1ra-927/2018 — Art. 264 alin. 1 CP

1ra-927/2018 — Art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-927/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

12 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

președinte: Toma Nadejda

judecători: Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Țurcan Anatolie, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

avocatul Bondarenco Andrei în numele părții vătămate Dînga Galina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

ianuarie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Vidrașco Gheorghi XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.08.2016 – 07.12.2017;

Instanța de apel: 26.12.2017 – 24.01.2018;

Instanța de recurs: 17.04.2018 – 12.06.2018;

A C O N S T A T AT :

baza art. 3641 Cod de procedură penală, Vidrașco Gheorghi a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Codul penal și i

s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu privarea

de dreptul de a conduce orice mijloace de transport pe un termen de 1 an.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an.

Acțiunea civilă înaintată de către Dînga Galina împotriva lui Vidrașco

Gheorghi a fost admisă parțial și s-a încasat de la Gheorghi Vidrașco în

beneficiul Galinei Dînga prejudiciul material cauzat în rezultatul comiterii

infracțiunii în sumă de 9244,33 lei.

S-a încasat de la Vidrașco Gheorghi în beneficiul Galinei Dînga prejudiciul

moral cauzat în rezultatul comiterii infracțiunii în mărime de 15 000 de lei. În

rest, pretențiile din acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului moral au fost

respinse ca neîntemeiate.

1

A fost respinsă cererea procurorului privind încasarea de la inculpatul

Vidrașco Gheorghi a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului pentru

instrumentarea cauzei penale la etapa urmăririi penale în mărime de 132,13 lei.

Gheorghi, la 27.06.2016, aproximativ la ora 20:50, deținând permis de

conducere a vehiculelor de categoria/subcategoria mijlocului de transport pe

care îl conducea, fiind treaz și în același timp aflându-se la volanul

automobilului de model „Seat Toledo” cu n/î XXXXX, care se afla în stare tehnică

bună și deplasându-se cu spatele pe traseul R20 Călărași – Orhei - Rezina în s.

Step – Soci, r-nul Orhei, nu s-a asigurat că, manevra deplasării în spate va fi în

siguranță, prin care fapt a neglijat cerințele art. 41 pct. 2) din Regulamentul

circulației rutiere, care indică că, conducătorul vehiculului care intenționează să

se deplaseze cu spatele poate să înceapă manevra numai după ce s-a asigurat că

o poate face fără a crea un pericol sau un obstacol pentru ceilalți participanți la

trafic, iar în cazul în care câmpul vizual în spate este limitat, conducătorul

trebuie să recurgă la ajutorul altei persoane, aflate în afara autovehiculului, ca

urmare a tamponat pietonul Dînga Galina, care conform raportului de expertiză

medico - legală nr.186 D din 05.07. 2016 s-a ales cu vătămări corporale medii cu

dereglarea sănătății de lungă durată mai mult de 21 zile sub formă de fractură

închisă cominutivă de radius drept cu deplasare de fragmente, gonatroză a

genunchiului drept, excoriații pe ambii genunchi.

numele inculpatului Vidrașco Gheorghi și de către avocatul Bondarenco Andrei

în numele părții vătămate și civile Dînga Galina.

3.1. Avocatul Chirtoacă Tudor în numele inculpatului Vidrașco Gheorghi,

declarând apel a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a sentinței, în

partea stabilirii pedepsei și emiterea unei decizii, prin care a-i aplica

inculpatului o pedeapsă sub formă de amendă, invocând că, pedeapsa aplicată

este prea dură, iar instanța nu a ținut cont de lipsa circumstanțelor agravante și

de existența circumstanțelor atenuante – comiterea pentru prima dată a unei

infracțiuni, recunoașterea vinovăției, căința sinceră.

3.2. Avocatul Bondarenco Andrei în numele părții vătămate și civile Dînga

Galina, declarând apel a solicitat admiterea acestuia, casarea parțială a sentinței

în latura civilă și emiterea unei decizii, prin care a admite integral pretenția de

încasare de la Vidrașco Gheorghi în beneficiul Galinei Dînga a prejudiciului

moral în mărime de 100 000 de lei, invocând că, până în prezent, Galina Dînga

nu s-a recuperat integral și urmează tratament medical, iar prejudiciul moral în

mărime de 100 000 de lei este în măsură să asigure compensarea suferințelor

morale cauzate de către inculpat prin comiterea infracțiunii.

2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul

Chirtoacă Tudor în numele inculpatului Vidrașco Gheorghi și de către avocatul

Bondarenco Andrei în numele părții vătămate și civile Dînga Galina, cu

menținerea sentinței fără modificări.

2

instanță a conchis corect că, inculpatul Vidrașco Gheorghi este vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, adică încălcarea

regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare care a provocat din imprudență vătămarea medie a

integrității corporale și a sănătății unei persoane.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea sentinței, prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras

concluzia că, inculpatul Vidrașco Gheorghi a săvârșit anume infracțiunea

prevăzută la art. 264 alin. (1) Cod penal, împrejurări constatate din totalitatea

de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, motiv pentru care, vinovăția inculpatului nici

nu a fost contestată, partea apărării contestând doar mărimea pedepsei aplicate

inculpatului, iar partea vătămată – doar cuantumul prejudiciului moral încasat,

considerente pentru care, în cele ce urmează, Colegiul se va expune referitor la

aceste aspecte.

Totodată, în ceea ce privește argumentele părții apărării precum că, în

privința inculpatului Vidrașco Gheorghi a fost aplicată o pedeapsă prea dură,

instanța de apel a considerat că, pedeapsa aplicată de către prima instanță este

una corectă, echitabilă și rațională, menită să asigure realizarea scopului legii

penale.

Astfel, instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite –

aceasta este una mai puțin gravă, de personalitatea vinovatului și anume că,

inculpatul și-a recunoscut vina, s-a căit sincer de fapta comisă și că, anterior nu

a fost judecat, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, la locul de

trai se caracterizează pozitiv.

A mai specificat instanța de apel că, în ceea ce privește recunoașterea

vinovăției, care atrage incidența procedurii simplificate, aceasta nu poate fi

valorificată ca o circumstanță atenuantă prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. f) Cod

penal, deoarece ar însemna că, aceleeași situații de drept să i se acorde o dublă

valență juridică, fapt care a fost explicat de către Plenul Curții Supreme de

Justiție în pct.35 din Hotărârea nr.13 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele

judecătorești.

Instanța de apel a reținut că, după cum a rezultat din materialele cauzei,

Vidrașco Gheorghi este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (1) Cod penal, iar în rezultatul săvârșirii infracțiunii menționate, părții

vătămate Dînga Galina, conform raportului de expertiză medico-legală nr.186/D

din 05.07.2016, i-au fost cauzate vătămări corporale medii, care cu certitudine

au fost însoțite de suferințe fizice și psihice, motiv pentru care, prima instanță a

conchis corect că, cerințele formulate de către Dînga Galina privind încasarea

prejudiciului moral sunt întemeiate, iar o astfel de concluzie se impune în

3

raport cu fapta ilicită, vinovăția, raportul cauzal între fapta comisă și prejudiciul

adus.

La fel, instanța de apel a considerat că, suma de 15 000 lei încasată de către

prima instanță cu titlu de prejudiciu moral este suficientă și justificată, inclusiv

în raport cu starea materială a inculpatului Vidrașco Gheorghi, care nu este

angajat în câmpul muncii, precum și de faptul că, condamnarea inculpatului

constituie în sine o satisfacție pentru partea vătămată Dînga Galina.

Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiată cerința părții vătămate

privind încasarea de la Vidrașco Gheorghi în beneficiul său a sumei de 100000

lei cu titlu de prejudiciu moral, cu convingerea că, suma de 15000 de lei încasată

de către prima instanță îi va aduce satisfacție pârții vătămate Dînga Galina,

sumă care, totodată, va asigura un echilibru între satisfacția echitabilă și

îmbogățirea fără justă cauză.

declară recurs ordinar avocatul Bondarenco Andrei în numele părții vătămate

Dînga Galina, prin care solicită casarea parțială a sentinței și a deciziei instanței

de apel în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii, prin

care acțiunea civilă să fie admisă integral.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- până la momentul actual partea vătămată, nu și-a recuperat sănătatea,

continuând tratament, în vederea restabilirii sănătății, inclusiv a suferit mai

multe intervenții chirurgicale;

- în urma producerii accidentului rutier, partea vătămată a suferit și suferă

moral, dat fiind faptul că a fost supusă unui tratament îndelungat, cu mai multe

operații chirurgicale și urmează să continue tratamentul în vederea recuperării

sănătății;

- până la momentul actual, inculpatul nu a recuperat prejudiciul material și

moral cauzat părții vătămate;

- instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au admis doar parțial solicitarea

părții vătămate privind încasarea prejudiciului moral, or, prejudiciul moral

urma a fi încasat în totalitate în beneficiul părții vătămate din contul

inculpatului.

recursului pe motiv, că asupra motivelor invocate de către recurent s-au expus

instanțele ierarhic inferioare, corect motivând soluția în privința soluționării

chestiunii privitor la acțiunea civilă.

motivele invocate, Colegiul lărgit consideră că recursul urmează a fi respins, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

4

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit conținutului recursului, recurentul invocă temeiuri de drept

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel atunci când: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În acest sens Colegiul lărgit menționează, că criticele formulate au format

obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora aceasta le-a

dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în pct. 5 al

prezentei decizii, referindu-se la toate motivele invocate în cererile de apel,

inclusiv de către avocatul Bondarenco Andrei în numele părții vătămate Dînga

Galina, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei

reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că hotărârea atacată a fost

verificată și în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

în sensul că nu s-au identificat și alte motive care să condiționeze casarea

acesteia.

Totodată, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile

prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel, criticile formulate

de recurent nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării hotărârii

contestate, ca fiind ilegală.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei, astfel, constatându-se lipsa temeiurilor

de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Cât privește argumentul avocatului părții vătămate precum că prejudiciul

moral apreciat de instanțele ierarhic inferioare, este unul foarte minim în

comparație cu suferințele psihice reale pe care le-a suferit, Colegiul lărgit îl

consideră neîntemeiat.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reiterează, că potrivit prevederilor

art. 1423 alin. (1) Cod civil coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură

penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către

instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului

prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea

persoanei vătămate.

5

Din materialele cauzei, rezultă, că partea vătămată solicită încasarea din

contul inculpatului prejudiciul moral cauzat prin infracțiune, în sumă de

100000 lei.

Prin decizia instanței de apel a fost menținută sentința, prin care a fost

admisă parțial acțiunea civilă, și dispusă încasarea de la Vidrașco Gheorghi în

beneficiul lui Dînga Galina, suma de câte 15000 lei, cu titlu de prejudiciu moral,

cât și suma de 9244, 33 lei, cu titlu de prejudiciu material. În rest, acțiunea civilă

a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei

vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate; alin. (2) Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al

persoanei vătămate.

Potrivit prevederilor art. 225 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea

acțiunii civile în procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de

către instanța de competența căreia este cauza penală.

Colegiul lărgit constată, că instanțele ierarhic inferioare la adoptarea

hotărârii în latura civilă s-au condus de prevederile art. 387 alin.(1) Cod de

procedură penală care prevede că ,,odată cu sentința de condamnare, instanța de

judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de

partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge”,

motivându-și întemeiat soluția și n-au comis careva erori de drept în această

parte.

Instanța de recurs reiterează, că, în termenii Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, prejudiciul moral,

se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie

stabilit astfel încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie

nici sume excesive pentru autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru

victimele daunelor.

Ținând cont de natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor

suportate de partea vătămată, Colegiul lărgit consideră că prin decizia instanței

de apel, prin care s-a menținut sentința prin care a fost dispusă încasarea din

contul inculpatului în beneficiul părții vătămate o compensație morală în sumă

de 15000 lei, aceasta reprezentând o satisfacție echitabilă cum indică art. 41 al

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În opinia Colegiului lărgit, instanțele ierarhic inferioare nu au comis erori

de drept, dispunând încasarea prejudiciului moral în sumă de 15000 lei de la

6

inculpat, care reprezintă o compensare suficientă, echitabilă și nicidecum

diminuată a prejudiciului moral cauzat.

În concluzia celor expuse, Colegiul lărgit atestă, că temeiurile de drept

invocate de recurent, prescrise la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de

drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărîrea atacată este

legală și întemeiată, iar la judecarea cauzei în ordine de apel instanța a respectat

prevederile legale relevante, motiv pentru care Colegiul lărgit conchide, că

asupra recursului în cauză urmează să pronunțe soluția prevăzută de la art. 435

alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală – respingerea recursului ca inadmisibil,

cu menținerea hotărîrii atacate.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Bondarenco

Andrei în numele părții vătămate Dînga Galina împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2018, în cauza penală în privința

lui Vidrașco Gheorghi XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 iulie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

Boico Victor

7