1ra-1163/2018 — art. 42 alin. 5, 27, 190 alin. 5, 307 alin. 1, 328 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț din 18 aprilie 2013, a fost încetat procesul penal în privința lui Istrati Andrei pe art. 328 alin. (3) lit. b), 307 alin. (1), 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal, pe motiv că există alte circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală. Instanța de fond a constatat că inculpatul Istrati Andrei a fost pus sub învinuire, incriminându-i-se că, deținând în baza ordinului Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 60 din 03 noiembrie 1994 funcția de judecător al 1 Judecătoriei Rîșcani și a Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1528-11 din 19 iunie 2000 privind numirea dumnealui în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, fiind conform art. 123 alin. (2) Cod penal R. Moldova persoană cu înaltă funcție de răspundere, învestită cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorităților publice, având obligații în baza art. 15 al Legii nr. 544-XIII din 20.07.1995 „Cu privire la statutul judecătorului” și anume ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și demnității lor, apărarea intereselor societății înaltă cultură a activității judecătorești, să fie nepărtinitori, prin înțelegere prealabilă cu Trachuk Sergii (Трачук Сергiй) și cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală au organizat o schemă frauduloasă cu repartizarea rolurilor privind dobândirea ilicită a patrimoniului Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. prin înșelăciune și abuz de încredere, în următoarele circumstanțe: La 24 septembrie 2009 cet. Trachuk Sergii, cetățean al Ucrainei, s-a adresat în Judecătoria raionului Rîșcani cu cerere de chemare în judecată către Vasile Ursu, decedat la 13.09.2009, privind încasarea sumei date cu împrumut în valoare de 5000 Euro. Cererea fiind repartizată spre examinare judecătorului Istrati Andrei. La 29 septembrie 2009 judecătorul Istrati Andrei a emis încheierea de primire a cererii de chemare în judecată, prin care a dispus stabilirea examinării dosarului nr. 2-727/09 pentru 02.10.2009, ora 10:00, pârâtul urmând să prezinte referință, în vederea pregătirii preliminare a dosarului pentru examinare. În aceeași zi grefiera judecătorului, Pocorschi Diana a scris și a expediat comunicare pârâtului Ursu Vasile din satul Corlăteni raionul Rîșcani prin cancelaria judecătoriei cu scrisoare recomandată. La începutul lunii octombrie 2009 grefiera Pocorschi Diana a primit din cancelarie sub semnătură plicul cu comunicarea de chemare în judecată, avizul de recepționare pe numele lui Ursu Vasile fără semnătura acestuia și copia cererii de chemare în judecată cu documentele anexate. Pe plic era inscripția cu litere de mână în limba rusă: „Адресат умер”, fapt cu care judecătorul Andrei Istrati a fost informat. Tot atunci judecătorul Andrei Istrati, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, în scopul înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, a rupt aceste documente și le-a aruncat în lada de gunoi. La 02 octombrie 2009, continuându-și acțiunile sale criminale, în scopul înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, judecătorul Andrei Istrati emite încheiere pe dosarul nr. 2-727/09 în care constată, că „Trachuk Sergii s-a adresat cu această cerere în judecată și cererea a fost primită spre examinare la 29 septembrie 2009. La 02 octombrie 2009 în instanța de judecată a parvenit o cerere, prin care Trachuk Sergii solicită modificarea acțiunii inițial înaintate și mărirea sumei acțiunii de la 5000 Еurо la 12 105 000 Euro, solicitând ca ambele cereri să fie examinate într-o singură procedură, eșalonarea plății taxei de stat până la examinarea pricinii în fond” și dispune „A primi spre examinare cererea modificată înaintată de către Trachuk Sergii către Ursu Vasile 2 privind încasarea datoriei și a eșalona plata taxei de stat pe cauza dată până la soluționarea litigiului în fond”. Prin altă încheiere din 02 octombrie 2009, judecătorul Andrei Istrati, în scopul înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, „studiind cererea de chemare în judecată a lui Trachuk Sergii către Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale și constatând că cauza este pregătită suficientă pentru dezbateri” a dispus: „Se stabilește termenul pentru examinarea cererii de chemare în judecată a lui Trachuk Sergii către Vasile Ursu, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale pentru data de 02.10.2009, orele 09:00; a notifica despre ședința de judecată pe Trachuk Sergii (Reclamantul) și Vasile Ursu (Pârât)”. Prin a treia încheiere din 02 octombrie 2009, judecătorul Andrei Istrati „examinând chestiunea utilizării mijloacelor tehnice pentru înregistrarea ședinței de judecată cu privire la cererea de chemare în judecată înaintată de către Trachuk Sergii către Vasile Ursu, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale” a dispus „judecarea cauzei civile după cererea înaintată de către Trachuk Sergii către Vasile Ursu, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale, în lipsa mijloacelor de înregistrare audio și video”. Conform procesului-verbal al ședinței de judecată în cauza civilă nr. 2- 727/09 din 02.10.2009 la cererea de chemare în judecată înaintată de către Trachuk Sergii către Vasile Ursu, ședința de judecată a fost deschisă la ora 09:00, la ea participând: Judecătorul - A. Istrati, Grefier - D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana), Interpret - Olga Lungu, Reprezentantul reclamantului - Verinciuc Constantin, Pârâtul - Vasile Ursu, conform inscripției din procesul- verbal nu s-a prezentat, fiind legal citat prin Citația Judecătoriei Rîșcani nr. 7083 din 25.09.2009, prin care se solicită cet. Ursu Vasile prezentarea, pentru petrecerea înfățișării la 02.10.2009 la orele 09:00 în biroul judecătorului A. Istrati. Cu toate că, la situația din 02.10.2009, de către Trachuk Sergii nu a fost făcută absolut nici o solicitare de atragere în proces a cet. Andrei Zaiaț și Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.A., judecătorul Andrei Istrati, în cadrul celor două încheieri, din 02.10.209, cu privire la pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare și utilizarea mijloacelor de înregistrare audio și video, a indicat expres că încheierile sunt adoptate în legătură cu examinarea cererii de chemare în judecată înaintată de către Trachuk Sergii către Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. Totodată, diferind de obiectul litigiului, „succesiunea în drepturi procesuale”, care a fost solicitată de Trachuk Sergii doar în ședința de judecată din 06.10.2009. La 06.10.2009 judecătorul Andrei Istrati a deschis ședința de judecată în cauza civilă nr. 2-727/09 din 06.10.2009, unde conform procesului-verbal al ședinței a participat reclamantul - Trachuk Sergii, interpret - Olga Lungu, grefier - D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana), pârâtul - Vasile Ursu, conform inscripției din procesul-verbal nu s-a prezentat, fiind legal citat prin citația Judecătoriei Rîșcani. 3 La ședință judecătorul Andrei Istrati, depășind în mod vădit limitele drepturilor acordate prin lege, compromițând cinstea și demnitatea de judecător, contrar obligației prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20.07.1995 „Cu privire statutul judecătorului”, care prevede, că judecătorii sânt obligați să execute întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției, să asigure ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și demnității lor, apărarea intereselor de înaltă cultură a activității judecătorești, să fie nepărtinitori, i-a dat indicații grefierii D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) să scrie citații pe numele lui Trachuk Sergii potrivit cărora acesta a primit citația de a se prezenta la judecată pentru 02 octombrie 2009 și 06 octombrie 2009, ulterior Trachuk Sergii a semnat primul aviz de primire pe care era indicată data de 06.10.2009 ora 10:00 și al doilea aviz de primire cu data de 06.10.2009 ora 10:00, astfel confirmând că din timp el ar fi fost informat despre data și ora examinării cazului. Ulterior, tot la cerința judecătorului Andrei Istrati, grefiera D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) a completat avize de primire prin care compania „Moldasig”, cet. Ursu Vasile și cet. Andrei Zaiaț ar fi fost citați la judecătoria r-lui Rîșcani pentru data de 06 octombrie 2009, orele 10:00, indicând data emiterii avizelor de primire cu data de 02 octombrie 2009 și numere de expediere inventate și anume la Andrei Zaiaț cu nr. 7100 din 02.10.2009, Ursu Vasile cu nr. 7101 din 02.10.2009 și compania „Moldasig”, cu nr. 7102 din 02.10.2009. În continuare, realizându-și intențiile sale infracționale, judecătorul Andrei Istrati, beneficiind de influența și dependența acesteia față de sine, i-a solicitat grefierii D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) să tapeze la calculator în limba de stat declarațiile reclamantului Trachuk Sergii, fiind dictate personal de către judecător. După ce grefiera D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) a terminat de dactilografiat, la solicitarea judecătorului Andrei Istrati a fost invitată translatorul Oxana Lungu, care a tradus cele scrise de către ea în limba rusă lui Trachuk Sergii, declarațiile fiind semnate de către cei prezenți. În aceeași zi judecătorul Andrei Istrati a emis o nouă încheiere pe cauza civilă dată, prin care a primit spre examinare cererea înaintată de Trachuk Sergii cu privire la acceptarea succesiunii în drepturile procedurale către Vasile Ursu (Reclamant) și „Moldasig” S.R.L. reprezentată legal prin cet. Andrei Zaiaț, prin care a fost solicitată înlocuirea persoanei reclamatului Ursu Vasile cu cet. Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. Pentru a reda un caracter legal de citare a pârâților, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, în scopul înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, la indicația judecătorului Andrei Istrati la dosar au fost anexate avizele de primire nr. 7100, 7101 și 7102 din 02.10.2009 prin care cet. Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. au fost informați cu privire la obligația prezentării la 06.10.2009 la Judecătoria Rîșcani, fără a se indica calitatea în care sunt citate, când și cui au fost înmânate sau dacă au fost înmânate unui participant la proces pentru a fi transmise părților, precum și avizele de primire cu numerele inventate de expediere nr. 7200, 7201 din 07.10.2009 adresate 4 lui Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. pentru a se prezenta la ședința din 16.10.2009, care de facto nu au fost expediate. Conform Registrului Judecătoriei Rîșcani privind expedierea corespondenței pentru anul 2009 și Registrului Judecătoriei Rîșcani privind evidența corespondenței parvenite în Judecătoria Rîșcani, asemenea citații cu numerele nr. 7100, 7101 și 7102 din 02.10.2009, nr. 7200, 7201 din 07.10.2009 nu au fost expediate de către Judecătoria Rîșcani și nici nu au fost recepționate cotoarele (avize de recepție) ce ar confirma primirea citațiilor de către destinatari. Potrivit rapoartelor de expertiză nr. 386-387, 429-431 din 20-26.08.2010, semnăturile aplicate pe cotoare (avize de recepție), din numele cet. Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. au fost falsificate, iar impresiunile ștampilelor rotunde ale oficiilor poștale de pe cotoare (avize de recepție) nu au fost aplicate prin metodă umedă cu clișeu, ci reprezintă imagini ale amprentelor ștampilare respective, realizate cu utilizarea tehnicii de copiere - multiplicare de tip get de cerneală color. Ulterior la 16 octombrie 2009 a avut loc ședința de judecată, unde conform procesului-verbal nu s-au prezentat reclamantul - Trachuk Sergii, cât și pârâții Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L., fiind dispusă de către judecătorul Andrei Istrati „examinarea cauzei în lipsa părților pe dosar este posibilă”, retrăgându-se în camera de chibzuire. Prin urmare, judecătorul Andrei Istrati a pronunțat, contrar legii, hotărârea de admitere a cererii de chemare în judecată a reclamantului Trachuk Sergii și a dispus: - a încasa de la reclamatul Ursu Vasile în folosul reclamantului Trachuk Sergii, suma de 5000 Euro, dată cu împrumut conform recipisei din 08.06.2007; - a transmite și înregistra în proprietatea lui Trachuk Sergii, cetățean al Ucrainei, pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, cota - parte a asociațiilor în cuantum de 100 % din capitalul social Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L., IDNO 1002600053315 cu sediul în mun. Chișinău, str. Columna 115; - a transmite și înregistra dreptul de proprietate a lui Trachuk Sergii, cetățean al Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, asupra: terenului de pământ în cuantum de 6,7% din suprafața de 0,2406 ha, nr. cadastral XXXXX amplasat în mun. XXXX, str. XXXXX XX; încăpere nelocativă cu suprafața de 244,2 m2 nr. cadastral XXXXX amplasată în mun. XXXX; încăpere nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or. XXXXX, str. XXXXX XX; teren de pământ cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în or. XXXX, str. XXXXX; încăpere nelocativă cu nr. cadastral 360110927801012 amplasată în or. Drochia, bd. Independenței 39/12; încăpere nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or. XXXXX, str. XXXXX XX; încăperea nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or. XXXXX, str. XXXX X, în contul restituirii datoriei în valoare totală de 12 100 000 (douăsprezece milioane una sută mii) Euro împrumutate conform Contractului de împrumut din 25.12.2008; 5 - a obliga Camera înregistrării de Stat de a înregistra prezenta Hotărâre în mod imediat și de a înscrie în Registru de Stat al persoanelor juridice datele privind schimbarea fondatorilor și efectuarea înscrierii cet. Trachuk Sergii cetățean al Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, în calitate de asociat unic al social Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L., IDNO 1002600053315 cu cotă parte de 100% din capitalul social; - de a obliga Oficiile Teritoriale Cadastrale de a înregistra prezenta Hotărâre în mod imediat și de a înscrie în Registrul bunurilor imobile datele privind schimbarea dreptului de proprietate după cet. Trachuk Sergii cetățean al Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, asupra bunurilor imobile nominalizate; - toate actele, inclusiv tranzacțiile ce țin de patrimoniu care aparține cu drept de proprietate privată Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. efectuate cu încălcarea prevederilor clauzelor stabilite amiabil de părți în contextul Contractului de împrumut din 25.12.2008 în perioada sa de acțiune, cât și orice Hotărâre a organelor de conducere a Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. abilitate cu dreptul de a primi hotărâri legate de reorganizarea, suspendarea, lichidarea și altele, legate de activitatea Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. se consideră nule din data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri, cu aducerea părților la momentul încheierii Contractului de împrumut din 25.12.2008; - a-l recunoaște pe Trachuk Sergii cetățean al Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996 în calitate de administrator al Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L., din momentul intrării în vigoare a prezentei Hotărâri și de a obliga Camera înregistrării de Stat de a înregistra, în mod imediat datele respective în Registrul de Stat al persoanelor juridice; - a încasa de la Ursu Vasile taxa de stat în sumă de 150 Euro în valută națională conform cursului BNM de la data încasării și de la Zaiaț Andrei și Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. taxa de stat în sumă de 363.000 euro în valută națională conform cursului BNM de la data încasării; - a stabili, că Hotărârea dată are un statut preferențial față de alte datorii pe care le au pârâții în fața altor debitori, în timpul executării silite; - a încasa de la Ursu Vasile în beneficiul lui Trachuk Sergii cheltuielile de judecată în mărime de 2445 lei. Astfel, de către organul de urmărire penală, inculpatul Istrati Andrei se învinuiește că, prin acțiunile sale intenționate, manifestate prin adoptarea la data de 16.10.2009 a hotărârii pe cauza civilă nr. 2-727/09 și emiterea ulterioară a titlului executoriu, în baza unor probe și acte procedurale falsificate, fiind persoană cu înaltă funcție de răspundere, depășind în mod vădit limita drepturilor și libertăților acordate de lege, fără a verifica nemijlocit circumstanțele cazului, obiectului litigiului, părțile procedurale cointeresate și atitudinea lor asupra temeiniciei reclamațiilor pretinse, în lipsa integrală de probe și în contradicție cu art. 239 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probe cercetate în ședința de judecată, contrar obligației prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20.07.1995 „Cu privire la statutul judecătorului”, care 6 prevede, că judecătorii sunt obligați să execute întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției, să asigure ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, să fie nepărtinitori, dispunând recunoașterea, în mod ilegal, a dreptului de proprietate a lui cet. Trachuk Sergii asupra întregului patrimoniu al „Moldasig” SRL, activele căruia erau estimate la 393.248.825 lei, judecătorul Andrei Istrati a comis, prin concurs ideal, infracțiunile prevăzute de art. art. 328 alin (3) lit. b), 307 alin. (1), 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal care se caracterizează prin săvârșirea de către o persoană cu înaltă funcție de răspundere a unor acțiuni ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, prin pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri contrară legii, cauzând daune considerabile persoanelor juridice, autorităților publice și acordarea de mijloace și înlăturarea de obstacole pentru însușirea averii străine în proporții deosebit de mari, acțiuni care din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-au produs efectul. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate. Totodată, prin prisma probelor cauzei, învinuirea adusă inculpatului, în temeiul art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (5), 307 alin. (1) și 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, pentru care fapt procesul penal în privința ultimului urmează a fi încetat. Or, nu a fost demonstrată pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale, deoarece lipsește o altă hotărâre judecătorească prin care să fi fost constatată ilegalitatea hotărârii judecătorești pronunțate la 16.10.2009 de către judecătorul Andrei Istrati. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15.12.2009, hotărârea din 16.10.2009 a fost casată doar în legătură cu admiterea abaterilor de ordin procedural și în special de necitare corespunzătoare a părților. Conform legislației penale, este obligatoriu să existe o confirmare juridică a faptului că hotărârea este contrară legii. În lipsa unei confirmări juridice nu există temeiul aplicării răspunderii în baza art. 307 Cod penal. La calificarea faptei pe art. 190 alin. (5) Cod penal, este obligatorie stabilirea scopului special - de cupiditate. În cazul dat, inculpatul nu a intrat în posesia sau proprietatea patrimoniului SRL „Moldasig”, nici nu a pretins la patrimoniul respectiv. Astfel, în acțiunile inculpatului lipsesc și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute art. 190 alin. (5) Cod penal. Nici fapta incriminată inculpatului pe art. 328 alin. (3) Cod penal, nu întrunește elementele infracțiunii. În speță, lipsa unei hotărâri a instanței superioare privind ilegalitatea hotărârii judecătorului Andrei Istrati din 16.10.2009, pe cauza civilă la acțiunea reclamantului Trachuk S., de fapt exclude infracțiunea prevăzută de art. 307 Cod penal, astfel decade și incriminarea art. 328 lin. (3) lit. b) Cod penal. Examinând ordonanțele de punere sub învinuire din 04.01.2012, 27.01.2012 și rechizitoriul semnat de procurorul în Procuratura Anticorupție Lilian Rudei și confirmat de procurorul, adjunct al procurorului Anticorupție V. Morari, se observă că, în actele respective lipsesc date cu privire la punerea sub învinuire și 7 respectiv la învinuirea lui Andrei Istrati, în sensul că nu este arătată concret fapta imputată sub aspectul unei învinuiri precise, clare și previzibile. În atare situație, se apreciază că, în actele de învinuire adusă lui A. Istrati nu sunt indicate circumstanțele înțelegerii prealabile, nu este indicat suportul legal care confirmă ilegalitatea hotărârii emise de judecătorul A. Istrati, nu sunt indicate beneficiile pe care urma să la primească inculpatul, nu sunt indicate circumstanțele care confirmă că inculpatul cunoștea despre falsificarea probelor. Simpla mențiune privind săvârșirea unei anumite fapte criminale fără invocarea concretă și precisă a circumstanțelor cauzei și consecințelor infracționale, nu răspunde cerințelor legii privind sesizarea instanței de judecată și respectiv judecarea cauzei, motiv pentru care potrivit art. 251 alin. (2) CPP atrage nulitatea actului procedural respectiv. Raportând circumstanțele stabilite în cauză la prevederile tratatelor internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la care R. Moldova este parte, la normele constituționale și cele ale legislației procesual-penale sub aspectul asigurării garanțiilor unui proces echitabil în privința inculpatului, rezultă că organul de urmărire penală i-a limitat esențial drepturile prevăzute în art. 66 CPP, printre care se evidențiază și dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit. Astfel, în cursul procesului penal în privința învinuitului și ulterior inculpatului A. Istrati s-a comis încălcarea prevederilor legale care reglementează punerea sub învinuire. Prin urmare, nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin (3) lit. b), 307 alin. (1), 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal, iar potrivit dispozițiilor art. 275 pct. 9), 332 alin. (1), 391 alin. (1) pct. 6) CPP, se constată inexistența circumstanțelor care condiționează tragerea inculpatului la răspundere penală și necesitatea dispunerii, în conformitate cu art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, a încetării procesului penal în privința ultimului.

Procurorul în Procuratura anticorupție, Lilian Rudei, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (5), 307 alin. (1), 328 alin. (3) lit. b), 84 alin. (1) Cod penal la 11 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani. Apelantul a indicat că probele administrate dovedesc integral vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. 3.1. Reprezentantul SA „Moldasig”, Oleg Boian, la fel a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat potrivit învinuirii formulate. Apelantul a invocat că probele cauzei, inclusiv declarațiile martorilor, scot la iveală acțiunile ilicite ale judecătorului. 3.2. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat pe toate capetele de acuzare, din lipsa componenței de infracțiune în acțiunile sale. 8 Apelantul a invocat că instanța de fond a concluzionat că vina lui nu a fost demonstrată, în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate, deci el urma a fi achitat.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2016, apelurile au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. A fost încetat procesul penal în privința lui Istrati Andrei pe art. 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5), 307 alin. (1) și 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, pe motivul intervenirii decesului inculpatului. Instanța de apel a admis demersul procurorului privind reluarea cercetării judecătorești, a audiat participanții și cercetat probele scrise. Totodată, instanța de apel a statuat că, conform certificatului de deces nr. XXXXX eliberat la 11.03.2016 de OSC mun. Chișinău, pe 11 martie 2016 inculpatul a decedat. În asemenea circumstanțe, se va ține cont de hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 08.04.2008, în cauza Grădinar v. Moldova, că continuarea post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției sau nevinovăției decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și incompatibilă cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece la momentul decesului acesta a beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în consecința decesului, el a fost decăzut din posibilitatea exercitării dreptului la apărare. În același sens, art. 331 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct.5) Cod de procedură penală, instanța prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Potrivit art. 275 pct. 5) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazul în care a intervenit decesul făptuitorului. Conform art. 391 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă a intervenit decesul inculpatului. În atare situație, acțiunea penală se stinge și, odată cu ea, încetează și procesul penal. Întrucât acțiunea penală este personală, iar în caz de deces al făptuitorului, dispare subiectul activ, astfel că organele judiciare nu pot adopta decât soluția de încetare a procesului penal. Curtea Europeană în hotărârea sa din 29.08.1997, în cauza A.P., M.P. și T.P. c. Elveției, a menționat că răspunderea penală încetează odată cu moartea autorului infracțiunii, și a succede culpabilității defunctului nu este compatibil cu normele justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea dreptului. La fel, CEDO în cauza Valah și alții contra Federației Ruse din 10.01.2012 (pct. 47) a indicat că procesul penal nu poate continua după decesul inculpatului, spre deosebire de un proces civil care poate fi intentat și examinat după decesul inculpatului. Odată ce inculpatul a decedat, este lipsită de fundament juridic orice continuare a procesului penal, pentru că o acțiune penală nu se mai poate exercita față de un subiect care nu mai există. 9

Avocatul Adrian Istrati a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea hotărârilor adoptate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, din lipsa componenței de infracțiune în acțiunile acestuia. Recurentul a invocat că pe parcursul procesului nu au fost prezentate careva probe pertinente și concludente, care ar confirma vina inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate. Mai mult, probele cercetate confirmă nevinovăția inculpatului.

Conform deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07 februarie 2017, recursul a fost admis, casată total decizia contestată și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a reținut că la adoptarea soluției, instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legii procesual penale, și anume de cerințele stipulate în art. 394, 395, 396, 417 Cod de procedură penală, structurând în descriptivul deciziei o soluție de achitare, conform cerințelor unei hotărâri de achitare prevăzute de art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, fără a stabili fapta constatată, însă în dispozitivul deciziei, instanța de apel a decis încetarea procesului penal în privința lui Istrati Andrei, din motivul intervenirii decesului acestuia, temei care prin aplicarea dispozițiilor art. 332 alin. (1), 285 alin. (2), (7) Cod de procedură penală, este un temei de nereabilitare, fapt ce determină caracterul contradictoriu al deciziei instanței de apel, or o asemenea soluție lasă în suspensie problema vinovăției (nevinovăției) inculpatului, ce duce la încălcarea principiului prezumției nevinovăției, prevăzut de art. 6 Cod de procedură penală, art. 21 Constituția R. Moldova și art. 6 §2 a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Adoptarea unei decizii (hotărâri) de achitare, poate avea loc doar având la bază temeiuri de reabilitare, prevăzute de art. 390 Cod de procedură penală, și anume cazurile în care nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, fapta nu a fost săvârșită de inculpat, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, fapta nu este prevăzută de legea penală, există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, iar în art. 390 alin. (3) Cod de procedură penală, e stipulat expres că sentința de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului. Totodată, deși în speță se atestă că inculpatul a decedat la 11.03.2016, la materialele cauzei este prezentă cererea succesorului legal al inculpatului, care este fiul decedatului, și fiind admis de instanța de apel prin încheierea protocolară ca succesor al inculpatului, care ulterior a participat în proces, a solicitat continuarea examinării cauzei, cu pronunțarea unei decizii de achitare a lui Istrati Andrei. Astfel, relevantă în speța dată este constatarea CtEDO în cauza Grădinar c. Moldovei (nr.7170/02, 08 aprilie 2008, pct. 109) în care a menționat că „Curtea are rezerve serioase față de un sistem de drept care ar permite judecarea și condamnarea persoanelor decedate, având în vedere imposibilitatea evidentă a unor astfel de a se apăra. Totuși, circumstanțele speciale ale acestei cauze vizează o cerere depusă de reclamant în calitate de rudă a persoanei decedate și de reprezentantul legal de a continua procedurile pentru a dovedi nevinovăția sa. Având în vedere această cerere și constatările sale de mai jos, Curtea nu consideră 10 necesar de a decide dacă condamnarea lui G. după moartea acestuia a constituit în sine o violare a art. 6 al Convenției în această cauză”. La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în apelurile declarate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2018, apelurile au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. A fost încetat procesul penal în privința lui Istrati Andrei pe art. 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5), 307 alin. (1) și 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motivul intervenirii decesului inculpatului. Instanța de apel a reținut că practica judiciară stabilită atestă, că dacă la examinarea apelului se va stabili existența unuia din cazurile prevăzute de art. 391 CPP (a intervenit decesul inculpatului, persoana nu a atins vârsta pentru tragere la răspundere penală ș.a.), instanța rejudecând cauza, va casa sentința, dispunând încetarea procesului penal (cu excepția cazurilor de reabilitare). Din materialele cauzei rezultă că, după pronunțarea sentinței din 18.04.2013, pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, conform certificatului de deces nr. XXXXX, eliberat la 11.03.2016 de OSC municipiul Chișinău, inculpatul a decedat la 11.03.2016 în mun. Chișinău. Luând în considerație relevanțele din hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 08 aprilie 2008, în cauza Grădinar v. Moldova, se reține că continuarea post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției sau nevinovăției decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și incompatibilă cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece la momentul decesului, acesta a beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în consecința decesului, el a fost decăzut din posibilitatea exercitării dreptului la apărare. Conform art. 331 alin. (1) CPP, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5) CPP, instanța prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Potrivit art. 275 pct. 5) CPP, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazul în care a intervenit decesul făptuitorului. În conformitate cu art. 391 alin. (1) pct. 2) CPP, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă a intervenit decesul inculpatului. În atare situație, acțiunea penală se stinge și, odată cu ea, încetează și procesul penal. Întrucât acțiunea penală este personală, iar în caz de deces al făptuitorului, dispare subiectul activ al acțiunii, astfel că organele judiciare nu pot adopta decât soluția de încetare a procesului penal. Odată ce făptuitorul a decedat, apare ca lipsită de fundament juridic orice continuare a procesului penal, pentru că o acțiune penală nu se mai poate exercita față de un subiect care nu mai există. Curtea Europeană în hotărârea sa din 29,08.1997, în cauza A.P., M.P. și T.P. c. Elveției, a menționat că răspunderea penală încetează odată cu moartea autorului 11 infracțiunii, și a succede culpabilității defunctului nu este compatibil cu normele justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea dreptului. La speță, este relevantă și practica CtEDO în cauza Vulah și alții contra Federației Ruse din 10.01.2012, că procesul penal nu poate continua după decesul inculpatului, spre deosebire de un proces civil care poate fi intentat și examinat și după decesul inculpatului, de unde se conchide, că procesul penal nu poate continua după decesul inculpatului. Circumstanțele expuse, impun casarea hotărârii judecătorești și dispunerea încetării necondiționate a procesului penal, în legătură cu intervenirea decesului inculpatului. Totodată, ținând seama de cerințele expuse în apelul declarat de către inculpat, apel care a fost preluat după decesul acestuia, de către succesorul său Istrati Alexandru și apărătorul acestuia Istrati Adrian, și prin care se insistă la nevinovăția inculpatului și pronunțare unei sentințe de achitare a inculpatului pe toate capetele de acuzare, este necesar ca instanța să se expună asupra circumstanțelor de fapt constatate pe parcursul judecării cauzei care confirmă vinovăția sau nevinovăția inculpatului. În acest context este relevantă constatarea CtEDO în cauza Grădinar vs Moldova (nr.7170/02 din08.04.2008, pct.109) în care se menționează că Curtea are rezerve serioase față de un sistem de drept care ar permite judecarea și condamnarea persoanelor decedate, având în vedere imposibilitatea evidentă a unor astfel de persoane de a se apăra. Totuși, circumstanțele speciale ale acestei cauze vizează o cerere depusă de reclamant în calitate de rudă a persoanei decedate și de reprezentantul legal al acestuia de a continua procedurile pentru a dovedi nevinovăția sa. Astfel, urmează a relua cercetarea judecătorească potrivit modului stabilit pentru prima instanță, acordând posibilitate părților de a prezenta probele care acestea le consideră pertinente, concludente și utile pentru a demonstra vinovăția sau nevinovăția inculpatului în cele incriminate. Instanța de apel a constatat că Istrati Andrei, deținând în baza ordinului Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 60 din 03 noiembrie 1994 funcția de judecător al Judecătoriei Râșcani și Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1528-11 din 19 iunie 2000 privind numirea dumnealui în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, fiind, conform art. 123 alin. (2) Cod penal R. Moldova, persoană cu înaltă funcție de răspundere, învestită cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorităților publice, având obligații în baza art. 15 al Legii nr. 544-XIII din 20.07.1995 „Cu privire la statutul judecătorului”, și anume ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și demnității lor, apărarea intereselor societății înaltă cultură a activității judecătorești, să fie nepărtinitori, a pronunțat cu bună știință o hotărâre contrară legii, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzând daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice, în următoarele circumstanțe: La 24.09.2009 Trachuk Sergii, cetățean al Ucrainei, s-a adresat în Judecătoria raionului Râșcani cu cerere de chemare în judecată către Ursu Vasile, 12 decedat la 13.09.2009, privind încasarea sumei date cu împrumut în valoare de 5000 Euro. Cererea fiind repartizată spre examinare judecătorului Istrati Andrei. La 29.09.2009 judecătorul Istrati Andrei a emis încheierea de primire a cererii de chemare în judecată, prin care a dispus stabilirea examinării dosarului nr.2- 727/09 pentru 02.10.2009, ora 10:00, pârâtul urmând să prezinte referință, în vederea pregătirii preliminare a dosarului pentru examinare. În aceeași zi grefiera judecătorului, Pocorschi Diana a scris și a expediat comunicare pârâtului Ursu Vasile din satul Corlăteni, raionul Râșcani prin cancelaria judecătoriei cu scrisoare recomandată. La începutul lunii octombrie 2009 grefiera Pocorschi Diana a primit din cancelarie sub semnătură plicul cu comunicarea de chemare în judecată, avizul de recepționare pe numele lui Ursu Vasile fără semnătura acestuia și copia cererii de chemare în judecată cu documentele anexate. Pe plic era inscripția cu litere de mâna în limba rusă: „адресат умер”, fapt cu care judecătorul Istrati Andrei a fost informat. Tot atunci judecătorul Andrei Istrati, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, în scopul înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, a rupt aceste documente și le-a aruncat în lada de gunoi. La 02 octombrie 2009, continuându-și acțiunile sale criminale, în scopul înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, judecătorul Istrati Andrei emite încheiere pe dosarul nr. 2-727/09 în care constată, că Trachuk Sergii s-a adresat cu această cerere în judecată și cererea a fost primită spre examinare la 29.09.2009. La 02.10.2009 în instanța de judecată a parvenit o cerere, prin care Trachuk Sergii solicită modificarea acțiunii inițial înaintate și mărirea sumei acțiunii de la 5000 Euro la 12.105.000 Euro, solicitând ca ambele cereri să fie examinate într-o singură procedură, eșalonarea plății taxei de stat până la examinarea pricinii în fond și dispune „A primi spre examinare cererea modificată înaintată de către Trachuk Sergii către Ursu Vasile privind încasarea datoriei și a eșalona plata taxei de stat pe cauza dată până la soluționarea litigiului în fond”. Prin altă încheiere din 02.10.2009, judecătorul Istrati Andrei, în scopul înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, studiind cererea de chemare în judecată a lui Trachuk Sergii către Ursu Vasile, Zaiaț Andrei și „Moldasig” S.R.L. privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale și constatând că cauza este pregătită suficient pentru dezbateri a dispus: „Se stabilește termenul pentru examinarea cererii de chemare în judecată a lui Trachuk Sergii către Vasile Ursu, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale pentru data de 02.10.2009, orele 09:00; a notifica despre ședința de judecată pe Trachuk Sergii (Reclamantul) și Ursu Vasile (Pîrît)”. Prin a treia încheiere din 02.10.2009, judecătorul Istrati Andrei „examinând chestiunea utilizării mijloacelor tehnice pentru înregistrarea ședinței de judecată cu 13 privire la cererea de chemare în judecată înaintată de către Trachuk Sergii către Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L., privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale” a dispus „judecarea cauzei civile după cererea înaintată de către Trachuk Sergii către Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L, privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale, în lipsa mijloacelor de înregistrare audio și video”. Conform procesului-verbal al ședinței de judecată în cauza civilă nr. 2- 727/09 din 02.10.2009 la cererea de chemare în judecată înaintată de către Trachuk Sergii către Ursu Vasile, ședința de judecată a fost deschisă la ora 09:00, la ea participând: Judecătorul - A. Istrati, Grefier - D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana), Interpret - Olga Lungu, Reprezentantul reclamantului - Verinciuc Constantin, Pîrîtul - Ursu Vasile, conform inscripției din procesul-verbal nu s-a prezentat, fiind legal citat prin citația Judecătoriei Râșcani nr. 7083 din 25.09.2009, prin care se solicită cet. Ursu Vasile prezentarea, pentru petrecerea înfățișării la 02.10.2009 la orele 09:00 în biroul judecătorului A. Istrati. Cu toate că, la situația din 02.10.2009, de către Trachuk Sergii nu a fost făcută absolut nici o solicitare de atragere în proces a cet. Andrei Zaiaț și Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.A., judecătorul Istrati Andrei, în cadrul celor două încheieri, din 02.10.209, cu privire la pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare și utilizarea mijloacelor de înregistrare audio și video, a indicat expres că încheierile sunt adoptate în legătură cu examinarea cererii de chemare în judecată înaintată de către Trachuk Sergii către Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. Totodată, diferind de obiectul litigiului, „succesiunea în drepturi procesuale”, care a fost solicitată de Trachuk Sergii doar în ședința de judecată din 06.10.2009. La 06.10.2009 judecătorul Andrei Istrati a deschis ședința de judecată în cauza civilă nr.2-727/09 din 06.10.2009, unde conform procesului-verbal al ședinței a participat reclamantul - Trachuk Sergii, interpret - Olga Lungu, grefier - D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana), pârâtul - Ursu Vasile, conform inscripției din procesul-verbal nu s-a prezentat, fiind legal citat prin citația Judecătoriei Râșcani. La ședință judecătorul Istrati Andrei, depășind în mod vădit limitele drepturilor acordate prin lege, compromițând cinstea și demnitatea de judecător, contrar obligației prevăzute la art.15 alin.(l) din Legea nr. 544 din 20,07.1995 „Cu privire la statutul judecătorului”, care prevede, că judecătorii sânt obligați să execute întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției, să asigure ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și demnității lor, apărarea intereselor de înaltă cultură a activității judecătorești, să fie nepărtinitori, i-a dat indicații grefierii D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) să scrie citații pe numele lui Trachuk Sergii potrivit cărora acesta a primit citația de a se prezenta la judecată pentru 02.10.2009 și 06.10.2009, ulterior Trachuk Sergii a semnat primul aviz de primire pe care era indicată data de 06.10.2009 ora 10:00 și al doilea aviz de primire cu data de 06.10.2009 ora 10:00, astfel confirmând că din timp el ar fi fost informat despre data și ora examinării cazului. Ulterior, tot la cerința judecătorului Istrati Andrei, grefiera D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) a completat avize de primire, prin care compania „Moldasig”, cet. Ursu Vasile și cet. Andrei 14 Zaiaț ar fi fost citați la judecătoria r-lui Râșcani pentru data de 06 octombrie 2009, orele 10:00, indicând data emiterii avizelor de primire cu data de 02 octombrie 2009 și numere de expediere inventate și anume la Andrei Zaiaț cu nr. 7100 din 02.10.2009, Ursu Vasile cu nr. 7101 din 02.10.2009 și compania „Moldasig”, cu nr. 7102 din 02.10.2009. În continuare, realizându-și intențiile sale infracționale, judecătorul Istrati Andrei, beneficiind de influența și dependența acesteia față de sine, i-a solicitat grefierii D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) să tapeze la calculator în limba de stat declarațiile reclamantului Trachuk Sergii, fiind dictate personal de către judecător. După ce grefiera D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) a terminat de dactilografiat, la solicitarea judecătorului Istrati Andrei a fost invitată translatorul Lungu Oxana, care a tradus cele scrise de către ea în limba rusă lui Trachuk Sergii, declarațiile fiind semnate de către cei prezenți. În aceeași zi judecătorul Istrati Andrei a emis o nouă încheiere pe cauza civilă dată, prin care a primit spre examinare cererea înaintată de Trachuk Sergii cu privire la acceptarea succesiunii în drepturile procedurale către Ursu Vasile (Reclamant) și „Moldasig” S.R.L. reprezentată legal prin cet. Andrei Zaiaț, prin care a fost solicitată înlocuirea persoanei reclamatului Ursu Vasile cu cet. Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. Pentru a reda un caracter legal de citare a pârâților, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, în scopul înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, la indicația judecătorului Andrei Istrati la dosar au fost anexate avizele de primire nr. 7100, 7101 și 7102 din 02.10.2009 prin care cet. Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. au fost informați cu privire la obligația prezentării la 06.10.2009 la Judecătoria Râșcani, fără a se indica calitatea în care sunt citate, când și cui au fost înmânate sau dacă au fost înmânate unui participant la proces pentru a fi transmise părților, precum și avizele de primire cu numerele inventate de expediere nr. 7200, 7201 din 07.10.2009 adresate lui Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. pentru a se prezenta la ședința din 16.10.2009, care de facto nu au fost expediate. Conform Registrului Judecătoriei Râșcani privind expedierea corespondenței pentru anul 2009 și Registrului Judecătoriei Râșcani privind evidența corespondentei parvenite în Judecătoria Râșcani, asemenea citații cu numerele nr. 7100, 7101 și 7102 din 02.10.2009, nr. 7200, 7201 din 07.10.2009 nu au fost expediate de către Judecătoria Râșcani și nici nu au fost recepționate cotoarele (avize de recepție) ce ar confirma primirea citațiilor de către destinatari. Conform rapoartelor de expertiză nr.386-387, 429-431 din 20-26.08.2010, semnăturile aplicate pe cotoare (avize de recepție), din numele cet. Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. au fost falsificate, iar impresiunile ștampilelor rotunde ale oficiilor poștale de pe cotoare (avize de recepție) nu au fost aplicate prin metodă umedă cu clișeu, ci reprezintă imagini ale amprentelor ștampilare respective, realizate cu utilizarea tehnicii de copiere-multiplicare de tip get de cerneala color. Ulterior, la 16.10.2009 a avut loc ședința de judecată, unde conform procesului-verbal nu s-au prezentat reclamantul - Trachuk Sergii, cât și pârâții 15 Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L.. fiind dispusă de către judecătorul Andrei Istrati „examinarea cauzei în lipsa părților pe dosar este posibilă”, retrăgându-se în camera de chibzuire. Prin urmare, judecătorul Istrati Andrei a pronunțat, contrar legii, hotărârea de admitere a cererii de chemare în judecată a reclamantului Trachuk Sergii și a dispus: - a incasa de la reclamatul Ursu Vasile în folosul reclamantului Trachuk Sergii, suma de 5000 Euro, dată cu împrumut conform recipisei din 08.06.2007; - a transmite și înregistra în proprietatea lui Trachuk Sergii, cetățean al Ucrainei, pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, cota-parte a asociațiilor în cuantum de 100 % din capitalul social Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L., IDNO 1002600053315 cu sediul în mun. Chișinău, str. Columna 115; - a transmite și înregistra dreptul de proprietate a lui Trachuk Sergii, cetățean al Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, asupra: terenului de pământ în cuantum de 6,7% din suprafața de 0,2406 ha, nr. cadastral XXXXX amplasat în mun. XXXX, str, XXXX X; încăpere nelocativă cu suprafața de 244,2 m2 nr. cadastral XXXXX amplasată în mun. XXXX; încăpere nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or. XXXXX, str. XXXXX XX; teren de pământ cu nr. cadastral 6201105375, amplasat în or. Ocnița, str. 50 Ani ai Biruinței; încăpere nelocativă cu nr. cadastral XXXXX amplasată în or. XXXXX, bd. XXXXX XX; încăpere nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or. XXXXX, str. XXXXX X; încăperea nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or. XXXXX, str. XXXX X, în contul restituirii datoriei în valoare totală de 12 100 000 (douăsprezece milioane una sută mii) Euro împrumutate conform contractului de împrumut din 25.12.2008; - a obliga Camera înregistrării de Stat de a înregistra prezenta Hotărâre în mod imediat și de a înscrie în Registru de Stat al persoanelor juridice datele privind schimbarea fondatorilor și efectuarea înscrierii cet. Trachuk Sergii cetățean al Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, în calitate de asociat unic al social Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L., IDNO 1002600053315 cu cotă parte de 100% din capitalul social; - de a obliga Oficiile Teritoriale Cadastrale de a înregistra prezenta Hotărâre în mod imediat și de a înscrie în Registrul bunurilor imobile datele privind schimbarea dreptului de proprietate după cet. Trachuk Sergii cetățean al Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, asupra bunurilor imobile nominalizate; - toate actele, inclusiv tranzacțiile ce țin de patrimoniu care aparține cu drept proprietate privată Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. efectuate cu încălcarea prevederilor clauzelor stabilite amiabil de părți în contextul Contractului de împrumut din 25.12.2008 în perioada sa de acțiune, cât și orice Hotărâre a organelor de conducere Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. abilitate cu dreptul de a 16 primi hotărâri legate de reorganizarea, suspendarea, lichidarea și altele, legate de activitatea Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. se consideră nule din data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri cu aducerea părților în momentul încheierii Contractului de împrumut din 25.12.2008; - a-l recunoaște pe Trachuk Sergii cetățean al Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996 în calitate de administrator al Î.M.S.I.A. „Moldasig” SRL din momentul intrării în vigoare a prezentei Hotărâri și de a obliga înregistrării de Stat de a înregistra, în mod imediat datele respective în Registrul de Stat al persoanelor juridice; - a încasa de la Ursu Vasile taxa de stat în sumă de 150 Euro în valută națională conform cursului BNM de la data încasării și de la Zaiaț Andrei și Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. taxa de stat în sumă de 363.000 euro în valută națională conform cursului BNM de la data încasării; - a stabili, că Hotărârea dată are un statut preferențial față de alte datorii pe care le au pârâții în fața altor debitori, în timpul executării silite; - a încasa de la Ursu Vasile în beneficiul lui Trachuk Sergii cheltuielile de judecată în mărime de 2445 lei. Astfel, inculpatul Istrati Andrei, prin acțiunile sale intenționate, manifestate prin adoptarea la data de 16.10.2009 a hotărârii pe cauza civila nr. 2- 727/09 și emiterea ulterioară a titlului executoriu, în baza unor probe și acte procedurale falsificate, fiind persoană cu înaltă funcție de răspundere, depășind în mod vădit limita drepturilor și libertăților acordate de lege, fără a verifica nemijlocit circumstanțele cazului, obiectul litigiului, părțile procedurale cointeresate și atitudinea lor asupra temeiniciei reclamațiilor pretinse, în lipsa integrală de probe și în contradicție cu art. 239 din Codul de Procedură Civilă, potrivit cărora hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiata numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probe cercetate în ședința de judecată, contrar obligației prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20.07.1995 „Cu privire la statutul judecătorului”, care prevede, că judecătorii sunt obligați să execute întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției, să asigure ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, să fie nepărtinitori, dispunând recunoașterea, în mod ilegal, a dreptului de proprietate a lui cet. Trachuk Sergii asupra întregului patrimoniu al „Moldasig” SRL, activele căruia erau estimate la 393.248.825 lei, judecătorul Istrati Andrei a comis, prin concurs ideal, infracțiunile prevăzute de art. art. 328 alin. (3) lit. b), 307 alin. (1) Cod penal care se caracterizează prin săvârșirea de către o persoană cu înaltă funcție de răspundere a unor acțiuni ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, prin pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri contrară legii, cauzând daune considerabile persoanelor juridice. Referitor la învinuire formulată inculpatului în baza art. 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal precum, că acesta în circumstanțele descrise prin înțelegere prealabilă cu Trachuk Sergii (Трачук Сергiй) și cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală au organizat o schema frauduloasă cu repartizarea rolurilor privind dobândirea ilicită a patrimoniului Î.M.S.I.A. „Moldasig” SRL prin înșelăciune și abuz de încredere – se reține că 17 respectiva învinuire nu a fost confirmată prin niciuna din probele prezentate, aceasta poartă un caracter de presupunere și pe respectivul capăt de acuzare în condițiile descrise urmează a fi pronunțată o sentință de achitare. La fel, urmează a fi exclusă din învinuirea formulată inculpatului în baza art. 328 alin. (3) Cod penal, calificativul de cauzare a daunelor considerabile intereselor publice, or, sintagma dată, prin Hotărârea Curții Constituționale din 27.06.2017, a fost declarată neconstituțională. Însă, după pronunțarea sentinței Judecătoriei Edineț din 18.04.2013, pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, conform certificatului de deces nr. DC-IV 1394734, eliberat la 11.03.2016 de OSC mun. Chișinău, inculpatul Istrati Andrei, a decedat la 11 martie 2016. Ținând cont de relevanțele din hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 08 aprilie 2008, în cauza Grădinar versus Moldova, se reține că continuarea post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției sau nevinovăției decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și incompatibilă cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece la momentul decesului acesta a beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în consecința decesului, el a fost decăzut din posibilitatea exercitării dreptului la apărare. Conform art. 331 alin. (1) CPP, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5) CPP, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. Potrivit art. 275 pct. 5) CPP, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazul în care a intervenit decesul făptuitorului. Conform art. 391 alin. (1) pct. 2) CPP, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă a intervenit decesul inculpatului. În atare situație, acțiunea penală se stinge și, odată cu ea, încetează și procesul penal, întrucât acțiunea penală este personală, iar în caz de deces al făptuitorului, dispare subiectul activ al acțiunii, astfel că organele judiciare nu pot adopta decât soluția de încetare a procesului penal. Odată ce inculpatul a decedat, apare ca lipsită de fundament juridic orice continuare a procesului penal, pentru că o acțiune penală nu se mai poate exercita față de un subiect care nu mai există. Curtea Europeană în hotărârea sa din 29,08.1997, în cauza A.P., M.P. și T.P. c. Elveției, a menționat că răspunderea penală încetează odată cu moartea autorului infracțiunii și a succede culpabilității defunctului nu este compatibil cu normele justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea dreptului. Potrivit practicii CEDO în cauza Vulah și alții contra Federației Ruse din 10.01.2012 (pct. 47), procesul penal nu poate continua după decesul inculpatului, spre deosebire de un proces civil care poate fi intentat și examinat și după decesul inculpatului. 18 Circumstanțele date impun casarea hotărârii judecătorești și dispunerea încetării necondiționate a procesului penal, în legătură cu intervenirea decesului inculpatului.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurenta a invocat este stabilită intenția directă a inculpatului la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (5), 307 alin. (1), 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, dar și faptul că acesta a acționat în complicitate cu Trachuk S. și alte persoane neidentificate, urmărind scopul însușirii prin escrocherie a bunurilor unui dintre cei mai mari operatori ai pieței de asigurări și reasigurări din R. Moldova „Moldasig”. Inculpatul, prin înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate de către organul de urmărire penală au organizat o schemă frauduloasă cu repartizarea rolurilor privind dobândirea ilicită a patrimoniului Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L., prin înșelăciune și abuz de încredere. Prin urmare, judecătorul Istrati Andrei a comis, prin concurs ideal, infracțiunea prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b), 307 alin. (1) și 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană cu înaltă funcție de răspundere a unor acțiuni ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei hotărâri contrare legii, cauzarea daune considerabile persoanelor juridice, acordarea de mijloace și înlăturarea obstacole pentru însușirea averii străine în proporții deosebit de mari, acțiuni care cauze independente de voința făptuitorului, nu și-au produs efectul. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 8.1. Avocatul Adrian Istrati la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din lipsa componenței de infracțiune în acțiunile acestuia. Recurentul a invocat că pe parcursul procesului nu au fost prezentate probe pertinente și concludente, care ar confirma vina inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate. Mai mult, probele cercetate confirmă nevinovăția lui. Nu este clară poziția instanței de apel vis-a-vis de apelurile participanților la proces, deoarece a admis toate apelurile în pofida faptului că au fost înaintate cerințe diametral opuse și anume inculpatul a solicitat achitarea, iar acuzarea și reprezentantul părții vătămate condamnarea. De asemenea instanța de apel se contrazice în decizia emisă, indicând că procesul penal poate fi încetat din motivul intervenirii decesului cu excepția cazurilor de reabilitare. În speță, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 8), 9), 10), 12) Cod de procedură penală.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. 19 Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. În corespundere cu art. 394 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal. Conform art. 390 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, sentința de achitare se adoptă dacă fapta nu a fost săvîrșită de inculpat sau fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală. Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 5 din 19.06.2006 privind sentința judecătorească, pct. 3.). În pofida acestor prescripții legale, instanța de fond a invocat, divergent și neclar, în descriptivul sentinței diverse temeiuri de drept proprii unei sentințe de achitare a inculpatului, cât și de încetare a procesului penal, care se exclud reciproc, cum ar fi: „...a fost pus sub învinuire..., învinuirea nu și-a găsit confirmare, pentru care fapt procesul penal urmează a fi încetat…, nu există temeiul aplicării răspunderii…, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii…, fapta nu întrunește elementele infracțiunii…, lipsa unei hotărâri a instanței superioare exclude infracțiunea prevăzută de art. 307 Cod penal, astfel decade și incriminarea art. 328 lin. (3) lit. b) Cod penal…, în cursul procesului penal s-a comis încălcarea prevederilor legale care reglementează punerea sub învinuire…, nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor…, se constată inexistența circumstanțelor care condiționează tragerea inculpatului la răspundere penală și necesitatea dispunerii, în conformitate cu art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, a încetării procesului penal…”. 20 În același timp, contrazicându-se, în dispozitivul sentinței a dispus încetarea procesului penal pe motiv că există alte circumstanțe care exclude sau condiționează tragerea la răspundere penală (pct. 1., 2. din decizie): Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicând dispozitivul sentinței adoptate. În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. În corespundere cu art. 394 alin. (1) pct. 1), (3) și (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită. Partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, în partea descriptivă a deciziei a invocat, confuz și neclar, temeiuri de drept proprii unor sentințe de condamnare și achitare a inculpatului, cât și de încetare a procesului penal, care se exclud reciproc (v.7 f.d. 65-98, pct. 7. din decizie). Astfel, în descriptiv a statuat absolut divergent, inițial că: „...procesul penal nu poate continua după decesul inculpatului..., continuarea post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției sau nevinovăției decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și incompatibilă cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece la momentul decesului, acesta a beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în consecința decesului, el a fost decăzut din posibilitatea exercitării dreptului la apărare..., circumstanțele expuse impun dispunerea încetării necondiționate a procesului penal, în legătură cu intervenirea decesului inculpatului..., totodată, este necesar ca instanța să se expună asupra circumstanțelor de fapt constatate pe parcursul judecării cauzei care confirmă vinovăția sau nevinovăția inculpatului…, astfel, urmează a relua cercetarea judecătorească potrivit modului stabilit pentru prima instanță…”, apoi a constatat faptele criminale, considerată ca fiind dovedite, reținând că: „…inculpatul Istrati Andrei, prin acțiunile sale intenționate, a comis, prin concurs ideal, infracțiunile prevăzute de art. art. 328 alin. (3) lit. b), 307 alin. (1) Cod penal…”, iar ulterior a concluzionat, neclar, confuz și divergent, că: „…referitor la învinuire formulată inculpatului în baza art. 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal urmează a fi pronunțată o sentință de achitare…, la fel, urmează a fi exclusă din învinuirea 21 formulată inculpatului în baza art. 328 alin. (3) Cod penal, calificativul de cauzare a daunelor considerabile intereselor publice…, continuarea post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției sau nevinovăției decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și incompatibilă cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece la momentul decesului acesta a beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în consecința decesului, el a fost decăzut din posibilitatea exercitării dreptului la apărare…, în atare situație, acțiunea penală se stinge și, odată cu ea, încetează și procesul penal, întrucât acțiunea penală este personală, iar în caz de deces al făptuitorului, dispare subiectul activ al acțiunii, astfel că organele judiciare nu pot adopta decât soluția de încetare a procesului penal. Odată ce inculpatul a decedat, apare ca lipsită de fundament juridic orice continuare a procesului penal, pentru că o acțiune penală nu se mai poate exercita față de un subiect care nu mai există. Răspunderea penală încetează odată cu moartea autorului infracțiunii și a succede culpabilității defunctului nu este compatibil cu normele justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea dreptului…, circumstanțele date impun casarea hotărârii judecătorești și dispunerea încetării necondiționate a procesului penal, în legătură cu intervenirea decesului inculpatului”. Totodată, în dispozitivul deciziei, instanța de apel a dispus încetarea procesului penal în privința lui Istrati Andrei pe art. 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5), 307 alin. (1) și 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motivul intervenirii decesului inculpatului, deci contrazicându-se totalmente. Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârilor adoptate, și că recursurile de pe rol sunt întemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, 22 D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, și de avocatul Adrian Istrati, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2018, în privința inculpatului Istrati Andrei XXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 24 iulie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun 23