1ra-1163/2018 — art. 42 alin. 5, 27, 190 alin. 5, 307 alin. 1, 328 alin. 3 lit. b CP

1ra-1163/2018 — art. 42 alin. 5, 27, 190 alin. 5, 307 alin. 1, 328 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1163/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Valentina

Gavdiuc, și de avocatul Adrian Istrati, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 07 februarie 2018, în privința inculpatului

Istrati Andrei XXXX, născut la

XX XXXX XXXX în s. XXXXX, r-nul XXXXX, a

locuit în or. XXXXX, str. XXXXX XX, ap. X, fost

cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare

instanța de fond: 10.02.2012 – 18.04.2013,

instanța de apel: 23.05.2013 – 08.06.2016,

instanța de recurs: 19.08.2016 – 07.02.2017,

instanța de apel: 13.03.2017 – 07.02.2018,

instanța de recurs: 15.05.2018 – 26.06.2018.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

procesul penal în privința lui Istrati Andrei pe art. 328 alin. (3) lit. b), 307 alin.

(1), 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal, pe motiv că există alte circumstanțe

care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Istrati Andrei a fost pus sub

învinuire, incriminându-i-se că, deținând în baza ordinului Ministerului Justiției al

Republicii Moldova nr. 60 din 03 noiembrie 1994 funcția de judecător al

1

Judecătoriei Rîșcani și a Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 1528-11

din 19 iunie 2000 privind numirea dumnealui în funcția de judecător până la

atingerea plafonului de vârstă, fiind conform art. 123 alin. (2) Cod penal R.

Moldova persoană cu înaltă funcție de răspundere, învestită cu drepturi și obligații

în vederea exercitării funcțiilor autorităților publice, având obligații în baza art. 15

al Legii nr. 544-XIII din 20.07.1995 „Cu privire la statutul judecătorului” și anume

ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și demnității lor, apărarea

intereselor societății înaltă cultură a activității judecătorești, să fie nepărtinitori,

prin înțelegere prealabilă cu Trachuk Sergii (Трачук Сергiй) și cu alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală au organizat o schemă

frauduloasă cu repartizarea rolurilor privind dobândirea ilicită a patrimoniului

Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. prin înșelăciune și abuz de încredere, în următoarele

circumstanțe:

La 24 septembrie 2009 cet. Trachuk Sergii, cetățean al Ucrainei, s-a adresat

în Judecătoria raionului Rîșcani cu cerere de chemare în judecată către Vasile

Ursu, decedat la 13.09.2009, privind încasarea sumei date cu împrumut în valoare

de 5000 Euro. Cererea fiind repartizată spre examinare judecătorului Istrati Andrei.

La 29 septembrie 2009 judecătorul Istrati Andrei a emis încheierea de primire a

cererii de chemare în judecată, prin care a dispus stabilirea examinării dosarului nr.

2-727/09 pentru 02.10.2009, ora 10:00, pârâtul urmând să prezinte referință, în

vederea pregătirii preliminare a dosarului pentru examinare. În aceeași zi grefiera

judecătorului, Pocorschi Diana a scris și a expediat comunicare pârâtului Ursu

Vasile din satul Corlăteni raionul Rîșcani prin cancelaria judecătoriei cu scrisoare

recomandată.

La începutul lunii octombrie 2009 grefiera Pocorschi Diana a primit din

cancelarie sub semnătură plicul cu comunicarea de chemare în judecată, avizul de

recepționare pe numele lui Ursu Vasile fără semnătura acestuia și copia cererii de

chemare în judecată cu documentele anexate. Pe plic era inscripția cu litere de

mână în limba rusă: „Адресат умер”, fapt cu care judecătorul Andrei Istrati a fost

informat. Tot atunci judecătorul Andrei Istrati, depășind în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, în scopul înlăturării obstacolelor pentru

a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui

caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, a rupt aceste documente și

le-a aruncat în lada de gunoi.

La 02 octombrie 2009, continuându-și acțiunile sale criminale, în scopul

înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig”

S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii,

judecătorul Andrei Istrati emite încheiere pe dosarul nr. 2-727/09 în care constată,

că „Trachuk Sergii s-a adresat cu această cerere în judecată și cererea a fost primită

spre examinare la 29 septembrie 2009. La 02 octombrie 2009 în instanța de

judecată a parvenit o cerere, prin care Trachuk Sergii solicită modificarea acțiunii

inițial înaintate și mărirea sumei acțiunii de la 5000 Еurо la 12 105 000 Euro,

solicitând ca ambele cereri să fie examinate într-o singură procedură, eșalonarea

plății taxei de stat până la examinarea pricinii în fond” și dispune „A primi spre

examinare cererea modificată înaintată de către Trachuk Sergii către Ursu Vasile

2

privind încasarea datoriei și a eșalona plata taxei de stat pe cauza dată până la

soluționarea litigiului în fond”.

Prin altă încheiere din 02 octombrie 2009, judecătorul Andrei Istrati, în

scopul înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A.

„Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui

Trachuk Sergii, „studiind cererea de chemare în judecată a lui Trachuk Sergii către

Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. privind încasarea datoriei și

succesiunea în drepturi procesuale și constatând că cauza este pregătită suficientă

pentru dezbateri” a dispus: „Se stabilește termenul pentru examinarea cererii de

chemare în judecată a lui Trachuk Sergii către Vasile Ursu, Andrei Zaiaț și

„Moldasig” S.R.L. privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale

pentru data de 02.10.2009, orele 09:00; a notifica despre ședința de judecată pe

Trachuk Sergii (Reclamantul) și Vasile Ursu (Pârât)”.

Prin a treia încheiere din 02 octombrie 2009, judecătorul Andrei Istrati

„examinând chestiunea utilizării mijloacelor tehnice pentru înregistrarea ședinței

de judecată cu privire la cererea de chemare în judecată înaintată de către Trachuk

Sergii către Vasile Ursu, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. privind încasarea

datoriei și succesiunea în drepturi procesuale” a dispus „judecarea cauzei civile

după cererea înaintată de către Trachuk Sergii către Vasile Ursu, Andrei Zaiaț și

„Moldasig” S.R.L. privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale,

în lipsa mijloacelor de înregistrare audio și video”.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată în cauza civilă nr. 2-

727/09 din 02.10.2009 la cererea de chemare în judecată înaintată de către Trachuk

Sergii către Vasile Ursu, ședința de judecată a fost deschisă la ora 09:00, la ea

participând: Judecătorul - A. Istrati, Grefier - D. Frecăuțanu (după căsătorie

Pocorschi Diana), Interpret - Olga Lungu, Reprezentantul reclamantului -

Verinciuc Constantin, Pârâtul - Vasile Ursu, conform inscripției din procesul-

verbal nu s-a prezentat, fiind legal citat prin Citația Judecătoriei Rîșcani nr. 7083

din 25.09.2009, prin care se solicită cet. Ursu Vasile prezentarea, pentru petrecerea

înfățișării la 02.10.2009 la orele 09:00 în biroul judecătorului A. Istrati.

Cu toate că, la situația din 02.10.2009, de către Trachuk Sergii nu a fost

făcută absolut nici o solicitare de atragere în proces a cet. Andrei Zaiaț și

Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.A., judecătorul Andrei Istrati, în cadrul celor două

încheieri, din 02.10.209, cu privire la pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare și

utilizarea mijloacelor de înregistrare audio și video, a indicat expres că încheierile

sunt adoptate în legătură cu examinarea cererii de chemare în judecată înaintată de

către Trachuk Sergii către Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L.

Totodată, diferind de obiectul litigiului, „succesiunea în drepturi procesuale”, care

a fost solicitată de Trachuk Sergii doar în ședința de judecată din 06.10.2009.

La 06.10.2009 judecătorul Andrei Istrati a deschis ședința de judecată în

cauza civilă nr. 2-727/09 din 06.10.2009, unde conform procesului-verbal al

ședinței a participat reclamantul - Trachuk Sergii, interpret - Olga Lungu, grefier -

D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana), pârâtul - Vasile Ursu, conform

inscripției din procesul-verbal nu s-a prezentat, fiind legal citat prin citația

Judecătoriei Rîșcani.

3

La ședință judecătorul Andrei Istrati, depășind în mod vădit limitele

drepturilor acordate prin lege, compromițând cinstea și demnitatea de judecător,

contrar obligației prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 544 din 20.07.1995

„Cu privire statutul judecătorului”, care prevede, că judecătorii sânt obligați să

execute întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției, să asigure ocrotirea

drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și demnității lor, apărarea intereselor

de înaltă cultură a activității judecătorești, să fie nepărtinitori, i-a dat indicații

grefierii D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) să scrie citații pe numele

lui Trachuk Sergii potrivit cărora acesta a primit citația de a se prezenta la judecată

pentru 02 octombrie 2009 și 06 octombrie 2009, ulterior Trachuk Sergii a semnat

primul aviz de primire pe care era indicată data de 06.10.2009 ora 10:00 și al

doilea aviz de primire cu data de 06.10.2009 ora 10:00, astfel confirmând că din

timp el ar fi fost informat despre data și ora examinării cazului. Ulterior, tot la

cerința judecătorului Andrei Istrati, grefiera D. Frecăuțanu (după căsătorie

Pocorschi Diana) a completat avize de primire prin care compania „Moldasig”, cet.

Ursu Vasile și cet. Andrei Zaiaț ar fi fost citați la judecătoria r-lui Rîșcani pentru

data de 06 octombrie 2009, orele 10:00, indicând data emiterii avizelor de primire

cu data de 02 octombrie 2009 și numere de expediere inventate și anume la Andrei

Zaiaț cu nr. 7100 din 02.10.2009, Ursu Vasile cu nr. 7101 din 02.10.2009 și

compania „Moldasig”, cu nr. 7102 din 02.10.2009.

În continuare, realizându-și intențiile sale infracționale, judecătorul Andrei

Istrati, beneficiind de influența și dependența acesteia față de sine, i-a solicitat

grefierii D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) să tapeze la calculator în

limba de stat declarațiile reclamantului Trachuk Sergii, fiind dictate personal de

către judecător. După ce grefiera D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) a

terminat de dactilografiat, la solicitarea judecătorului Andrei Istrati a fost invitată

translatorul Oxana Lungu, care a tradus cele scrise de către ea în limba rusă lui

Trachuk Sergii, declarațiile fiind semnate de către cei prezenți.

În aceeași zi judecătorul Andrei Istrati a emis o nouă încheiere pe cauza

civilă dată, prin care a primit spre examinare cererea înaintată de Trachuk Sergii cu

privire la acceptarea succesiunii în drepturile procedurale către Vasile Ursu

(Reclamant) și „Moldasig” S.R.L. reprezentată legal prin cet. Andrei Zaiaț, prin

care a fost solicitată înlocuirea persoanei reclamatului Ursu Vasile cu cet. Andrei

Zaiaț și „Moldasig” S.R.L.

Pentru a reda un caracter legal de citare a pârâților, depășind în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, în scopul înlăturării obstacolelor

pentru a însuși întregul patrimoniu al „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter

legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, la indicația judecătorului Andrei

Istrati la dosar au fost anexate avizele de primire nr. 7100, 7101 și 7102 din

02.10.2009 prin care cet. Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. au fost informați cu

privire la obligația prezentării la 06.10.2009 la Judecătoria Rîșcani, fără a se indica

calitatea în care sunt citate, când și cui au fost înmânate sau dacă au fost înmânate

unui participant la proces pentru a fi transmise părților, precum și avizele de

primire cu numerele inventate de expediere nr. 7200, 7201 din 07.10.2009 adresate

4

lui Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. pentru a se prezenta la ședința din

16.10.2009, care de facto nu au fost expediate.

Conform Registrului Judecătoriei Rîșcani privind expedierea corespondenței

pentru anul 2009 și Registrului Judecătoriei Rîșcani privind evidența

corespondenței parvenite în Judecătoria Rîșcani, asemenea citații cu numerele nr.

7100, 7101 și 7102 din 02.10.2009, nr. 7200, 7201 din 07.10.2009 nu au fost

expediate de către Judecătoria Rîșcani și nici nu au fost recepționate cotoarele

(avize de recepție) ce ar confirma primirea citațiilor de către destinatari.

Potrivit rapoartelor de expertiză nr. 386-387, 429-431 din 20-26.08.2010,

semnăturile aplicate pe cotoare (avize de recepție), din numele cet. Andrei Zaiaț și

„Moldasig” S.R.L. au fost falsificate, iar impresiunile ștampilelor rotunde ale

oficiilor poștale de pe cotoare (avize de recepție) nu au fost aplicate prin metodă

umedă cu clișeu, ci reprezintă imagini ale amprentelor ștampilare respective,

realizate cu utilizarea tehnicii de copiere - multiplicare de tip get de cerneală color.

Ulterior la 16 octombrie 2009 a avut loc ședința de judecată, unde conform

procesului-verbal nu s-au prezentat reclamantul - Trachuk Sergii, cât și pârâții

Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L., fiind dispusă de către judecătorul

Andrei Istrati „examinarea cauzei în lipsa părților pe dosar este posibilă”,

retrăgându-se în camera de chibzuire. Prin urmare, judecătorul Andrei Istrati a

pronunțat, contrar legii, hotărârea de admitere a cererii de chemare în judecată a

reclamantului Trachuk Sergii și a dispus:

- a încasa de la reclamatul Ursu Vasile în folosul reclamantului Trachuk

Sergii, suma de 5000 Euro, dată cu împrumut conform recipisei din 08.06.2007;

- a transmite și înregistra în proprietatea lui Trachuk Sergii, cetățean al

Ucrainei, pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, cota - parte a

asociațiilor în cuantum de 100 % din capitalul social Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L.,

IDNO 1002600053315 cu sediul în mun. Chișinău, str. Columna 115;

- a transmite și înregistra dreptul de proprietate a lui Trachuk Sergii, cetățean

al Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, asupra:

terenului de pământ în cuantum de 6,7% din suprafața de 0,2406 ha, nr.

cadastral XXXXX amplasat în mun. XXXX, str. XXXXX XX;

încăpere nelocativă cu suprafața de 244,2 m2 nr. cadastral XXXXX

amplasată în mun. XXXX;

încăpere nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or.

XXXXX, str. XXXXX XX;

teren de pământ cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în or. XXXX, str.

XXXXX;

încăpere nelocativă cu nr. cadastral 360110927801012 amplasată în or.

Drochia, bd. Independenței 39/12;

încăpere nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or. XXXXX,

str. XXXXX XX;

încăperea nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or.

XXXXX, str. XXXX X, în contul restituirii datoriei în valoare totală de 12 100 000

(douăsprezece milioane una sută mii) Euro împrumutate conform Contractului de

împrumut din 25.12.2008;

5

- a obliga Camera înregistrării de Stat de a înregistra prezenta Hotărâre în

mod imediat și de a înscrie în Registru de Stat al persoanelor juridice datele privind

schimbarea fondatorilor și efectuarea înscrierii cet. Trachuk Sergii cetățean al

Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, în calitate de asociat

unic al social Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L., IDNO 1002600053315 cu cotă parte

de 100% din capitalul social;

- de a obliga Oficiile Teritoriale Cadastrale de a înregistra prezenta Hotărâre

în mod imediat și de a înscrie în Registrul bunurilor imobile datele privind

schimbarea dreptului de proprietate după cet. Trachuk Sergii cetățean al Ucrainei

pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, asupra bunurilor imobile

nominalizate;

- toate actele, inclusiv tranzacțiile ce țin de patrimoniu care aparține cu drept

de proprietate privată Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. efectuate cu încălcarea

prevederilor clauzelor stabilite amiabil de părți în contextul Contractului de

împrumut din 25.12.2008 în perioada sa de acțiune, cât și orice Hotărâre a

organelor de conducere a Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. abilitate cu dreptul de a

primi hotărâri legate de reorganizarea, suspendarea, lichidarea și altele, legate de

activitatea Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. se consideră nule din data intrării în

vigoare a prezentei Hotărâri, cu aducerea părților la momentul încheierii

Contractului de împrumut din 25.12.2008;

- a-l recunoaște pe Trachuk Sergii cetățean al Ucrainei pașaport seria

XXXXX eliberat la 17.02.1996 în calitate de administrator al Î.M.S.I.A.

„Moldasig” S.R.L., din momentul intrării în vigoare a prezentei Hotărâri și de a

obliga Camera înregistrării de Stat de a înregistra, în mod imediat datele respective

în Registrul de Stat al persoanelor juridice;

- a încasa de la Ursu Vasile taxa de stat în sumă de 150 Euro în valută

națională conform cursului BNM de la data încasării și de la Zaiaț Andrei și

Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. taxa de stat în sumă de 363.000 euro în valută

națională conform cursului BNM de la data încasării;

- a stabili, că Hotărârea dată are un statut preferențial față de alte datorii pe

care le au pârâții în fața altor debitori, în timpul executării silite;

- a încasa de la Ursu Vasile în beneficiul lui Trachuk Sergii cheltuielile de

judecată în mărime de 2445 lei.

Astfel, de către organul de urmărire penală, inculpatul Istrati Andrei se

învinuiește că, prin acțiunile sale intenționate, manifestate prin adoptarea la data de

16.10.2009 a hotărârii pe cauza civilă nr. 2-727/09 și emiterea ulterioară a titlului

executoriu, în baza unor probe și acte procedurale falsificate, fiind persoană cu

înaltă funcție de răspundere, depășind în mod vădit limita drepturilor și libertăților

acordate de lege, fără a verifica nemijlocit circumstanțele cazului, obiectului

litigiului, părțile procedurale cointeresate și atitudinea lor asupra temeiniciei

reclamațiilor pretinse, în lipsa integrală de probe și în contradicție cu art. 239 din

Codul de procedură civilă, potrivit cărora hotărârea judecătorească trebuie să fie

legală și întemeiată numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe

probe cercetate în ședința de judecată, contrar obligației prevăzute de art. 15 alin.

(1) din Legea nr. 544 din 20.07.1995 „Cu privire la statutul judecătorului”, care

6

prevede, că judecătorii sunt obligați să execute întocmai cerințele legii la

înfăptuirea justiției, să asigure ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, să fie

nepărtinitori, dispunând recunoașterea, în mod ilegal, a dreptului de proprietate a

lui cet. Trachuk Sergii asupra întregului patrimoniu al „Moldasig” SRL, activele

căruia erau estimate la 393.248.825 lei, judecătorul Andrei Istrati a comis, prin

concurs ideal, infracțiunile prevăzute de art. art. 328 alin (3) lit. b), 307 alin. (1),

27, 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal care se caracterizează prin săvârșirea de

către o persoană cu înaltă funcție de răspundere a unor acțiuni ce depășesc în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, prin pronunțarea cu

bună-știință de către judecător a unei hotărâri contrară legii, cauzând daune

considerabile persoanelor juridice, autorităților publice și acordarea de mijloace și

înlăturarea de obstacole pentru însușirea averii străine în proporții deosebit de

mari, acțiuni care din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-au produs

efectul.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii

incriminate.

Totodată, prin prisma probelor cauzei, învinuirea adusă inculpatului, în

temeiul art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (5), 307 alin. (1) și 328 alin. (3) lit. b) Cod

penal, nu și-a găsit confirmare, pentru care fapt procesul penal în privința

ultimului urmează a fi încetat.

Or, nu a fost demonstrată pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale,

deoarece lipsește o altă hotărâre judecătorească prin care să fi fost constatată

ilegalitatea hotărârii judecătorești pronunțate la 16.10.2009 de către judecătorul

Andrei Istrati. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 15.12.2009, hotărârea din

16.10.2009 a fost casată doar în legătură cu admiterea abaterilor de ordin

procedural și în special de necitare corespunzătoare a părților. Conform legislației

penale, este obligatoriu să existe o confirmare juridică a faptului că hotărârea este

contrară legii. În lipsa unei confirmări juridice nu există temeiul aplicării

răspunderii în baza art. 307 Cod penal.

La calificarea faptei pe art. 190 alin. (5) Cod penal, este obligatorie stabilirea

scopului special - de cupiditate. În cazul dat, inculpatul nu a intrat în posesia sau

proprietatea patrimoniului SRL „Moldasig”, nici nu a pretins la patrimoniul

respectiv.

Astfel, în acțiunile inculpatului lipsesc și elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute art. 190 alin. (5) Cod penal.

Nici fapta incriminată inculpatului pe art. 328 alin. (3) Cod penal, nu

întrunește elementele infracțiunii.

În speță, lipsa unei hotărâri a instanței superioare privind ilegalitatea

hotărârii judecătorului Andrei Istrati din 16.10.2009, pe cauza civilă la acțiunea

reclamantului Trachuk S., de fapt exclude infracțiunea prevăzută de art. 307 Cod

penal, astfel decade și incriminarea art. 328 lin. (3) lit. b) Cod penal.

Examinând ordonanțele de punere sub învinuire din 04.01.2012, 27.01.2012

și rechizitoriul semnat de procurorul în Procuratura Anticorupție Lilian Rudei și

confirmat de procurorul, adjunct al procurorului Anticorupție V. Morari, se

observă că, în actele respective lipsesc date cu privire la punerea sub învinuire și

7

respectiv la învinuirea lui Andrei Istrati, în sensul că nu este arătată concret fapta

imputată sub aspectul unei învinuiri precise, clare și previzibile.

În atare situație, se apreciază că, în actele de învinuire adusă lui A. Istrati nu

sunt indicate circumstanțele înțelegerii prealabile, nu este indicat suportul legal

care confirmă ilegalitatea hotărârii emise de judecătorul A. Istrati, nu sunt indicate

beneficiile pe care urma să la primească inculpatul, nu sunt indicate circumstanțele

care confirmă că inculpatul cunoștea despre falsificarea probelor.

Simpla mențiune privind săvârșirea unei anumite fapte criminale fără

invocarea concretă și precisă a circumstanțelor cauzei și consecințelor

infracționale, nu răspunde cerințelor legii privind sesizarea instanței de judecată și

respectiv judecarea cauzei, motiv pentru care potrivit art. 251 alin. (2) CPP atrage

nulitatea actului procedural respectiv.

Raportând circumstanțele stabilite în cauză la prevederile tratatelor

internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la

care R. Moldova este parte, la normele constituționale și cele ale legislației

procesual-penale sub aspectul asigurării garanțiilor unui proces echitabil în privința

inculpatului, rezultă că organul de urmărire penală i-a limitat esențial drepturile

prevăzute în art. 66 CPP, printre care se evidențiază și dreptul să știe pentru ce

faptă este învinuit.

Astfel, în cursul procesului penal în privința învinuitului și ulterior

inculpatului A. Istrati s-a comis încălcarea prevederilor legale care

reglementează punerea sub învinuire.

Prin urmare, nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin (3) lit. b), 307 alin. (1), 27, 42 alin. (5),

190 alin. (5) Cod penal, iar potrivit dispozițiilor art. 275 pct. 9), 332 alin. (1), 391

alin. (1) pct. 6) CPP, se constată inexistența circumstanțelor care condiționează

tragerea inculpatului la răspundere penală și necesitatea dispunerii, în

conformitate cu art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, a încetării procesului penal în

privința ultimului.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să

fie condamnat în baza art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (5), 307 alin. (1), 328 alin. (3)

lit. b), 84 alin. (1) Cod penal la 11 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani.

Apelantul a indicat că probele administrate dovedesc integral vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

3.1. Reprezentantul SA „Moldasig”, Oleg Boian, la fel a declarat apel,

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să

fie condamnat potrivit învinuirii formulate.

Apelantul a invocat că probele cauzei, inclusiv declarațiile martorilor, scot la

iveală acțiunile ilicite ale judecătorului.

3.2. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să fie achitat pe toate capetele de acuzare, din lipsa

componenței de infracțiune în acțiunile sale.

8

Apelantul a invocat că instanța de fond a concluzionat că vina lui nu a fost

demonstrată, în acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor

incriminate, deci el urma a fi achitat.

2016, apelurile au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

A fost încetat procesul penal în privința lui Istrati Andrei pe art. 27, 42 alin.

(5), 190 alin. (5), 307 alin. (1) și 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, pe motivul

intervenirii decesului inculpatului.

Instanța de apel a admis demersul procurorului privind reluarea cercetării

judecătorești, a audiat participanții și cercetat probele scrise.

Totodată, instanța de apel a statuat că, conform certificatului de deces nr.

XXXXX eliberat la 11.03.2016 de OSC mun. Chișinău, pe 11 martie 2016

inculpatul a decedat.

În asemenea circumstanțe, se va ține cont de hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 08.04.2008, în cauza Grădinar v. Moldova, că continuarea

post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției sau nevinovăției

decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și incompatibilă

cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece la momentul decesului

acesta a beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în consecința decesului, el a

fost decăzut din posibilitatea exercitării dreptului la apărare.

În același sens, art. 331 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că, în

cazul în care pe parcursul judecării cauzei se constată vreunul din temeiurile

prevăzute în art. 275 pct.5) Cod de procedură penală, instanța prin sentință

motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

Potrivit art. 275 pct. 5) Cod de procedură penală, urmărirea penală nu poate

fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazul în

care a intervenit decesul făptuitorului.

Conform art. 391 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de

încetare a procesului penal se adoptă dacă a intervenit decesul inculpatului.

În atare situație, acțiunea penală se stinge și, odată cu ea, încetează și

procesul penal. Întrucât acțiunea penală este personală, iar în caz de deces al

făptuitorului, dispare subiectul activ, astfel că organele judiciare nu pot adopta

decât soluția de încetare a procesului penal.

Curtea Europeană în hotărârea sa din 29.08.1997, în cauza A.P., M.P. și T.P.

c. Elveției, a menționat că răspunderea penală încetează odată cu moartea autorului

infracțiunii, și a succede culpabilității defunctului nu este compatibil cu normele

justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea dreptului.

La fel, CEDO în cauza Valah și alții contra Federației Ruse din 10.01.2012

(pct. 47) a indicat că procesul penal nu poate continua după decesul inculpatului,

spre deosebire de un proces civil care poate fi intentat și examinat după decesul

inculpatului.

Odată ce inculpatul a decedat, este lipsită de fundament juridic orice

continuare a procesului penal, pentru că o acțiune penală nu se mai poate exercita

față de un subiect care nu mai există.

9

hotărârilor adoptate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie

achitat, din lipsa componenței de infracțiune în acțiunile acestuia.

Recurentul a invocat că pe parcursul procesului nu au fost prezentate careva

probe pertinente și concludente, care ar confirma vina inculpatului în comiterea

infracțiunilor imputate. Mai mult, probele cercetate confirmă nevinovăția

inculpatului.

07 februarie 2017, recursul a fost admis, casată total decizia contestată și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a reținut că la adoptarea soluției, instanța de apel nu a ținut

cont în deplină măsură de prevederile legii procesual penale, și anume de cerințele

stipulate în art. 394, 395, 396, 417 Cod de procedură penală, structurând în

descriptivul deciziei o soluție de achitare, conform cerințelor unei hotărâri de

achitare prevăzute de art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală, fără a stabili fapta

constatată, însă în dispozitivul deciziei, instanța de apel a decis încetarea

procesului penal în privința lui Istrati Andrei, din motivul intervenirii decesului

acestuia, temei care prin aplicarea dispozițiilor art. 332 alin. (1), 285 alin. (2), (7)

Cod de procedură penală, este un temei de nereabilitare, fapt ce determină

caracterul contradictoriu al deciziei instanței de apel, or o asemenea soluție lasă în

suspensie problema vinovăției (nevinovăției) inculpatului, ce duce la încălcarea

principiului prezumției nevinovăției, prevăzut de art. 6 Cod de procedură penală,

art. 21 Constituția R. Moldova și art. 6 §2 a Convenției Europene a Drepturilor

Omului.

Adoptarea unei decizii (hotărâri) de achitare, poate avea loc doar având la

bază temeiuri de reabilitare, prevăzute de art. 390 Cod de procedură penală, și

anume cazurile în care nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, fapta nu a fost

săvârșită de inculpat, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, fapta

nu este prevăzută de legea penală, există una din cauzele care înlătură caracterul

penal al faptei, iar în art. 390 alin. (3) Cod de procedură penală, e stipulat expres că

sentința de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului.

Totodată, deși în speță se atestă că inculpatul a decedat la 11.03.2016, la

materialele cauzei este prezentă cererea succesorului legal al inculpatului, care este

fiul decedatului, și fiind admis de instanța de apel prin încheierea protocolară ca

succesor al inculpatului, care ulterior a participat în proces, a solicitat continuarea

examinării cauzei, cu pronunțarea unei decizii de achitare a lui Istrati Andrei.

Astfel, relevantă în speța dată este constatarea CtEDO în cauza Grădinar c.

Moldovei (nr.7170/02, 08 aprilie 2008, pct. 109) în care a menționat că „Curtea are

rezerve serioase față de un sistem de drept care ar permite judecarea și

condamnarea persoanelor decedate, având în vedere imposibilitatea evidentă a

unor astfel de a se apăra. Totuși, circumstanțele speciale ale acestei cauze vizează o

cerere depusă de reclamant în calitate de rudă a persoanei decedate și de

reprezentantul legal de a continua procedurile pentru a dovedi nevinovăția sa.

Având în vedere această cerere și constatările sale de mai jos, Curtea nu consideră

10

necesar de a decide dacă condamnarea lui G. după moartea acestuia a constituit în

sine o violare a art. 6 al Convenției în această cauză”.

La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor invocate în apelurile

declarate.

2018, apelurile au fost admise, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

A fost încetat procesul penal în privința lui Istrati Andrei pe art. 27, 42 alin.

(5), 190 alin. (5), 307 alin. (1) și 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motivul

intervenirii decesului inculpatului.

Instanța de apel a reținut că practica judiciară stabilită atestă, că dacă la

examinarea apelului se va stabili existența unuia din cazurile prevăzute de art. 391

CPP (a intervenit decesul inculpatului, persoana nu a atins vârsta pentru tragere la

răspundere penală ș.a.), instanța rejudecând cauza, va casa sentința, dispunând

încetarea procesului penal (cu excepția cazurilor de reabilitare).

Din materialele cauzei rezultă că, după pronunțarea sentinței din 18.04.2013,

pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, conform certificatului de deces

nr. XXXXX, eliberat la 11.03.2016 de OSC municipiul Chișinău, inculpatul

a decedat la 11.03.2016 în mun. Chișinău.

Luând în considerație relevanțele din hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 08 aprilie 2008, în cauza Grădinar v. Moldova, se reține că

continuarea post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției sau

nevinovăției decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și

incompatibilă cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece la

momentul decesului, acesta a beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în

consecința decesului, el a fost decăzut din posibilitatea exercitării dreptului la

apărare.

Conform art. 331 alin. (1) CPP, în cazul în care pe parcursul judecării

cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5) CPP,

instanța prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

Potrivit art. 275 pct. 5) CPP, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a

fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazul în care a intervenit

decesul făptuitorului.

În conformitate cu art. 391 alin. (1) pct. 2) CPP, sentința de încetare a

procesului penal se adoptă dacă a intervenit decesul inculpatului.

În atare situație, acțiunea penală se stinge și, odată cu ea, încetează și

procesul penal. Întrucât acțiunea penală este personală, iar în caz de deces al

făptuitorului, dispare subiectul activ al acțiunii, astfel că organele judiciare nu

pot adopta decât soluția de încetare a procesului penal.

Odată ce făptuitorul a decedat, apare ca lipsită de fundament juridic orice

continuare a procesului penal, pentru că o acțiune penală nu se mai poate

exercita față de un subiect care nu mai există.

Curtea Europeană în hotărârea sa din 29,08.1997, în cauza A.P., M.P. și T.P.

c. Elveției, a menționat că răspunderea penală încetează odată cu moartea autorului

11

infracțiunii, și a succede culpabilității defunctului nu este compatibil cu normele

justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea dreptului.

La speță, este relevantă și practica CtEDO în cauza Vulah și alții contra

Federației Ruse din 10.01.2012, că procesul penal nu poate continua după

decesul inculpatului, spre deosebire de un proces civil care poate fi intentat și

examinat și după decesul inculpatului, de unde se conchide, că procesul penal

nu poate continua după decesul inculpatului.

Circumstanțele expuse, impun casarea hotărârii judecătorești și

dispunerea încetării necondiționate a procesului penal, în legătură cu

intervenirea decesului inculpatului.

Totodată, ținând seama de cerințele expuse în apelul declarat de către

inculpat, apel care a fost preluat după decesul acestuia, de către succesorul său

Istrati Alexandru și apărătorul acestuia Istrati Adrian, și prin care se insistă la

nevinovăția inculpatului și pronunțare unei sentințe de achitare a inculpatului pe

toate capetele de acuzare, este necesar ca instanța să se expună asupra

circumstanțelor de fapt constatate pe parcursul judecării cauzei care confirmă

vinovăția sau nevinovăția inculpatului.

În acest context este relevantă constatarea CtEDO în cauza Grădinar vs

Moldova (nr.7170/02 din08.04.2008, pct.109) în care se menționează că Curtea are

rezerve serioase față de un sistem de drept care ar permite judecarea și

condamnarea persoanelor decedate, având în vedere imposibilitatea evidentă a

unor astfel de persoane de a se apăra. Totuși, circumstanțele speciale ale acestei

cauze vizează o cerere depusă de reclamant în calitate de rudă a persoanei decedate

și de reprezentantul legal al acestuia de a continua procedurile pentru a dovedi

nevinovăția sa.

Astfel, urmează a relua cercetarea judecătorească potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, acordând posibilitate părților de a prezenta probele care

acestea le consideră pertinente, concludente și utile pentru a demonstra vinovăția

sau nevinovăția inculpatului în cele incriminate.

Instanța de apel a constatat că Istrati Andrei, deținând în baza ordinului

Ministerului Justiției al Republicii Moldova nr. 60 din 03 noiembrie 1994 funcția

de judecător al Judecătoriei Râșcani și Decretului Președintelui Republicii

Moldova nr. 1528-11 din 19 iunie 2000 privind numirea dumnealui în funcția de

judecător până la atingerea plafonului de vârstă, fiind, conform art. 123 alin. (2)

Cod penal R. Moldova, persoană cu înaltă funcție de răspundere, învestită cu

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorităților publice, având

obligații în baza art. 15 al Legii nr. 544-XIII din 20.07.1995 „Cu privire la statutul

judecătorului”, și anume ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și

demnității lor, apărarea intereselor societății înaltă cultură a activității

judecătorești, să fie nepărtinitori, a pronunțat cu bună știință o hotărâre contrară

legii, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

cauzând daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite prin lege

ale persoanelor fizice sau juridice, în următoarele circumstanțe:

La 24.09.2009 Trachuk Sergii, cetățean al Ucrainei, s-a adresat în

Judecătoria raionului Râșcani cu cerere de chemare în judecată către Ursu Vasile,

12

decedat la 13.09.2009, privind încasarea sumei date cu împrumut în valoare de

5000 Euro. Cererea fiind repartizată spre examinare judecătorului Istrati Andrei.

La 29.09.2009 judecătorul Istrati Andrei a emis încheierea de primire a

cererii de chemare în judecată, prin care a dispus stabilirea examinării dosarului

nr.2- 727/09 pentru 02.10.2009, ora 10:00, pârâtul urmând să prezinte referință, în

vederea pregătirii preliminare a dosarului pentru examinare. În aceeași zi grefiera

judecătorului, Pocorschi Diana a scris și a expediat comunicare pârâtului Ursu

Vasile din satul Corlăteni, raionul Râșcani prin cancelaria judecătoriei cu scrisoare

recomandată.

La începutul lunii octombrie 2009 grefiera Pocorschi Diana a primit din

cancelarie sub semnătură plicul cu comunicarea de chemare în judecată, avizul de

recepționare pe numele lui Ursu Vasile fără semnătura acestuia și copia cererii de

chemare în judecată cu documentele anexate. Pe plic era inscripția cu litere de

mâna în limba rusă: „адресат умер”, fapt cu care judecătorul Istrati Andrei a fost

informat. Tot atunci judecătorul Andrei Istrati, depășind în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, în scopul înlăturării obstacolelor pentru

a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui

caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, a rupt aceste documente și

le-a aruncat în lada de gunoi.

La 02 octombrie 2009, continuându-și acțiunile sale criminale, în scopul

înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig”

S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii,

judecătorul Istrati Andrei emite încheiere pe dosarul nr. 2-727/09 în care constată,

că Trachuk Sergii s-a adresat cu această cerere în judecată și cererea a fost primită

spre examinare la 29.09.2009. La 02.10.2009 în instanța de judecată a parvenit o

cerere, prin care Trachuk Sergii solicită modificarea acțiunii inițial înaintate și

mărirea sumei acțiunii de la 5000 Euro la 12.105.000 Euro, solicitând ca ambele

cereri să fie examinate într-o singură procedură, eșalonarea plății taxei de stat până

la examinarea pricinii în fond și dispune „A primi spre examinare cererea

modificată înaintată de către Trachuk Sergii către Ursu Vasile privind încasarea

datoriei și a eșalona plata taxei de stat pe cauza dată până la soluționarea litigiului

în fond”.

Prin altă încheiere din 02.10.2009, judecătorul Istrati Andrei, în scopul

înlăturării obstacolelor pentru a însuși întregul patrimoniu al Î.M.S.I.A. „Moldasig”

S.R.L. și conferirii unui caracter legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii,

studiind cererea de chemare în judecată a lui Trachuk Sergii către Ursu Vasile,

Zaiaț Andrei și „Moldasig” S.R.L. privind încasarea datoriei și succesiunea în

drepturi procesuale și constatând că cauza este pregătită suficient pentru dezbateri

a dispus: „Se stabilește termenul pentru examinarea cererii de chemare în judecată

a lui Trachuk Sergii către Vasile Ursu, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. privind

încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale pentru data de 02.10.2009,

orele 09:00; a notifica despre ședința de judecată pe Trachuk Sergii (Reclamantul)

și Ursu Vasile (Pîrît)”.

Prin a treia încheiere din 02.10.2009, judecătorul Istrati Andrei „examinând

chestiunea utilizării mijloacelor tehnice pentru înregistrarea ședinței de judecată cu

13

privire la cererea de chemare în judecată înaintată de către Trachuk Sergii către

Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L., privind încasarea datoriei și

succesiunea în drepturi procesuale” a dispus „judecarea cauzei civile după cererea

înaintată de către Trachuk Sergii către Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig”

S.R.L, privind încasarea datoriei și succesiunea în drepturi procesuale, în lipsa

mijloacelor de înregistrare audio și video”.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată în cauza civilă nr. 2-

727/09 din 02.10.2009 la cererea de chemare în judecată înaintată de către Trachuk

Sergii către Ursu Vasile, ședința de judecată a fost deschisă la ora 09:00, la ea

participând: Judecătorul - A. Istrati, Grefier - D. Frecăuțanu (după căsătorie

Pocorschi Diana), Interpret - Olga Lungu, Reprezentantul reclamantului -

Verinciuc Constantin, Pîrîtul - Ursu Vasile, conform inscripției din procesul-verbal

nu s-a prezentat, fiind legal citat prin citația Judecătoriei Râșcani nr. 7083 din

25.09.2009, prin care se solicită cet. Ursu Vasile prezentarea, pentru petrecerea

înfățișării la 02.10.2009 la orele 09:00 în biroul judecătorului A. Istrati.

Cu toate că, la situația din 02.10.2009, de către Trachuk Sergii nu a fost

făcută absolut nici o solicitare de atragere în proces a cet. Andrei Zaiaț și

Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.A., judecătorul Istrati Andrei, în cadrul celor două

încheieri, din 02.10.209, cu privire la pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare și

utilizarea mijloacelor de înregistrare audio și video, a indicat expres că încheierile

sunt adoptate în legătură cu examinarea cererii de chemare în judecată înaintată de

către Trachuk Sergii către Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L.

Totodată, diferind de obiectul litigiului, „succesiunea în drepturi procesuale”, care

a fost solicitată de Trachuk Sergii doar în ședința de judecată din 06.10.2009.

La 06.10.2009 judecătorul Andrei Istrati a deschis ședința de judecată în

cauza civilă nr.2-727/09 din 06.10.2009, unde conform procesului-verbal al

ședinței a participat reclamantul - Trachuk Sergii, interpret - Olga Lungu, grefier -

D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana), pârâtul - Ursu Vasile, conform

inscripției din procesul-verbal nu s-a prezentat, fiind legal citat prin citația

Judecătoriei Râșcani.

La ședință judecătorul Istrati Andrei, depășind în mod vădit limitele

drepturilor acordate prin lege, compromițând cinstea și demnitatea de judecător,

contrar obligației prevăzute la art.15 alin.(l) din Legea nr. 544 din 20,07.1995 „Cu

privire la statutul judecătorului”, care prevede, că judecătorii sânt obligați să

execute întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției, să asigure ocrotirea

drepturilor și libertăților cetățenilor, onoarei și demnității lor, apărarea intereselor

de înaltă cultură a activității judecătorești, să fie nepărtinitori, i-a dat indicații

grefierii D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) să scrie citații pe numele

lui Trachuk Sergii potrivit cărora acesta a primit citația de a se prezenta la judecată

pentru 02.10.2009 și 06.10.2009, ulterior Trachuk Sergii a semnat primul aviz de

primire pe care era indicată data de 06.10.2009 ora 10:00 și al doilea aviz de

primire cu data de 06.10.2009 ora 10:00, astfel confirmând că din timp el ar fi fost

informat despre data și ora examinării cazului. Ulterior, tot la cerința judecătorului

Istrati Andrei, grefiera D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) a completat

avize de primire, prin care compania „Moldasig”, cet. Ursu Vasile și cet. Andrei

14

Zaiaț ar fi fost citați la judecătoria r-lui Râșcani pentru data de 06 octombrie 2009,

orele 10:00, indicând data emiterii avizelor de primire cu data de 02 octombrie

2009 și numere de expediere inventate și anume la Andrei Zaiaț cu nr. 7100 din

02.10.2009, Ursu Vasile cu nr. 7101 din 02.10.2009 și compania „Moldasig”, cu

nr. 7102 din 02.10.2009.

În continuare, realizându-și intențiile sale infracționale, judecătorul Istrati

Andrei, beneficiind de influența și dependența acesteia față de sine, i-a solicitat

grefierii D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) să tapeze la calculator în

limba de stat declarațiile reclamantului Trachuk Sergii, fiind dictate personal de

către judecător. După ce grefiera D. Frecăuțanu (după căsătorie Pocorschi Diana) a

terminat de dactilografiat, la solicitarea judecătorului Istrati Andrei a fost invitată

translatorul Lungu Oxana, care a tradus cele scrise de către ea în limba rusă lui

Trachuk Sergii, declarațiile fiind semnate de către cei prezenți.

În aceeași zi judecătorul Istrati Andrei a emis o nouă încheiere pe cauza

civilă dată, prin care a primit spre examinare cererea înaintată de Trachuk Sergii cu

privire la acceptarea succesiunii în drepturile procedurale către Ursu Vasile

(Reclamant) și „Moldasig” S.R.L. reprezentată legal prin cet. Andrei Zaiaț, prin

care a fost solicitată înlocuirea persoanei reclamatului Ursu Vasile cu cet. Andrei

Zaiaț și „Moldasig” S.R.L.

Pentru a reda un caracter legal de citare a pârâților, depășind în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, în scopul înlăturării obstacolelor

pentru a însuși întregul patrimoniu al „Moldasig” S.R.L. și conferirii unui caracter

legal acțiunilor de însușire a lui Trachuk Sergii, la indicația judecătorului Andrei

Istrati la dosar au fost anexate avizele de primire nr. 7100, 7101 și 7102 din

02.10.2009 prin care cet. Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. au fost informați cu

privire la obligația prezentării la 06.10.2009 la Judecătoria Râșcani, fără a se indica

calitatea în care sunt citate, când și cui au fost înmânate sau dacă au fost înmânate

unui participant la proces pentru a fi transmise părților, precum și avizele de

primire cu numerele inventate de expediere nr. 7200, 7201 din 07.10.2009 adresate

lui Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L. pentru a se prezenta la ședința din

16.10.2009, care de facto nu au fost expediate.

Conform Registrului Judecătoriei Râșcani privind expedierea corespondenței

pentru anul 2009 și Registrului Judecătoriei Râșcani privind evidența

corespondentei parvenite în Judecătoria Râșcani, asemenea citații cu numerele nr.

7100, 7101 și 7102 din 02.10.2009, nr. 7200, 7201 din 07.10.2009 nu au fost

expediate de către Judecătoria Râșcani și nici nu au fost recepționate cotoarele

(avize de recepție) ce ar confirma primirea citațiilor de către destinatari.

Conform rapoartelor de expertiză nr.386-387, 429-431 din 20-26.08.2010,

semnăturile aplicate pe cotoare (avize de recepție), din numele cet. Andrei Zaiaț și

„Moldasig” S.R.L. au fost falsificate, iar impresiunile ștampilelor rotunde ale

oficiilor poștale de pe cotoare (avize de recepție) nu au fost aplicate prin metodă

umedă cu clișeu, ci reprezintă imagini ale amprentelor ștampilare respective,

realizate cu utilizarea tehnicii de copiere-multiplicare de tip get de cerneala color.

Ulterior, la 16.10.2009 a avut loc ședința de judecată, unde conform

procesului-verbal nu s-au prezentat reclamantul - Trachuk Sergii, cât și pârâții

15

Ursu Vasile, Andrei Zaiaț și „Moldasig” S.R.L.. fiind dispusă de către judecătorul

Andrei Istrati „examinarea cauzei în lipsa părților pe dosar este posibilă”,

retrăgându-se în camera de chibzuire. Prin urmare, judecătorul Istrati Andrei a

pronunțat, contrar legii, hotărârea de admitere a cererii de chemare în judecată a

reclamantului Trachuk Sergii și a dispus:

- a incasa de la reclamatul Ursu Vasile în folosul reclamantului Trachuk

Sergii, suma de 5000 Euro, dată cu împrumut conform recipisei din 08.06.2007;

- a transmite și înregistra în proprietatea lui Trachuk Sergii, cetățean al

Ucrainei, pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, cota-parte a asociațiilor

în cuantum de 100 % din capitalul social Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L., IDNO

1002600053315 cu sediul în mun. Chișinău, str. Columna 115;

- a transmite și înregistra dreptul de proprietate a lui Trachuk Sergii, cetățean

al Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, asupra: terenului de

pământ în cuantum de 6,7% din suprafața de 0,2406 ha, nr. cadastral XXXXX

amplasat în mun. XXXX, str, XXXX X;

încăpere nelocativă cu suprafața de 244,2 m2 nr. cadastral XXXXX

amplasată în mun. XXXX;

încăpere nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or.

XXXXX, str. XXXXX XX;

teren de pământ cu nr. cadastral 6201105375, amplasat în or. Ocnița, str. 50

Ani ai Biruinței;

încăpere nelocativă cu nr. cadastral XXXXX amplasată în or.

XXXXX, bd. XXXXX XX;

încăpere nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or.

XXXXX, str. XXXXX X;

încăperea nelocativă cu nr. cadastral XXXXX, amplasată în or.

XXXXX, str. XXXX X, în contul restituirii datoriei în valoare totală de 12 100 000

(douăsprezece milioane una sută mii) Euro împrumutate conform contractului de

împrumut din 25.12.2008;

- a obliga Camera înregistrării de Stat de a înregistra prezenta Hotărâre în

mod imediat și de a înscrie în Registru de Stat al persoanelor juridice datele privind

schimbarea fondatorilor și efectuarea înscrierii cet. Trachuk Sergii cetățean al

Ucrainei pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, în calitate de asociat

unic al social Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L., IDNO 1002600053315 cu cotă parte

de 100% din capitalul social;

- de a obliga Oficiile Teritoriale Cadastrale de a înregistra prezenta Hotărâre

în mod imediat și de a înscrie în Registrul bunurilor imobile datele privind

schimbarea dreptului de proprietate după cet. Trachuk Sergii cetățean al Ucrainei

pașaport seria XXXXX eliberat la 17.02.1996, asupra bunurilor imobile

nominalizate;

- toate actele, inclusiv tranzacțiile ce țin de patrimoniu care aparține cu drept

proprietate privată Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. efectuate cu încălcarea

prevederilor clauzelor stabilite amiabil de părți în contextul Contractului de

împrumut din 25.12.2008 în perioada sa de acțiune, cât și orice Hotărâre a

organelor de conducere Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. abilitate cu dreptul de a

16

primi hotărâri legate de reorganizarea, suspendarea, lichidarea și altele, legate de

activitatea Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. se consideră nule din data intrării în

vigoare a prezentei Hotărâri cu aducerea părților în momentul încheierii

Contractului de împrumut din 25.12.2008;

- a-l recunoaște pe Trachuk Sergii cetățean al Ucrainei pașaport seria

XXXXX eliberat la 17.02.1996 în calitate de administrator al Î.M.S.I.A.

„Moldasig” SRL din momentul intrării în vigoare a prezentei Hotărâri și de a

obliga înregistrării de Stat de a înregistra, în mod imediat datele respective în

Registrul de Stat al persoanelor juridice;

- a încasa de la Ursu Vasile taxa de stat în sumă de 150 Euro în valută

națională conform cursului BNM de la data încasării și de la Zaiaț Andrei și

Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L. taxa de stat în sumă de 363.000 euro în valută

națională conform cursului BNM de la data încasării;

- a stabili, că Hotărârea dată are un statut preferențial față de alte datorii pe

care le au pârâții în fața altor debitori, în timpul executării silite;

- a încasa de la Ursu Vasile în beneficiul lui Trachuk Sergii cheltuielile de

judecată în mărime de 2445 lei.

Astfel, inculpatul Istrati Andrei, prin acțiunile sale intenționate,

manifestate prin adoptarea la data de 16.10.2009 a hotărârii pe cauza civila nr. 2-

727/09 și emiterea ulterioară a titlului executoriu, în baza unor probe și acte

procedurale falsificate, fiind persoană cu înaltă funcție de răspundere, depășind în

mod vădit limita drepturilor și libertăților acordate de lege, fără a verifica

nemijlocit circumstanțele cazului, obiectul litigiului, părțile procedurale

cointeresate și atitudinea lor asupra temeiniciei reclamațiilor pretinse, în lipsa

integrală de probe și în contradicție cu art. 239 din Codul de Procedură Civilă,

potrivit cărora hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiata numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probe cercetate în ședința de

judecată, contrar obligației prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 544 din

20.07.1995 „Cu privire la statutul judecătorului”, care prevede, că judecătorii sunt

obligați să execute întocmai cerințele legii la înfăptuirea justiției, să asigure

ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor, să fie nepărtinitori, dispunând

recunoașterea, în mod ilegal, a dreptului de proprietate a lui cet. Trachuk Sergii

asupra întregului patrimoniu al „Moldasig” SRL, activele căruia erau estimate la

393.248.825 lei, judecătorul Istrati Andrei a comis, prin concurs ideal,

infracțiunile prevăzute de art. art. 328 alin. (3) lit. b), 307 alin. (1) Cod penal

care se caracterizează prin săvârșirea de către o persoană cu înaltă funcție de

răspundere a unor acțiuni ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, prin pronunțarea cu bună-știință de către judecător a

unei hotărâri contrară legii, cauzând daune considerabile persoanelor juridice.

Referitor la învinuire formulată inculpatului în baza art. 27, 42 alin. (5),

190 alin. (5) Cod penal precum, că acesta în circumstanțele descrise prin

înțelegere prealabilă cu Trachuk Sergii (Трачук Сергiй) și cu alte persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală au organizat o schema

frauduloasă cu repartizarea rolurilor privind dobândirea ilicită a patrimoniului

Î.M.S.I.A. „Moldasig” SRL prin înșelăciune și abuz de încredere – se reține că

17

respectiva învinuire nu a fost confirmată prin niciuna din probele prezentate,

aceasta poartă un caracter de presupunere și pe respectivul capăt de acuzare în

condițiile descrise urmează a fi pronunțată o sentință de achitare.

La fel, urmează a fi exclusă din învinuirea formulată inculpatului în baza

art. 328 alin. (3) Cod penal, calificativul de cauzare a daunelor considerabile

intereselor publice, or, sintagma dată, prin Hotărârea Curții Constituționale din

27.06.2017, a fost declarată neconstituțională.

Însă, după pronunțarea sentinței Judecătoriei Edineț din 18.04.2013, pe

parcursul examinării cauzei în instanța de apel, conform certificatului de deces nr.

DC-IV 1394734, eliberat la 11.03.2016 de OSC mun. Chișinău, inculpatul Istrati

Andrei, a decedat la 11 martie 2016.

Ținând cont de relevanțele din hotărârea Curții Europene a Drepturilor

Omului din 08 aprilie 2008, în cauza Grădinar versus Moldova, se reține că

continuarea post-mortem a procesului penal și constatarea vinovăției sau

nevinovăției decedatului în comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și

incompatibilă cu ansamblul de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, deoarece la

momentul decesului acesta a beneficiat de prezumția de nevinovăție, iar în

consecința decesului, el a fost decăzut din posibilitatea exercitării dreptului la

apărare.

Conform art. 331 alin. (1) CPP, în cazul în care pe parcursul judecării

cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5) CPP,

instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

Potrivit art. 275 pct. 5) CPP, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a

fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazul în care a intervenit

decesul făptuitorului.

Conform art. 391 alin. (1) pct. 2) CPP, sentința de încetare a procesului

penal se adoptă dacă a intervenit decesul inculpatului.

În atare situație, acțiunea penală se stinge și, odată cu ea, încetează și

procesul penal, întrucât acțiunea penală este personală, iar în caz de deces al

făptuitorului, dispare subiectul activ al acțiunii, astfel că organele judiciare nu

pot adopta decât soluția de încetare a procesului penal.

Odată ce inculpatul a decedat, apare ca lipsită de fundament juridic orice

continuare a procesului penal, pentru că o acțiune penală nu se mai poate

exercita față de un subiect care nu mai există.

Curtea Europeană în hotărârea sa din 29,08.1997, în cauza A.P., M.P. și T.P.

c. Elveției, a menționat că răspunderea penală încetează odată cu moartea

autorului infracțiunii și a succede culpabilității defunctului nu este compatibil

cu normele justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea dreptului.

Potrivit practicii CEDO în cauza Vulah și alții contra Federației Ruse din

10.01.2012 (pct. 47), procesul penal nu poate continua după decesul

inculpatului, spre deosebire de un proces civil care poate fi intentat și examinat și

după decesul inculpatului.

18

Circumstanțele date impun casarea hotărârii judecătorești și dispunerea

încetării necondiționate a procesului penal, în legătură cu intervenirea decesului

inculpatului.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurenta a invocat este stabilită intenția directă a inculpatului la comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 27, 190 alin. (5), 307 alin. (1), 328

alin. (3) lit. b) Cod penal, dar și faptul că acesta a acționat în complicitate cu

Trachuk S. și alte persoane neidentificate, urmărind scopul însușirii prin

escrocherie a bunurilor unui dintre cei mai mari operatori ai pieței de asigurări și

reasigurări din R. Moldova „Moldasig”. Inculpatul, prin înțelegere prealabilă cu

persoane neidentificate de către organul de urmărire penală au organizat o schemă

frauduloasă cu repartizarea rolurilor privind dobândirea ilicită a patrimoniului

Î.M.S.I.A. „Moldasig” S.R.L., prin înșelăciune și abuz de încredere.

Prin urmare, judecătorul Istrati Andrei a comis, prin concurs ideal,

infracțiunea prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b), 307 alin. (1) și 27, 42 alin. (5),

190 alin. (5) Cod penal, adică săvârșirea de către o persoană cu înaltă funcție de

răspundere a unor acțiuni ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, pronunțarea cu bună-știință de către judecător a unei

hotărâri contrare legii, cauzarea daune considerabile persoanelor juridice,

acordarea de mijloace și înlăturarea obstacole pentru însușirea averii străine în

proporții deosebit de mari, acțiuni care cauze independente de voința făptuitorului,

nu și-au produs efectul.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

8.1. Avocatul Adrian Istrati la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită

casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să

fie achitat, din lipsa componenței de infracțiune în acțiunile acestuia.

Recurentul a invocat că pe parcursul procesului nu au fost prezentate probe

pertinente și concludente, care ar confirma vina inculpatului în comiterea

infracțiunilor imputate. Mai mult, probele cercetate confirmă nevinovăția lui.

Nu este clară poziția instanței de apel vis-a-vis de apelurile participanților la

proces, deoarece a admis toate apelurile în pofida faptului că au fost înaintate

cerințe diametral opuse și anume inculpatul a solicitat achitarea, iar acuzarea și

reprezentantul părții vătămate condamnarea.

De asemenea instanța de apel se contrazice în decizia emisă, indicând că

procesul penal poate fi încetat din motivul intervenirii decesului cu excepția

cazurilor de reabilitare.

În speță, inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 8), 9), 10), 12) Cod de

procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a

fi admise din următoarele considerente.

19

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. În corespundere

cu art. 394 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de

achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința

învinuitului a fost trimisă în judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea

inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a procesului penal trebuie să

conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru încetarea procesului penal.

Conform art. 390 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, sentința de

achitare se adoptă dacă fapta nu a fost săvîrșită de inculpat sau fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii. Potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 5 din 19.06.2006 privind sentința judecătorească, pct.

3.).

În pofida acestor prescripții legale, instanța de fond a invocat, divergent și

neclar, în descriptivul sentinței diverse temeiuri de drept proprii unei sentințe de

achitare a inculpatului, cât și de încetare a procesului penal, care se exclud

reciproc, cum ar fi: „...a fost pus sub învinuire..., învinuirea nu și-a găsit

confirmare, pentru care fapt procesul penal urmează a fi încetat…, nu există

temeiul aplicării răspunderii…, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii…, fapta nu întrunește elementele infracțiunii…,

lipsa unei hotărâri a instanței superioare exclude infracțiunea prevăzută de art.

307 Cod penal, astfel decade și incriminarea art. 328 lin. (3) lit. b) Cod penal…,

în cursul procesului penal s-a comis încălcarea prevederilor legale care

reglementează punerea sub învinuire…, nu a fost demonstrată vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor…, se constată inexistența

circumstanțelor care condiționează tragerea inculpatului la răspundere penală și

necesitatea dispunerii, în conformitate cu art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, a încetării

procesului penal…”.

20

În același timp, contrazicându-se, în dispozitivul sentinței a dispus

încetarea procesului penal pe motiv că există alte circumstanțe care exclude sau

condiționează tragerea la răspundere penală (pct. 1., 2. din decizie):

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicând dispozitivul sentinței adoptate.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță. În corespundere cu art. 394 alin. (1) pct. 1), (3) și (4)

Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să

cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită. Partea

descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea învinuirii pe baza

căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată și enunțarea

temeiurilor pentru achitarea inculpatului. Partea descriptivă a sentinței de încetare a

procesului penal trebuie să conțină descrierea și motivarea temeiurilor pentru

încetarea procesului penal. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, în partea descriptivă a

deciziei a invocat, confuz și neclar, temeiuri de drept proprii unor sentințe de

condamnare și achitare a inculpatului, cât și de încetare a procesului penal, care

se exclud reciproc (v.7 f.d. 65-98, pct. 7. din decizie).

Astfel, în descriptiv a statuat absolut divergent, inițial că: „...procesul penal

nu poate continua după decesul inculpatului..., continuarea post-mortem a

procesului penal și constatarea vinovăției sau nevinovăției decedatului în

comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și incompatibilă cu ansamblul

de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale, deoarece la momentul decesului, acesta a beneficiat

de prezumția de nevinovăție, iar în consecința decesului, el a fost decăzut din

posibilitatea exercitării dreptului la apărare..., circumstanțele expuse impun

dispunerea încetării necondiționate a procesului penal, în legătură cu intervenirea

decesului inculpatului..., totodată, este necesar ca instanța să se expună asupra

circumstanțelor de fapt constatate pe parcursul judecării cauzei care confirmă

vinovăția sau nevinovăția inculpatului…, astfel, urmează a relua cercetarea

judecătorească potrivit modului stabilit pentru prima instanță…”, apoi a constatat

faptele criminale, considerată ca fiind dovedite, reținând că: „…inculpatul Istrati

Andrei, prin acțiunile sale intenționate, a comis, prin concurs ideal, infracțiunile

prevăzute de art. art. 328 alin. (3) lit. b), 307 alin. (1) Cod penal…”, iar ulterior a

concluzionat, neclar, confuz și divergent, că: „…referitor la învinuire formulată

inculpatului în baza art. 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5) Cod penal urmează a fi

pronunțată o sentință de achitare…, la fel, urmează a fi exclusă din învinuirea

21

formulată inculpatului în baza art. 328 alin. (3) Cod penal, calificativul de cauzare

a daunelor considerabile intereselor publice…, continuarea post-mortem a

procesului penal și constatarea vinovăției sau nevinovăției decedatului în

comiterea infracțiunii incriminate este inechitabilă și incompatibilă cu ansamblul

de garanții acordate de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale, deoarece la momentul decesului acesta a beneficiat

de prezumția de nevinovăție, iar în consecința decesului, el a fost decăzut din

posibilitatea exercitării dreptului la apărare…, în atare situație, acțiunea penală

se stinge și, odată cu ea, încetează și procesul penal, întrucât acțiunea penală este

personală, iar în caz de deces al făptuitorului, dispare subiectul activ al acțiunii,

astfel că organele judiciare nu pot adopta decât soluția de încetare a procesului

penal. Odată ce inculpatul a decedat, apare ca lipsită de fundament juridic orice

continuare a procesului penal, pentru că o acțiune penală nu se mai poate exercita

față de un subiect care nu mai există. Răspunderea penală încetează odată cu

moartea autorului infracțiunii și a succede culpabilității defunctului nu este

compatibil cu normele justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea

dreptului…, circumstanțele date impun casarea hotărârii judecătorești și

dispunerea încetării necondiționate a procesului penal, în legătură cu intervenirea

decesului inculpatului”.

Totodată, în dispozitivul deciziei, instanța de apel a dispus încetarea

procesului penal în privința lui Istrati Andrei pe art. 27, 42 alin. (5), 190 alin. (5),

307 alin. (1) și 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motivul intervenirii decesului

inculpatului, deci contrazicându-se totalmente.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârilor adoptate, și că recursurile de pe rol sunt întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

22

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Valentina Gavdiuc, și de avocatul Adrian Istrati, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 februarie 2018, în privința

inculpatului Istrati Andrei XXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 24 iulie

2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

23