1ra-720/2018 — art. 191 alin. 2 lit. d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 191 alin. 2 lit. d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-720/2018 — art. 191 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul 1ra-720/2018
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
12 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Nadejda Toma,
Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Victor Boico, Elena Cobzac,
a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017, în
cauza penală în privința lui
Zubcu Elena XXXXX,
născută la XXXXX, originară din s. XXXXX, r-nul XXXXX,
domiciliat în or. XXXXX, str. XXXXX, nr. XX, ap. XX
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
1.de la 20 septembrie 2016 - până la 30 iunie 2017; (instanța de fond);
de la 28 august 2017 - până la 21 decembrie 2017; (instanța de apel);
de la 01 martie 2018 - până la 12 iunie 2018; (instanța de recurs
ordinar).
Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal
executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, din 30 iunie 2017 Zubcu Elena a fost
achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (2)
lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta incriminată nu întrunește elementele
infracțiunii.
Acțiunea civilă înaintată de BC „Moldincombank” SA către Zubcu Elena
privind încasarea prejudiciului material, a fost respinsă ca neîntemeiată.
De către organul de urmărire penală Zubcu Elena a fost învinuită de
faptul că fiind angajată în baza ordinului nr. XXXX din XXXXX în funcția de
manager (operațiuni bancare) filiala din or. Strășeni a BC „Moldincombank” SA,
și ulterior conform ordinului nr. XXXX din XXXXXX, exercitând funcția de ofițer
bancar al filialei or. Strășeni a BC „Moldincombank” SA având obligația în
conformitate cu atribuțiile de serviciu de a avea o atitudine conștiincioasă față de
mijloacele financiare ale băncii, ce țin de decontările interbancare și să ia măsuri de
prevenire a prejudiciului, precum și să țină la evidență, să întocmească și să
prezinte dările de seamă cu privire la circulația și soldurile valorilor ce i-au fost
încredințate, la 04 septembrie 2015 în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu a
1
primit de la cet. Diaconu Viorica suma de 639,46 lei, mijloace bănești care au fost
încredințate de către ultima băncii, pentru a efectua achitarea plății pentru energia
electrică către ICS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie” unde folosindu-se de
situația de serviciu a însușit în scop personal suma de 639,46 lei, cauzând părții
vătămate daune materiale.
Împotriva sentinței a declarat apel acuzatorul de stat, care a solicitat
casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare conform
învinuirii formulate la amendă în mărime de 800 unități convenționale, cu privarea
de dreptul de a ocupa anumite funcții ce țin de sistemul financiar-bancar pe un
termen de 3 ani.
În argumentarea soluției solicitate s-au invocat următoarele:
- probele prezentate de acuzare au fost greșit apreciate;
- concluziile instanței de fond expuse în sentință sunt eronate;
-declarațiile reprezentantului BC „Moldincombank” au fost denaturate, iar
constatările făcute de instanța de fond precum că „prejudiciul a fost cauzat persoanei
care a achitat factura și nu băncii” nu corespund faptei investigate, deoarece din
momentul încasării de către casier a mijloacelor financiare de la persoana care
urmează să achite serviciile comunale, responsabilă în continuare de gestionarea
banilor devine Banca;
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie
2017, apelul declarat de acuzatorul de stat a fost respins ca nefondat.
În motivarea soluției adoptate Colegiul a menționat că, din probele
prezentate de acuzare rezultă, că mijloacele financiare în sumă de 639,46 lei, nu au
intrat în posesia părții vătămate BC „Moldincombank”, respectiv, ultima nu avea
cum să-i încredințeze spre administrare inculpatei, motiv din care, instanța de
fond, întemeiat a conchis că Zubcu E. nu a sustras prin delapidare mijloacele
financiare indicate de la BC „Moldincombank” SA, or suma de 639, 46 lei a
aparținut cet. Diaconu V. și urma ca prin intermediul BC „Moldincombank” SA să
ajungă în contul ÎCS „Gas Natural Fenosa Furnizare Energie„ ca beneficiar al plății
și respectiv să devină proprietarul sumei de 639, 46 lei, circumstanță, care a fost
confirmată și de reprezentantul BC „Moldincombank” SA în ședința instanței de
judecată.
Totodată, Colegiul a reiterat, că, instanța de fond întemeiat a respins
argumentul acuzatorului de stat că părții vătămate BC „Moldincombank” SA i
s-ar fi cauzat prejudiciu material, deoarece Banca nu a perceput comisionul de pe
urma procesării operațiunii financiare respective, or inculpatei nu i s-a incriminat
2
faptul prejudicierii Băncii prin neperceperea comisionului ci însușirea în scop
personal a sumei de 639,46 lei, acțiuni ilegale prin care au fost cauzate părții
vătămate daune materiale.
În consecință, Colegiul a reiterat că fapta inculpatei nu întrunește elementele
infracțiunii incriminate, astfel, soluția privind achitarea lui Zubcu E. de comiterea
faptei imputate este una întemeiată și motivată, iar achitarea produce efecte
juridice asupra acțiuni civile înaintate în speță, astfel, în lipsa întrunirii elementelor
infracțiunii, pretențiile civile urmează a fi respinse, or acestea au fost fundamentate
pe o presupusă faptă prejudiciabilă.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, acuzatorul de stat a declarat
recurs ordinar, care, invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală, solicită, casarea acesteia cu dispunerea rejudecării
cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată.
În argumentarea recursului declarat s-au invocat următoarele motive:
- instanța de apel nu s-a pronunțat și nu a analizat fiecare probă separat;
- probele prezentate de acuzare au fost respinse fără o argumentare plauzibilă,
fiind încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală;
- declarațiile reprezentantului BC „Moldincombank” au fost denaturate, iar
constatările făcute de instanța de fond precum că „prejudiciul a fost cauzat persoanei
care a achitat factura și nu băncii” nu corespund faptei investigate, deoarece din
momentul încasării de către casier a mijloacelor financiare de la persoana care
urmează să achite serviciile comunale, responsabilă în continuare de gestionarea
banilor devine Banca;
- nu au fost apreciate declarațiile martorului Pontas-Sărcu C., care a relatat că
personal i-a comunicat inculpatei care se afla în concediu despre cazul dat, la ce
Zubcu E. a declarat că va achita factura. Revenind la serviciu Zubcu E. a recunoscut
vina invocând că volumul de lucru este mare și s-a greșit. A mai relatat că anterior
au mai fost cazuri când s-au depistat lipsa banilor în cază, însă de fiecare dată
Zubcu E. restituia neajunsul, iar cazurile nu au fost documentate;
- concluziile instanțelor de fond expuse în hotărârile adoptate precum că
mijloacele financiare în sumă de 639,46 lei, nu au intrat în posesia părții vătămate
BC „Moldincombank”, respectiv, ultima nu avea cum să-i încredințeze spre
administrare inculpatei sunt eronate, deoarece totalitatea probelor prezentate de
acuzare în susținerea învinuirii confirmă vinovăția lui Zubcu E. în săvârșirea
infracțiunii incriminate, fiind demonstrat faptul că inculpata contrar obligațiilor
de serviciu nu a introdus mijloacele financiare transmise spre administrate BC
3
„Moldincombank” în baza de date a instituției a cărei reprezentat era;
- prin copia facturii pentru energia electrică consumată cu data întocmirii
25.08.2015 ridicată de la Diaconu Viorica, pe care este aplicată ștampila casei nr. 3
și care se afla în gestiunea exclusivă a inculpatei se confirmă că suma de 639,46 lei
a fost transmisă în gestiunea BC „Moldincombank” filiala Strășeni.
Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit
constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună
rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în dispoziția
art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor
neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței
de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel
poate da o nouă apreciere probelor.
Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima
instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori
numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce
împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului
de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a
fost individualizată și aplicată just, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,
dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată
să conțină răspuns la toate motivele invocate.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile
pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât
4
și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite
instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu
legea.
Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și
motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de
casare.
Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că procurorul, drept temeiuri
pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția.
Analizând decizia contestată Colegiul penal consideră că instanța de apel a
tras o concluzie pripită privind respingerea apelului procurorului, fără a efectua o
verificare multilaterală și obiectivă a probelor prezentate de partea acuzării în
sprijinul învinuirii.
La acest capitol se reține că, potrivit dispoziției art. 191 Cod penal,
delapidarea averii străine, reprezintă însușirea ilegală a bunurilor altei persoane,
încredințate în administrarea vinovatului.
În conformitate cu prevederile art. 113 Cod penal, atît prima instanță, cît și
instanța de apel, era obligată să deducă din actele cauzei „(...)determinarea și
constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile
săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală”.
Acestea fiind menționate, Colegiul lărgit atestă că din conținutul deciziei
contestate rezultă că instanța de apel și-a argumentat concluziile indicând „prin
acțiunile inculpatei Zubcu Elena, BC „Moldinconbank,, SA nu i s-a cauzat careva
prejudiciu material, în altă ipoteză, prejudiciul a fost cauzat persoanei care a achitat
serviciile comunale prin intermediul băncii, adică Vioricăi Diaconu.”
În continuare instanța de apel a mai reținut „Zubcu E. nu a sustras prin
delapidare mijloace financiare de în sumă de 639,46 lei de la BC „Moldincombank” or
suma de 639,46 lei a aparținut cet. Diaconu Viorica și urma ca prin intermediul BC
„Moldincombank ”să ajungă în contul ÎCS „Gas Natural Fenosa” ca beneficiar al plății și
respectiv să devină proprietarul sumei date”
La acest capitol Colegiul reține că instanța de apel constatând în decizia
adoptată că acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate pe
motiv că Zubcu E. nu a însușit banii încredințați în administrare de către BC
5
„Moldinconbank, însă, a constatat totuși, că prin acțiunile sale Zubcu E. a prejudiciat
de fapt pe cet. Diaconu V., căreia i-a aparținut suma de 639,46 lei. În asemenea
circumstanțe, dacă instanța de apel a ajuns la concluzia că totuși Zubcu E. prin
fapta sa a prejudiciat-o pe cet. Diaconu V., urma să verifice dacă acțiunile
inculpatei nu întrunesc elementele constitutive ale unei contravenii privind
sustragerea din avutul proprietarului.
Acestea fiind menționate Colegiul conchide că în speță instanța de apel la
adoptarea deciziei a comis eroarea de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6)
Cod de procedură penală –hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția în speța dată, deoarece o faptă care a adus un prejudiciu
material a rămas în afara cadrului penal sau contravențional, ce nu poate fi
acceptat în speța dată.
Generalizând cele menționate mai sus Colegiul lărgit reține că instanța de
apel verificând legalitatea și temeinicia hotărâii instanței de fond prin care Zubcu
E. a fost achitată pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate
urma să verifice dacă în acțiunile acesteia nu sunt întrunite elementele constitutive
ale unei contravenții privind sustragerea din avutul proprietarului.
În atare situație, recursul procurorului urmează a fi admis.
Colegiul penal lărgit consideră că erorile comise nu pot fi reparate de către
instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece aceasta nu este abilitată cu
atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind
instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale penale la
pronunțarea hotărârii judecătorești, decizia instanței de apel în cauza dată
urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.
Rejudecând cauza, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art. 436 Cod de procedură penală, să i-a în considerație cele expuse în prezenta
decizie, să înlăture încălcările menționate, să țină seama de împrejurările expuse,
care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor
art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței
atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în
vedere prevederile art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze și să
analizeze la modul cuvenit aspectele învinuirii înaintate, precum și intenția
inculpatei și, ca urmare, să constate dacă în acțiunile inculpatei sunt sau nu
prezente elementele infracțiunii incriminate, sau dacă acțiunile acesteia întrunesc
6
ori nu elementele constitutive ale unei contravenții, argumentându-și clar
concluziile sale în decizia adoptată.
În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casează total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui
Zubcu Elena și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet
de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată integral la 06 iulie
2018.
Președinte Nadejda Toma
Judecătorii Constantin Alerguș
Vladimir Timofti
Victor Boico
Elena Cobzac
7