ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 15.08.2018

1ra-1652/18 — art. 151 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
15.08.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 151 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin.1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1652/18 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1652/2018

Curtea Supremă de Justiție

15 august 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Palancica Victor în numele inculpatului, prin care se solicită casarea parțială a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2018, în cauza penală

în privința lui

Petrache Igori xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.02.2018 - 19.04.2018;

Instanța de apel: 02.05.2018 - 23.05.2018;

Instanța de recurs: 20.07.2018 - 15.08.2018,

cauza fiind examinată conform art. 3641 Cod de procedură penală, Petrache Igori a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal la 9 (nouă)

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

A fost respinsă cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul lui

Petrache Igori în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea

raportului de constatare nr. 2413 din 26.01.2018 în mărime de 12854 lei și raportul de

expertiză nr. 201803D002 din 29.01.2018 în mărime de 320 lei, în privința părții

vătămate Pasecinicov Serghei, aceste cheltuieli fiind trecute în contul statului, potrivit

prevederilor art. 227 alin. (3) Cod procedură penală.

aproximativ la ora 19.00, Petrache Igori fiind în stare de ebrietate alcoolică și aflându-

se în bucătăria apartamentului nr. xxxx situată pe xxxx din mun. xxxx, unde se mai

afla și vecinul său Pasecinicov Serghei, urmare a unui schimb de expresii și reproșuri

avute cu ultimul, precum și observând faptul că acesta era vulnerabil pe motivul

imposibilității de a se apăra aferent stării de ebrietate avansate și constituției corporale,

fără careva motive întemeiate a inițiat un conflict cu Pasecinicov Serghei și urmărind

scopul cauzării vătămărilor corporale s-a apropiat de ultimul.

Tot atunci, Petrache Igori în vederea realizării scopului infracțional avut,

conștientizând faptul că Pasecinicov Serghei este în imposibilitate de a se apăra și a

1

opune rezistență, acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient

survenirea acestora, în lipsa unor motive întemeiate a continuat să se exprime cu

cuvinte obscene și de amenințare în adresa lui Pasecinicov Serghei, după care

intenționat i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului

majoritatea fiind în regiunea capului, cauzându-i astfel dureri și suferințe fizice

insuportabile, ca consecință a cărora starea sănătății a ultimului s-a agravat, iar la

26.12.2017 a fost constatat decesul victimei Pasecinicov Serghei.

În rezultatul acțiunilor violente comise de Petrache Igori, victimei Pasecinicov

Serghei i-a fost cauzate traumă cranio-cerebrală, manifestată prin echimoză în

regiunea parieto-occipitală medial, echimoze și excoriații pe față, hemoragii în

țesuturile moi pericraniene parieto-occipital medial, fractura liniară a oaselor bolții

craniului, hemotom subdural emisferial pe dreapta (volum 150 ml), hemoragii

subarahnoidienepe emisfera cerebrală dreaptă, focare de contuzie hemoragică pe

emisfere cerebrale bazai bilateral, sânge în ventriculele cerebrale, hemoragii în

trunchiul cerebral, traumă închisă a gâtului, echimoză în regiunea gâtului din dreapta

cu hemoragii în țesuturile moi la acest nivel, fractura cornului mare drept al osului

hioid, hemoragii pe epiglotă, echimoze in regiunea scapuală dreaptă, antebrațului drept

și antebrațului stâng, excoriații în regiunea claviculei drepte, cotului drept și

genunchiului drept, traumatisme care potrivit raportului de expertiză medico-legală cu

nr. 201803D002 din 29 ianuarie 2018 se califică ca vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață și care sunt în legătură cauzală directă cu decesul victimei

Pasecinicov Serghei.

solicitând casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încasat din contul inculpatului suma de

13174 lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la întocmirea rapoartelor de expertiză

nr. 2413 din 26.01.2018 și nr. 201803D002 din 29.01.2018.

În argumentarea cerințelor formulate procurorul a menționat că:

- la soluționarea solicitării procurorului privind încasarea din contul

inculpatului a sumei de 12854 lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la întocmirea

raportului de constatare nr. 2413 din 26.01.2018 și sumei de 320 lei pentru raportul de

expertiză medico-legală nr. 201803D002 din 29.01.2018, instanța de judecată incorect

a dat apreciere prevederilor art. 143 și art. 227 Cod de procedură penală;

- dacă plata expertizelor judiciare efectuate în cadrul urmăririi penale nu ar

fi suportată din contul mijloacelor bugetului de stat, organul de urmărire penală ar fi în

imposibilitate de a numi expertize în cadrul urmăririi penale și de a anexa la

materialele cauzei penale rapoarte de expertiză judiciară, fapt ce ar constitui un

impediment la administrarea probelor și ar contraveni prevederilor alin. (3) al art. 19

Cod de procedură penală, conform cărora organul de urmărire penală are obligația de a

lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și

2

obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât circumstanțele care dovedesc

vinovăția bănuitului. învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl dezvinovățesc,

precum și circumstanțele care îi atenuează sau agravează răspunderea.

3.1. Împotriva sentinței a declarat apel și avocatul Victor Palancica în numele

inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care în temeiul art. 79 Cod penal,

lui Petrache Igori să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, în cadrul ședinței de judecată Petrache

Igori a recunoscut vina incriminată pe deplin și a comunicat instanței că regretă cele

întâmplate și că nu va mai repeta cele comise, deoarece a înțeles că a greșit, iar instanța

de judecată urma să țină cont de circumstanțele atenuante prevăzute de art. 76 alin. (1),

lit. f) Cod penal – contribuirea activă la descoperirea infracțiunii și recunoașterea

vinovăției și astfel, circumstanțele descrise permit aplicarea unei pedepse prin prisma

art. 79 Cod penal.

fost respins ca nefondat apelul declarat de avocat, admis apelul procurorului, casată

parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care cheltuielile de judecată în sumă

de 13174 (treisprezece mii una sută șaptezeci și patru) lei, suportate în legătură cu

efectuarea expertizelor judiciare au fost încasate de la inculpatul Petrache Igori.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. Din textul apelului formulat de acuzatorul de stat, instanța de apel a

reținut că sentința este contestată în partea soluționării chestiunii referitor la

cheltuielile de judecată, solicitând în acest sens încasarea din contul inculpatului suma

de 13174 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la întocmirea rapoartelor de

expertiză nr. 2413 din 26.01.2018 și nr. 201803D002 din 29.01.2018, solicitare care de

altfel, în opinia Colegiului, este întemeiată.

Prin Legea RM nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, la art. 143,

alin. (2) care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la

alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, a fost abrogat, iar potrivit art.

227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit

legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare

cuprind sumele: plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate,

reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților

procedurali; cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea corpurilor delicte;

care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; cheltuite

pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de

efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele

alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Colegiul penal a constatat că, în prezenta cauză penală au fost suportate

cheltuieli judiciare în sumă de 13174 lei și anume, pentru efectuarea raportului de

3

constatare nr. 2413 din 26.01.2018 - suma de 12854 lei și pentru efectuarea raportului

de expertiză nr. 201803D002 din 29.01.2018 – 320 lei, în privința părții vătămate

Pasecinicov Serghei.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, urmărirea și judecarea unei cauze

penale ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și transmiterea actelor

de procedură, pentru administrarea probelor și conservarea mijloacelor materiale de

probă, cu retribuirea apărătorilor, precum și cu orice alte cheltuieli necesare normalei

desfășurări a procesului penal. În cheltuielile ocazionate de administrarea probelor se

includ și sumele pentru retribuția cuvenită experților și interpreților pentru serviciul

care l-au adus justiției. Spre deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor

cheltuieli sunt avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la introducerea

acțiunii, în cauzele penale, în care activitatea judiciară se desfășoară din oficiu, sumele

necesare cheltuielilor de urmărire sau de judecată sunt avansate, de regulă, de stat, prin

organul judiciar în fața căruia se află cauza penală.

Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei

pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile judiciare sunt

imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind

vinovăția sa infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-

ar fi efectuat.

În acest sens, instanța de apel dispus ca cheltuielile de judecată în sumă de

13174 lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare, să fie încasate de la inculpatul

Petrache Igori.

Referitor la apelul declarat de avocat în numele inculpatului care contestă

sentința doar în partea stabilirii pedepsei, Colegiul a reținut că, instanța de fond a

acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

În contextul aprecierii argumentelor invocate de către apelant, precum că

inculpatul a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei penale în ordine

simplificată, sincer s-a căit se cele comise, instanța de apel a menționat că acestea nu

pot fi reținute ca fiind circumstanțe excepționale în sensul art. 79 Cod penal și în baza

cărora să fie aplicată o pedeapsă mai blândă, deoarece aceste circumstanțe nu

constituie o excepție, ci caracterizează în mod obișnuit personalitatea inculpatului și

atitudinea lui față de fapta prejudiciabilă, comisă cu intenție.

Totodată, instanța de recurs a relatat că circumstanțele invocate de către avocat

nu au fost neglijate, ci au fost luate în considerare de către instanța de fond în procesul

de individualizare a pedepsei penale, respectiv, aceleași circumstanțe nu pot fi

valorificate și ca circumstanțe excepționale, deoarece ar însemna că aceleiași situații

4

de drept i se va acorda o dublă valență juridică, or, inculpatul a comis cu intenție o

infracțiune deosebit de gravă, care s-a soldat cu decesul victimei, astfel, gradul de

pericol social al infracțiunii comise de el este unul foarte ridicat.

recurs ordinar, în care a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie numită pedeapsa cu

aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal și respingerea solicitării procurorului privind

încasarea cheltuielilor de judecată din contul lui Petrache Igori.

În motivarea recursului avocatul a invocat că:

- circumstanțele atenuante a cauzei și personalitatea inculpatului permit

aplicarea unei pedepse conform art. 79 Cod penal;

- soluția instanței de apel privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul

inculpatului este neîntemeiată și contravine prevederilor art. 227 Cod de procedură

penală, or, acestea sunt cheltuieli efectuate pentru demonstrarea vinovăției lui Petrache

Igori.

5.1. Asupra recursului a depus referință procurorul, pledând pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel a

aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă, iar soluția privind încasarea cheltuielilor

judiciare din contul acestuia este întemeiată.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Dispoziția art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală prevede că instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

corespunzător de către recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca

fiind vădit neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în

mod evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei, sau când argumentele

formulate de recurent nu au un fundament juridic.

Reieșind din criticele expuse de avocat, se constată că acesta contestă decizia

instanței de apel din două considerente, și anume pentru că, în opinia lui, instanța a

aplicat în privința inculpatului o pedeapsă prea aspră și eronat a dispus încasarea

cheltuielile judiciare de la Petrache Igori în sumă de 13174 lei, pentru efectuarea

rapoartelor de constatare și de expertiză judiciară, întemeindu-și argumentele în baza

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală.

5

Colegiul penal reține ca fiind vădit nefondată revendicarea avocatului în partea

ce ține de pretinsa încălcare admisă de instanța de apel, prevăzută de pct. 6) Cod de

procedură penală, privitor la încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului

pentru efectuarea expertizelor, dat fiind că, obligația inculpatului de a suporta

cheltuielile judiciare este principală și integrală, întrucât săvârșirea unei infracțiuni

atrage în mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i

se aplica pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în

principal acestuia.

Conform alin. (2) art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu

avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia

urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Reieșind din materialele cauzei, se reține că au fost suportate cheltuieli judiciare

în sumă de 13174 lei și anume, pentru efectuarea raportului de constatare nr. 2413 din

26.01.2018 - suma de 12854 lei și pentru efectuarea raportului de expertiză nr.

201803D002 din 29.01.2018 – 320 lei, în privința părții vătămate Pasecinicov Serghei,

iar în dispoziția art. 143 alin. (1) Cod de procedură penală, este stipulat expres că

expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea

circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte

probe nu poate fi stabilit adevărul.

Concomitent, Colegiul menționează că, prin Legea RM nr. 316 din 22.12.2017,

în vigoare din 09.02.2018, la art. 143, alin. (2) care prevedea că plata expertizelor

judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor

bugetului de stat, a fost abrogat.

Prin urmare, conform circumstanțelor descrise reiese că instanța de apel corect a

statuat asupra faptului că, plata pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de

13174 lei, urmează a fi încasată din contul inculpatului.

Referitor la criticele recurentului invocate sub aspectul prevederilor art. 427 alin.

(1) pct. 10) Cod de procedură penală, precum că instanțele de judecată nu au

individualizat corect pedeapsa inculpatului, considerând-o prea aspră, solicitând

numirea unei pedepse mai blânde cu aplicarea art. 79 Cod penal, Colegiul consideră

corectă concluzia vis-a-vis de aplicarea pedepsei de 9 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii deosebit de grave incriminată prin rechizitoriu, instanța de apel motivîndu-

și just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și

art. 3641 Cod de procedură penală.

În cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să

înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a

6

comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal

la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

Astfel, conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții

Generale a Codului penal, aplicate prin prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de

procedură penală.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

În speță, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

acestuia.

Circumstanțele la care face referire recurentul referitor la recunoașterea de către

inculpat a faptei comise și căința în legătură cu urmările survenite, Colegiul le

apreciază ca împrejurări obișnuite, care predomină și caracterizează majoritatea

cetățenilor și prin urmare nu pot fi considerate ca fiind excepționale în sensul art. 79

Cod penal.

În aceste împrejurări, Colegiul consideră, că pentru faptele comise, lui Petrache

Igori i-a fost aplicată o pedeapsă aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii,

contribuind la reeducarea lui, la formarea unei atitudini corespunzătoare a acestuia față

de ordinea de drept și principiile morale.

Având în vedere cele expuse, Colegiul penal conchide că nu s-a constatat

prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub

aspectele contestate, iar solicitările recurentului nu au suport probatoriu și contravin

probelor administrate în cauză și prin urmare, soluția adoptată de către instanța de apel

este întemeiată, iar recursul declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

7

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Palancica Victor

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 23 mai 2018, în cauză penală în privința lui Petrache Igori, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 august 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-08-23
0,94
1ra-1515/2018 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1515/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 august 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Lilian
CSJ 2018-11-07
0,94
1ra-1718/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c; 172 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-1718/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Elena Covalenco, Judecători – Ion Guzun şi Iurie Diaconu, examinând
CSJ 2018-03-21
0,93
1ra-656/18 — art. 171 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-656/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 21 martie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu a
CSJ 2018-12-18
0,93
1ra-2132/2018 — art. 27, 145 alin. 2 lit. g, m CP
Dosarul nr. 1ra-2123/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejd
CSJ 2018-02-20
0,93
1ra-97/2018 — art. 152 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-97/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 23 ianuarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecând,
Sursă