1ra-962/2018 — Art. 188 alin. 2 lit. d, e, f CP

Dosarul nr. 1ra-962/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Toma Nadejda,

judecători: Cobzac Elena, Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

avocatul Vlas Elena în numele inculpatului Pociumbanu Mihai, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie

2018, în cauza penală privindu-l pe

Pociumbanu Mihai XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.11.2016 – 02.11.2017;

Instanța de apel: 23.11.2017 – 24.01.2018;

Instanța de recurs: 19.04.2018 – 30.05.2018;

A C O N S T A T AT :

baza probelor acumulate în faza de urmărire penală prevăzută de art. 3641 Cod

de procedură penală, Pociumbanu Mihai a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal și i-a fost

stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani și 8

(opt) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Mihai activând cu scopul spre sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor

prejudiciabile și dorind survenirea acestora, la data de 18.10.2016 aproximativ

la ora 15:00 a pătruns în apartamentul nr. 27, din str. Lesecico, 26, mun. Bălți,

unde locuiește cet. Peatcovscaia Tatiana, a.n. 17.05.1925, s-a ascuns după ușă în

bucătărie și, folosindu-se de faptul că victima este într-o vârstă înaintată, luând

o cârjă din lemn care era sprijinită de perete în coridorul din antreu, s-a

apropiat de Peatcovscaia Tatiana din spate și a atacat-o, aplicând-i o lovitură cu

cârja peste spate, de la ce cet. Peatcovscaia Tatiana a căzut jos, lovindu-se cu

capul, iar apoi i-a mai aplicat multiple lovituri cu pumnii și cârja peste diferite

părți ale corpului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de traumă cranio-

cerebrală, comoție cerebrală, plagă contuză a capului, fractură col chirurgical

1

himerus drept și, profitând de incapacitatea lui Peatcovscaia Tatiana de a se

apăra, a sustras din buzunarul extern al șorțului în care era îmbrăcată ultima

bani în sumă de 575 lei, cauzându-i părții vătămate o pagubă materială

considerabilă.

admiterea acestuia, casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei penal, cu

emiterea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

În motivarea apelului a invocat următoarele argumente:

- instanța i-a aplicat o pedeapsă aspră;

- la aplicarea pedepsei instanța n-a ținut cont de circumstanțele atenuante:

el a recunoscut vina integral, sincer se căiește de cele săvârșite, mama lui a

recuperat paguba materială și morală de cinci mii lei, a solicitat să fie judecat în

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, starea sănătății este

satisfăcătoare, are necesitatea de a trece tratamentul periodic la medicul

narcolog, însăși acuzatorul de stat a solicitat o pedeapsă mai blândă.

fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

primei instanțe este legală, întemeiată, fiind bazată pe materialele cauzei, cu

reținerea situației de fapt și prevederile legale în acest sens. Prima instanță a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar

toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la

concluzia privind vinovăția inculpatului în faptele incriminate.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță a respectat

principiile și criteriile de individualizare a pedepsei, dând deplină eficiență

scopurilor pedepsei penale, aplicându-i lui Pociumbanu Mihai o pedeapsă în

limita normei penale și potrivit circumstanțelor cauzei.

Astfel, instanța de apel a statuat că, pedeapsa aplicată de prima instanță

este una echitabilă și legală, fiind ținut cont de gravitatea și motivul infracțiunii

săvârșite, personalitatea celui vinovat, circumstanțele atenuante și agravante,

condițiile acesteia de viață și influenta pedepsei asupra corectării și reeducării

lui.

A mai menționat instanța de apel, că prima instanță a luat în considerație

caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, aceasta fiind o infracțiune gravă,

scopul îmbogățirii ilicite prin tâlhărie, personalitatea inculpatului, care anterior

a mai comis acte ilegale, precum și comportamentul inculpatului la urmărirea

penală și în instanța de fond în sensul neîndeplinirii obligațiunilor procesuale,

influența pedepsei asupra corectării și reeducării ei.

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului sub formă de

închisoare pe termen de 6 ani 8 luni cu executarea reală a acesteia în

penitenciar de tip semiînchis, este echitabilă faptei infracționale săvârșite, în

corespundere cu împrejurările cauzei, pericolul social ridicat și consecințele

acțiunilor acestuia pentru partea vătămată, precum și în conformitate cu

normele legale, instanța considerând că va atinge scopul de corectare și

2

reeducare a inculpatului, careva temeiuri de casare a sentinței în latura

pedepsei nefiind stabilite.

Totodată, instanța de apel a indicat că, faptul precum că acuzatorul de stat

a solicitat o pedeapsă mai blândă nu obligă instanța de judecată să o aplice. Cât

ține de starea de sănătate a inculpatului, s-a reținut, că tratamentul necesar

deținuților este asigurat în toate instituțiile penitenciare de serviciile medicale

specializate, precum și la spitalul acestor instituții în cazul tratării staționare.

oficiului poștal, în termen, declară recurs ordinar avocatul Vlas Elena în numele

inculpatului Pociumbanu Mihai, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei atacate.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel nu a luat în considerație faptul că, inculpatul a recunoscut

integral fapta incriminată, starea sănătății este nesatisfăcătoare, are nevoie de

tratament medical periodic, astfel neîntemeiat i-a aplicat inculpatului o

pedeapsă prea aspră.

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece consideră că

pedeapsa aplicată inculpatului, a fost individualizată potrivit prevederilor

legale, în acest sens nefiind admise erori de drept.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal de asemenea menționează, că temeiurile pentru recurs pot fi

invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit recursului, recurentul își exprimă dezacordul doar cu faptul că

pedeapsa stabilită inculpatului este prea aspră, astfel instanța de recurs ordinar

supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept

prevăzută de pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede,

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

3

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului

privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit confirmarea

la examinarea recursului declarat, acestea fiind invocate și în cererea de apel și

asupra căruia instanța de apel s-a expus, motivație pe care instanța de recurs

ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră necesară.

În acest sens Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod

penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Conform sentinței instanței de fond, menținută prin decizia instanței de

apel, inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (2)

lit. d), e), f) Cod penal, a cărui sancțiune prevede pedeapsa închisorii în mărime

de la 8 la 10 ani.

Totodată, reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și

a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în

folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege

este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că instanțele ierarhic inferioare corect au

stabilit măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia

au luat în considerație că inculpatul Pociumbanu Mihai a recunoscut vina, la

locul de trai se caracterizează nesatisfăcător, anterior a fost judecat pentru

comiterea unei infracțiuni similare, nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe

calea corijării și din nou a comis o altă infracțiune similară, nu este angajat în

câmpul muncii, nu are o ocupație permanentă ce i-ar asigura inculpatului o sursă

stabilă de venit pentru existență, fapt ce permite de a presupune continuitatea

activității criminale.

4

Potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu

intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. În acest

caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate, dacă în

termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă

infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

Astfel, referitor la argumentele recurentului privind neaplicarea în privința

inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de recurs remarcă că

textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu

obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme, în speță

nefiind stabilite careva circumstanțe care ar face posibilă aplicarea în privința

inculpatului a suspendării executării pedepsei închisorii stabilite de către

instanțele de judecată.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului Pociumbanu Mihai, pentru infracțiunea comisă, prima

instanță și cea de apel nu au comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului

este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele

legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța

examinată nu s-a comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vlas Elena în

numele inculpatului Pociumbanu Mihai, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui

Pociumbanu Mihai XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 iunie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Cobzac Elena

Boico Victor

5