilor prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

6.1.Referitor la temeiul de recurs invocat de recurent prin prisma pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. 1), 5), 417 alin. 8) Cod de

procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelul procurorului Caragia Gheorghe, hotărârea atacată cuprinzînd

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției corespunde dispozitivului

hotărârii atacate și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă de fapt.

Colegiul penal constată că argumentele din recursul declarat de procurorul

Scutelnic Cătălin sunt neîntemeiate, iar motivele aduse în susținerea temeiurilor

invocate nu pot fi reținute, hotărârile instanțelor corespunzând tuturor prevederilor

legii de procedură penală, fiind legale și întemeiate.

Instanța de recurs, respinge argumentele recurentului, precum că cheltuielile

de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Gîlcă Anatolii

urmează să fie încasate din contul acestuia or, acestea sunt cheltuieli efectuate în

cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru

5

demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

Procurorul solicită în baza art. 227-229 Cod de procedură penală, încasarea

sumei de 448 lei, suportate pentru efectuarea expertizelor medico – legale : raport

de expertiză judiciară nr. 181 D din 19 decembrie 2017 (f. d. 34-35) și raportul de

constatare nr. 460 din 08 decembrie 2017 (f. d. 36), făcând trimitere la art. 227-

229 Cod de procedură penală și modificările survenite la art.143 Cod procedură

penală în vigoare din 09.02.2018

Colegiul penal menționează că cerințele procurorului în acest sens sunt

neîntemeiate, iar motivarea instanțelor privind respingerea cerințelor procurorului

de încasare a cheltuielilor de judecată corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată,

Astfel, se reține că efectuarea expertizelor medico - legală nr. 181 D din 19

decembrie 2017 (f.d.34-35) și nr.460 din 08 decembrie 2017 (f.d.36), au fost

ordonate de către organul de urmărire penală, fiind acțiuni procesuale ce țin de

administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții

acuzării, iar potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală,

expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu în vederea demonstrării

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Totodată, la caz fiind relevante prevederile art.143 alin.(2) Cod de procedură

penală (red. Legii Nr.66 din 05.04.2012), care stipulau că plata expertizelor

judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor

bugetului de stat, iar modificările la norma dată din 09.02.2018, nu au efect

retroactiv.

În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect

a respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare, ca fiind nefondată.

Prin urmare, argumentele recurentului sunt neîntemeiate, decizia instanței de

apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art. 394 Cod

de procedură penală.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești

contestate.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

6

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2018, în cauza penală privindu-l pe Gîlcă

Anatolii Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 septembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

7

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-10-08
0,95
1ra-1143/2020 — art. 201/1 alin.1 lit. a CP
Dosarul nr.1ra-1143/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 09 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Elena C
CSJ 2020-09-30
0,95
1ra-1733/2020 — art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1733/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 30 septembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând ad
CSJ 2018-02-22
0,95
1ra-233/2018 — art.264 alin.1 CP
Dosarul nr.1ra-233/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 24 ianuarie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: președinte URSACHE Petru judecători ȚURCAN Anatolie TOMA Nadejda
CSJ 2018-12-21
0,95
1ra-1444/2018 — art. 290 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-1444/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 27 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda
CSJ 2021-12-16
0,95
1ra-1635/2021 — art. 179 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1635/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 10 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie, C
Sursă