1ra-904/2018 — art. 287 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-904/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

10 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin

care solicită casarea parțială a sentinței Judecătoriei Cahul /sediul Taraclia/ din 10

octombrie 2017 și a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07

decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Ceavdari Evghenii XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX și domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, Ceavdari Evghenii a

fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)

Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității pe un termen de 150 ore.

S-a respins cererea procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor

judiciare în sumă de 448 lei.

de 26 iulie 2017, aproximativ la ora 12:00, fiind în stare de ebrietate, aflîndu-se pe

terasa barului „Aliment – Vis”, amplasat pe str. Staroseliscaia 1 „a” în s. Budăi r-l

Taraclia, văzându-l pe Cartofeanu Dmitri, care s-a apropiat, s-a salutat, urmărind

scopul încălcării ordinii publice și aplicarea violenței, fără orice pricină, din motive

huliganice, a început să-l lovească pe Cartofeanu Dmitri cu mâinile și picioarele pe

față și cap. Ulterior, s-a amestecat angajatul barului, Melenti I., la solicitarea căruia

1

Ceavdari E. a încetat maltratarea, în urma căruia prin acțiunile sale ilicite a cauzat

părții vătămate, leziuni corporale, care fac parte din categoria celor neînsemnate,

sub formă de echimoză pe pleoapă inferioară stînga.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost calificate de către prima instanță conform

prevederilor art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită.

Procuraturii Taraclia, Vornicov V., prin care a solicitat casarea parțială a sentinței

în partea respingerii solicitării procurorului privind încasarea de la inculpat a

cheltuielilor de judecată, pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care,

a fi încasate cheltuielile de judecată din contul inculpatului în sumă de 448 lei,

invocând că prima instanța neîntemeiat a respins cerințele procurorului privind

încasarea de la Ceavdari E. a cheltuielilor judiciare în sumă de 448 lei, ce

constituie costul expertizei medico-legale pe această cauză, referindu-se la

prevederile alin. (l) art. 143 Codul de procedură penală, a mai notat că, s-a stabilit

că această expertiză medico-legală a fost efectuată din contul statului, în această

legătură consideră că opinia instanței de judecată în partea referirii la prevederile

art. 143 Cod de procedură penală, este una greșită, întrucât în conformitate cu art.

227 alin. (l), alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt

cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal, precum și sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în

cauza penală.

Apelantul a mai susținut că, cheltuielile judiciare trec pe contul statului doar

în cazul în care persoana care trebuie să achite aceste cheltuieli corespunde

condițiilor expuse în alin. (3) art. 229 Cod de procedură penală, iar, Ceavdari E. nu

corespunde nici unei din condițiile sus indicate pentru eliberarea lui de la achitarea

cheltuielilor judiciare, or Curtea Europeană de asemenea stabilește că persoana

condamnată este obligată să achite cheltuieli judiciare (Croissant contra Germaniei,

25 septembrie 1992, nr. 13611/88, par.33-37).

2017 apelul declarat a fost respins ca nefondat, fiind menținută sentința.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță, corect

a stabilit situația de fapt și de drept și întemeiat l-a recunoscut pe Ceavdari

Evghenii în cadrul ședinței de judecată, culpabil de comiterea faptei imputate,

infracțiunea prevăzută de 287 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită cu aplicarea art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, o pedeapsă echitabilă în baza probelor

administrate în cauză, apreciate în mod corespunzător.

2

Mai mult, instanța de apel a indicat că din materialele cauzei penale se denotă

faptul, că prin ordonanța pentru dispunerea efectuării expertizei judiciare din 16

august 2017 (f.d.36) reprezentantul organului de urmărire penală D. Parpulova a

dispus efectuarea expertizei medico legale, astfel, prin prisma art. 143 alin. (2) Cod

de procedură penală(red. 05.04.2012), încasarea cheltuielilor de judecată pentru

efectuarea expertizei se face din contul mijloacelor bugetului de stat, deoarece, în

sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în acțiunile inculpatului,

prin urmare nu pot fi puse pe seama inculpatului încasarea cheltuielilor de judecată

pentru efectuarea expertizei nominalizate.

– șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, indicând temeiul

pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin

care solicită casarea parțială în latura civilă a sentinței și a deciziei cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de la

inculpat cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 448 lei, invocând că:

- conform art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, plata expertizelor

judiciare efectuate în cazurile obligatoriu se face din contul bugetului de stat la

momentul dispunerii și efectuării lor. Iar ulterior, la finisarea procesului penal, se

solicită restituirea acestor cheltuieli statului, cheltuieli care au fost suportate din

cauza comiterii de către inculpați a infracțiunilor;

- există practică judiciară privind recuperarea cheltuielilor legate de

efectuarea expertizelor judiciare ca:

- decizia Curții de Apel Cahul din 23.09.2015 dosarul nr. 05-1a-751-

03062015;

- decizia Curții de Apel Cahul din 02.02.2017 menținută de CSJ prin

decizia din 24.05.2017 cu nr. 1ra-879/2017;

- decizia Curții de Apel Cahul din 02.11.2017 dosarul nr. 05-1a-886-

08082017;

- decizia Curții de Apel Chișinău din 25.11.2015 dosarul 2a-

1522/2015;

- în dispozitivele sentinței și a deciziei lipsesc soluții privind cheltuielile

judiciare, cum se cere potrivit art. 385 alin. (1) pct. 14), 397 pct. 5) în coroborare

cu art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală;

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul sa conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

3

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

mai mult, lecturând textul recursului, Colegiul penal reține că, procurorul indică

câteva hotărâri prin care s-au admis cererile procurorilor de a încasa din contul

inculpatului cheltuielile judiciare, în sensul că norma de drept aplicată în hotărîrea

atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție, temei ce se raportează la prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 16) Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal menționează că, argumentul acuzării precum că

conform art. 229 Cod de procedură penală, condamnatul suportă cheltuielile

judiciare, se califică ca declarativ, acest motiv a fost obiect de dispută atât în cadrul

primei instanțe(f.d. 96, 106) cât și în cadrul instanței de apel(f.d. 127 – 128),

asupra căruia s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra

tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform

practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010.

Prin urmare Colegiul penal indică că, suma de 448 lei, este compusă din

costul pentru efectuarea rapoartelor de expertiză pe caz, cheltuieli ce sunt

prevăzute de art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală.

Conform art. 75 alin. (3) al Legii nr. 68 din 14 aprilie 2016, cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, „cheltuielile pentru efectuarea

expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul

alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) Cod de procedură

penală.”, conform art. 227 alin. (2) pct. 5), alin. (3) Cod de procedură penală

„Cheltuielile judiciare cuprind sumele în legătură cu efectuarea acțiunilor

procesuale în cauza penală și se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu

prevede altă modalitate.”

Colegiul penal invocă că aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin

intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din

4

cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale,

administrării probelor însă nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către

organul de urmărire penală sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmării

penale sau judecarea cauzei.

Cât privește temeiul de recurs semnalat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 16) Cod de procedură penală, în sensul că Curtea Supremă de Justiție și

Curtea de Apel Chișinău, prin mai multe hotărâri pe alte cazuri, a admis încasarea

cheltuielilor judiciare de la inculpat, Colegiul penal notează că este declarativ, or

hotărârile Curții de Apel și Curții Supreme de Justiție la care face referire

recurentul, au avut ca obiect de discuție alte circumstanțe decât cele existente în

prezenta cauză, sau chestiunea încasării cheltuielilor de judecată nu a fost

contestată de partea apărării.

Astfel hotărârea atacată este legală, iar recursul ordinar urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul – șef al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017, în cauza penală

privindu-l pe Ceavdari Evghenii XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 septembrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Boico Victor

5