1ra-904/2018 — art. 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul /sediul Taraclia/ din 10 octombrie 2017, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, Ceavdari Evghenii a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 150 ore. S-a respins cererea procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare în sumă de 448 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul, la data de 26 iulie 2017, aproximativ la ora 12:00, fiind în stare de ebrietate, aflîndu-se pe terasa barului „Aliment – Vis”, amplasat pe str. Staroseliscaia 1 „a” în s. Budăi r-l Taraclia, văzându-l pe Cartofeanu Dmitri, care s-a apropiat, s-a salutat, urmărind scopul încălcării ordinii publice și aplicarea violenței, fără orice pricină, din motive huliganice, a început să-l lovească pe Cartofeanu Dmitri cu mâinile și picioarele pe față și cap. Ulterior, s-a amestecat angajatul barului, Melenti I., la solicitarea căruia 1 Ceavdari E. a încetat maltratarea, în urma căruia prin acțiunile sale ilicite a cauzat părții vătămate, leziuni corporale, care fac parte din categoria celor neînsemnate, sub formă de echimoză pe pleoapă inferioară stînga. Astfel, acțiunile inculpatului au fost calificate de către prima instanță conform prevederilor art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul Procuraturii Taraclia, Vornicov V., prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea respingerii solicitării procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată, pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri prin care, a fi încasate cheltuielile de judecată din contul inculpatului în sumă de 448 lei, invocând că prima instanța neîntemeiat a respins cerințele procurorului privind încasarea de la Ceavdari E. a cheltuielilor judiciare în sumă de 448 lei, ce constituie costul expertizei medico-legale pe această cauză, referindu-se la prevederile alin. (l) art. 143 Codul de procedură penală, a mai notat că, s-a stabilit că această expertiză medico-legală a fost efectuată din contul statului, în această legătură consideră că opinia instanței de judecată în partea referirii la prevederile art. 143 Cod de procedură penală, este una greșită, întrucât în conformitate cu art. 227 alin. (l), alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, precum și sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. Apelantul a mai susținut că, cheltuielile judiciare trec pe contul statului doar în cazul în care persoana care trebuie să achite aceste cheltuieli corespunde condițiilor expuse în alin. (3) art. 229 Cod de procedură penală, iar, Ceavdari E. nu corespunde nici unei din condițiile sus indicate pentru eliberarea lui de la achitarea cheltuielilor judiciare, or Curtea Europeană de asemenea stabilește că persoana condamnată este obligată să achite cheltuieli judiciare (Croissant contra Germaniei, 25 septembrie 1992, nr. 13611/88, par.33-37).

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017 apelul declarat a fost respins ca nefondat, fiind menținută sentința. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță, corect a stabilit situația de fapt și de drept și întemeiat l-a recunoscut pe Ceavdari Evghenii în cadrul ședinței de judecată, culpabil de comiterea faptei imputate, infracțiunea prevăzută de 287 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, o pedeapsă echitabilă în baza probelor administrate în cauză, apreciate în mod corespunzător. 2 Mai mult, instanța de apel a indicat că din materialele cauzei penale se denotă faptul, că prin ordonanța pentru dispunerea efectuării expertizei judiciare din 16 august 2017 (f.d.36) reprezentantul organului de urmărire penală D. Parpulova a dispus efectuarea expertizei medico legale, astfel, prin prisma art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală(red. 05.04.2012), încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei se face din contul mijloacelor bugetului de stat, deoarece, în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în acțiunile inculpatului, prin urmare nu pot fi puse pe seama inculpatului încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei nominalizate.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea parțială în latura civilă a sentinței și a deciziei cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de la inculpat cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 448 lei, invocând că: - conform art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile obligatoriu se face din contul bugetului de stat la momentul dispunerii și efectuării lor. Iar ulterior, la finisarea procesului penal, se solicită restituirea acestor cheltuieli statului, cheltuieli care au fost suportate din cauza comiterii de către inculpați a infracțiunilor; - există practică judiciară privind recuperarea cheltuielilor legate de efectuarea expertizelor judiciare ca: - decizia Curții de Apel Cahul din 23.09.2015 dosarul nr. 05-1a-751- 03062015; - decizia Curții de Apel Cahul din 02.02.2017 menținută de CSJ prin decizia din 24.05.2017 cu nr. 1ra-879/2017; - decizia Curții de Apel Cahul din 02.11.2017 dosarul nr. 05-1a-886- 08082017; - decizia Curții de Apel Chișinău din 25.11.2015 dosarul 2a- 1522/2015; - în dispozitivele sentinței și a deciziei lipsesc soluții privind cheltuielile judiciare, cum se cere potrivit art. 385 alin. (1) pct. 14), 397 pct. 5) în coroborare cu art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală;

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul sa conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. 3 Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, mai mult, lecturând textul recursului, Colegiul penal reține că, procurorul indică câteva hotărâri prin care s-au admis cererile procurorilor de a încasa din contul inculpatului cheltuielile judiciare, în sensul că norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, temei ce se raportează la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal menționează că, argumentul acuzării precum că conform art. 229 Cod de procedură penală, condamnatul suportă cheltuielile judiciare, se califică ca declarativ, acest motiv a fost obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe(f.d. 96, 106) cât și în cadrul instanței de apel(f.d. 127 – 128), asupra căruia s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010. Prin urmare Colegiul penal indică că, suma de 448 lei, este compusă din costul pentru efectuarea rapoartelor de expertiză pe caz, cheltuieli ce sunt prevăzute de art. 227 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală. Conform art. 75 alin. (3) al Legii nr. 68 din 14 aprilie 2016, cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, „cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală.”, conform art. 227 alin. (2) pct. 5), alin. (3) Cod de procedură penală „Cheltuielile judiciare cuprind sumele în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală și se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.” Colegiul penal invocă că aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din 4 cheltuieli evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, administrării probelor însă nu constituie cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de către instanță, în legătură cu efectuarea urmării penale sau judecarea cauzei. Cât privește temeiul de recurs semnalat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, în sensul că Curtea Supremă de Justiție și Curtea de Apel Chișinău, prin mai multe hotărâri pe alte cazuri, a admis încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat, Colegiul penal notează că este declarativ, or hotărârile Curții de Apel și Curții Supreme de Justiție la care face referire recurentul, au avut ca obiect de discuție alte circumstanțe decât cele existente în prezenta cauză, sau chestiunea încasării cheltuielilor de judecată nu a fost contestată de partea apărării. Astfel hotărârea atacată este legală, iar recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Ceavdari Evghenii XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 10 septembrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Boico Victor 5