1ra-770/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b, d, 190 alin.2 lit. b, c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. b, d, 190 alin.2 lit. b, c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-770/2018 — art. 186 alin. 2 lit. b, d, 190 alin.2 lit. b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-770/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 mai 2018 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Nadejda Toma, Judecători - Anatolie Țurcan, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș, Dumitru Mardari, judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 06 iunie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Rusu Nicolae xxxxx, născut la xxxxx, originar din xxxxx, domiciliat xxxxx. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 17.09.2015 - 06.06.2016; Instanță de apel: 11.07.2016 - 07.12.2016; Instanță de recurs: 22.02.2017 - 02.05.2017; Instanță de apel: 30.05.2017 - 29.11.2017; Instanță de recurs: 12.03.2018 - 22.05.2018.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 06 iunie 2016, Rusu Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Cojocaru Marin), la 2 ani închisoare; - art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Secară Valeriu), la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 1 an; - art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Caracaș Ivan), la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 1 an; - art.190 alin.(4) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Hriplivîi Nicolae), la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 2 ani; - art.190 alin.(4) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Florea Grigore), la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 2 ani. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa 10 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin 1 de administrarea bunurilor pe termen de 5 ani. Potrivit art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, inclusiv prin sentința Judecătoriei Briceni din 24 iulie 2015, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 200 unități convenționale, ce constituie 4 000 lei, cu executarea separată a pedepselor Prin aceeași sentință a fost condamnat și Cușnir Dumitru, dar în privința lui hotărârile judecătorești nu se contestă.
Pentru a se pronunțat, prima instanță a constatat în fapt că, la 18 iunie 2014, Rusu Nicolae, aflându-se pe xxxxx, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit de la cet. Hriplivîi Nicolae automobilul de model „Opel Corsa”, n/î xxxxx, în valoare de 4 000 de euro, sub pretextul închirierii acestuia pentru o perioadă de 5 zile, achitându-i în acest sens lui Hriplivîi Nicolai suma de 2 000 lei, urmând ca să restituie automobilul la 23.06.2014. Însă, neonorându-și obligațiunile, nu a restituit automobilul menționat, cauzând părții vătămate o daună în sumă de 4 000 de euro, care conform ratelor oficiale ale BMN constituia 75 680 lei, sumă ce constituie proporții mari. Tot el, în perioada lunilor iunie-iulie 2014, în participație cu altă persoană, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, aflându-se în s. Drujba, r-nul Ungheni, sub pretextul reparării și procurării tehnicii agricole, a dobândit de la Caracaș Ivan un tractor de model ,,T-150” la prețul de 35 000 lei și o lopată de metal de la tractorul de model „IUMZ”, la prețul de 5 000 lei, pe care ulterior, împreună cu o altă persoană, le-a vândut la metal uzat, contra sumei de 11 900 lei, iar banii primiți i-au însușit, cauzând părții vătămate un prejudiciu considerabil, în sumă totală de 40 000 lei. Tot el, la 13 decembrie 2014, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, au pregătit un plan bine determinat din timp și în scopul realizării acestuia, pentru a influența cu ușurință credibilitatea victimei, s-au deplasat cu un automobil neidentificat la stația Peco „Aflogen”, situată în or. Ialoveni, unde i-au propus lui Florea Grigore să-i procure automobilul ,,Mercedes S 320 CDI 00D35000” la prețul de 3 000 de euro, echivalentul a 57 374,1 lei, cu condiția achitării ulterioare a sumei respective, camuflând realitatea că, ar fi persoane de afacere ce se ocupă cu colectarea metalului, procurarea tehnicii uzate etc. În asemenea circumstanțe, Rusu Nicolae pregătind moral victima prin viclenie, pentru a- l convinge să nu aibă careva dubii în tranzacția fictivă pretinsă, știind cu certitudine că nu va achita contravaloarea automobilului și că suma respectivă nu va putea fi ulterior încasată de la el în lipsa de careva bunuri în proprietatea sa, i-a propus victimei Florea Grigore să întocmească o recipisă prin care Rusu Nicolae și o altă persoană se obligă până la 01 mai 2015 să achite integral costul automobilului, iar alte două persoane au semnat recipisa, fiind martori fictivi ai tranzacției expuse. Astfel, Rusu Nicolae împreună cu alte persoane acționând cu intenție directă au primit prin înșelăciune și abuz de încredere de la Florea Grigore automobilul de model ,,Mercedes S 320 CDI 00D35000” cu toate că, încă la momentul intrării în 2 stăpânire asupra bunului dat, urmăreau scopul sustragerii acestuia și nerespectând cele promise, eschivându-se de la plata costului mașinii au însușit ilicit bunul și au dispărut fără urmă, prin ce au cauzat părții vătămate daune în proporții mari, în sumă de 57 374,1 lei. Tot el, la 26 aprilie 2015, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, în urma înțelegerii prealabile cu Cușnir Dumitru și o altă persoană, în privința căruia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, s-au deplasat în s. Mihailovca r-nul Cimișlia, unde sub pretextul că doresc să procure automobilul de model ,,Hyundai Coupe” cu n/î xxxxx, prin înșelăciune și abuz de încredere au însușit de la Secară Valeriu automobilul ce-i aparținea cu drept de proprietate, cauzându-i un prejudiciu în proporții considerabile, în sumă de 44 140 lei. Tot el, la 05 mai 2015, ora exactă nefiind stabilită, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Cușnir Dumitru și o altă persoană, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au sustras pe ascuns din apartamentul xxxxx, pe care îl închiriau, o mașină automată de spălat de model „Indesit” la prețul de 4 500 lei, cauzându-i părții vătămate Cojocaru Marin o daună în proporții considerabile.
Avocatul Ailoi Ion în numele inculpatului a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. Apelantul a invocat că, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate nu a fost dovedită. Inculpatul nu a avut intenția de a însuși bunurile, el intenționa să le folosească, ca ulterior, după înțelegerea care a avut-o cu proprietarii bunurilor, Caracaș Ivan și Hriplivîi Nicolae, să le restituie. Pe episodul cu partea vătămată Florea Grigore, Rusu Nicolae a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(4) Cod penal, însă, fiind audiat în instanța de judecată, sub jurământ, Florea Grigore a declarat că de fapt automobilul ,,Mercedes S 320 CDI 00D35000” valora 1 500 de euro, deoarece erau defectate pernuțele de aer și referitor la vânzarea-cumpărarea acestuia s-a înțeles doar cu Rusu Nicolae, astfel, organul de urmărire penală a încălcat prevederile art.281 Cod de procedură penală, deoarece a înaintat inculpatului o învinuire neclară. Pe episodul cu partea vătămată Secară Valeriu, ultimul, fiind audiat în instanța de judecată, sub jurământ, a declarat că referitor la vânzarea automobilului ,,Hyundai Coupe”, n/î xxxxx, a discutat cu o persoană care seamănă cu Rusu Nicolae, însă cu certitudine că nu cu el, deoarece acesta tot timpul s-a aflat în drum lângă automobilul cu care au venit, care se defectase și dorea să-l repare. L-a recunoscut pe Rusu Nicolae după fotografie, deoarece seamănă cu persoana care dorea să procure automobilul, însă văzându-l în realitate și-a dat seama că nu este el. Nici la urmărirea penală, nici în instanță, martorii nu au comunicat date din care ar fi rezultat că Rusu Nicolae ar fi înșelat părțile vătămate pentru obținerea bunurilor.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, a fost admis apelul, casată parțial sentința, în partea condamnării în baza art.190 alin.(4) Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Rusu Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Hriplivîi Nicolae), la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin 3 de administrarea bunurilor pe termen de 1 an; - art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Florea Grigore), la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 1 an; - art.186 alin.(2) lit. b), d) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Cojocaru Marin), la 2 ani închisoare; - art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Secară Valeriu), la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 1 an; - art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Caracaș Ivan), la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 1 an. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 4 ani. Potrivit art.84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, inclusiv prin sentința Judecătoriei Briceni din 24 iulie 2015, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 4 ani, cu amendă în mărime de 200 unități convenționale, ce constituie 4 000 lei, cu executarea separată a pedepselor. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că, prima instanță a stabilit corect vinovăția inculpatului, aceasta fiind integral dovedită prin probele administrate și a încadrat corespunzător acțiunile ultimului, dar luând în considerare că, potrivit Legii nr.207 din 29.07.2016 (în vigoare din 07.11.2016), au fost modificate proporțiile prevăzute la art.126 Cod penal, care ameliorează situația inculpatului și micșorează pedeapsa penală, considerând necesar a casa sentința în partea condamnării inculpatului în baza art.190 alin.(4) Cod penal, cu reîncadrarea acțiunilor lui în baza art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal. 4.1. Prin încheierea din 02 februarie 2017, Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a dispus: „înlătură eroarea materială evidentă din dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2016, substituind textul de la alineatul nr.8 al dispozitivului care va avea următorul conținut: „În baza art.84 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa stabilită de adăugat lui Rusu Nicolae pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Briceni din 24.07.2015, stabilindu-i pedeapsa penală definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe un termen de 4 (patru) ani, cu aplicarea amenzii în mărime de 200 u.c. ce constituie suma de 4 000 lei, cu executarea separată a pedepselor”.
Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 4 În motivarea recursului a indicat că, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, deoarece acesta este expus neclar, dat fiind că în partea descriptivă a deciziei instanța și-a motivat soluția în partea aplicării art.84 alin.(1) Cod penal, stabilindu-i inculpatului pentru concurs de infracțiuni 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 4 ani, iar în baza art.84 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa stabilită i-a fost adaugă partea neexecutată, a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Briceni din 24.07.2015, stabilindu-i definitiv 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 4 ani, cu aplicarea amenzii în mărime de 200 unități convenționale, cu executarea separată a pedepselor stabilite, potrivit art.87 alin.(2) Cod penal, ca mai apoi în dispozitivul deciziei cu referire la norma art.84 alin.(4) Cod penal, să-i stabilească definitiv 5 ani închisoare. Totodată, această eroare nu poate fi corectată prin prisma art.249 Cod de procedură penală, deoarece nu este clar reieșind din ce criterii instanța a dedus unde s-a strecurat eroarea - în partea descriptivă (8 ani închisoare) sau în dispozitivul deciziei (5 ani închisoare). 5.1. Avocatul Ghenadie Pavliuc în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor. În motivarea cerințelor sale a invocat că, părțile vătămate și martorii nu au confirmat că inculpatul a comis sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane și prin înșelăciune sau abuz de încredere a dobândit ilicit bunuri de la mai multe persoane. Inculpatul nu a avut intenția de a însușii bunurile, el intenționa să le folosească, ca ulterior după înțelegerea care a avut-o cu proprietarii bunurilor, Caracaș Ivan și Hriplivîi Nicolae, să le restituie. Învinuirea adusă inculpatului nu este clară, situație care contravine art.296 Cod de procedură penală și implică nulitatea actului de procedură conform art.251 Cod de procedură penală. 5.2. Inculpatul, a contestat cu recurs hotărârile pronunțate, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă sau procesul penal să fie încetat în temeiul Legii nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia. Recurentul a invocat că, pe toate capetele de învinuire acțiunile lui just au fost încadrate, însă, la stabilirea pedepsei, instanța de judecată urma să țină cont de circumstanțele atenuante, cum ar fi căința sinceră și contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, este caracterizat pozitiv, lipsesc circumstanțe agravante, oficial nu este angajat în câmpul muncii, dar lucrează ocazional la lucrări de reparare a automobilelor, este căsătorit și are la întreținere un copil minor.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02 mai 2017, au fost admise recursurile, casată totală decizia și încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 februarie 2017 și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, instanța de apel; 5 a) a menționat în descriptivul deciziei că, în baza art.84 alin.(4) Cod penal, prin adăugirea pedepsei neexecutate, aplicate prin sentința Judecătoriei Briceni din 24.07.2015, urmează a-i stabili inculpatului pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, însă în dispozitiv s-a contrazis deoarece i-a stabilit inculpatul, pe aceleași principii, pedeapsa definitivă 5 ani închisoare. Mai mult, în dispozitiv nu este indicată categoria penitenciarului în care trebuie să execute pedeapsa condamnatul. Totodată, dispunând casarea sentinței doar în partea condamnării inculpatului pe art.190 alin.(4) Cod penal, în mod divergent l-a recunoscut culpabil și i-a aplicat pedeapsa și în baza art. art.190 alin. (2) lit. b), c), 186 alin. (2) lit. b), d), 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, nefiind clar în care parte totuși a casat și menținut sentința și care au fost limitele rejudecării cauzei potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță; b) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi corpul delict - mașina de spălat de model ,,Indesit”, declarațiile părții vătămate Secară Valeriu, ale martorului Sturza Evdochia, probele scrise de la f.d.5, 7, 8, 18, 19, 21, 22-23, 24, 32,33, 38, 42, 45, 46, 50, 52, 53, 55, 61, 79-81, 104-107 vol. I, f.d.7-10, 28, 29-31 vol. VI; c) nu s-a pronunțat asupra chestiunii invocate în apelul apărării - aplicabilitatea în privința inculpatului a Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova; d) încheierea din 02 februarie 2017, fondată pe art.249 Cod de procedură penală, prin care s-a dispus a: „înlătura eroarea materială evidentă din dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 decembrie 2016, substituind textul de la alineatul nr.8 al dispozitivului…”, deoarece se impune: „modificarea în dispozitivul deciziei în alineatul 8 pedeapsa penală definitivă” este lipsită de orice suport legal, or, prescripțiile din art.249 Cod de procedură penală, nu acordă instanței care a adoptat hotărârea de condamnare înlăturarea, substituirea sau modificarea pedepsei aplicate inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, a fost admis apelul, casată parțial sentința în latura penală, pe episoadele în privința părților vătămate Hriplivîi Nicolae și Florea Grigore și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rusu Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Hriplivîi Nicolae), la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 1 an; - art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (episodul în privința părții vătămate Florea Grigore), la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 1 an. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, inclusiv a infracțiunilor în privința părților vătămate Cojocaru Marin, Secară Valeriu și Caracaș Ivan, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 4 ani. Potrivit art.84 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugată 6 pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Briceni din 24.07.2015, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 4 ani, cu amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 4 000 lei, cu executarea separată a pedepselor. În rest, sentința a fost menținută. 7.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Rusu Nicolae în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), d) Codul penal (episodul în privința părții vătămate Cojocaru Marin) și art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (episoadele în privința părților vătămate Secară Valeriu și Caracaș Ivan). 7.2. La fel, instanța de apel a reținut că, inculpatul Rusu Nicolae a săvârșit infracțiunile imputate și ca urmare acțiunile ultimului încadrate de organul de urmărire penală în baza art.190 alin.(4) Cod penal și anume episoadele în privința părților vătămate Hriplivîi Nicolae și Florea Grigore, urmează a fi recalificate în temeiului art.101 alin.(7) Cod penal în art.190 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, după semnele calificative: escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile, săvârșită de două sau mai multe persoane, or, potrivit Legii nr.207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, art.126 Cod penal a fost modificat și completat. Conform Hotărârii Guvernului privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014 nr.1000 din 13.12.2013 (în vigoare 20.12.2013) a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014, în mărime de 4 225 lei. Astfel, instanța de apel a considerat oportun de a aplica legea nouă care ameliorează situația inculpatului și micșorează pedeapsa penală, or, potrivit prevederilor legale, se consideră proporții mari valoarea bunurilor care depășesc suma de 84 500 lei, iar prejudiciul material cauzat părții vătămate Hriplivîi Nicolae este de 75 680 lei, iar părții vătămate Florea Grigore de 57 374,1 lei, ce constituie pentru ambele părți vătămate o pagubă considerabilă. Totodată, instanța de apel a indicat că, nu a depistat careva încălcări de procedură sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului. La capitolul individualizării pedepsei pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal (în privința lui Hriplivîi Nicolae și Florea Grigore), cu trimitere la prevederile art.art.7, 61, 75, 76, 77, 82 Cod penal, instanța de apel a indicat că, restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și din partea altor persoane, poate avea loc doar prin aplicarea unei pedepsei penale în limitele sancțiunii prevăzute de norma incriminată, și anume sub formă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 1 an, pentru fiecare infracțiune în parte. În conformitate cu art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, instanța de apel i-a stabilit lui Rusu Nicolae pedeapsa definitivă 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de 7 dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 4 ani. În baza art.84 alin.(4) Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugată pedeapsa neexecutată, aplicată prin sentința Judecătoriei Briceni din 24.07.2015, prin care Rusu Nicolae a fost condamnat în baza art.362 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, pedeapsa nefiind executată, astfel, stabilindu-i pedeapsa definitivă 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe termen de 4 ani și cu amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 4 000 lei, cu executarea separată a pedepselor stabilite, potrivit art.87 alin.(2) Cod penal.
Avocatul Ghenadie Pavliuc în numele inculpatului, în temeiul pct.6), 11) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă sau prin prisma Legii nr.210 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, să fie încetat procesul penal. În motivarea recursului a invocat că, la aplicarea pedepsei inculpatului, instanțele urmau să țină cont de totalitatea circumstanțelor atenuante stabilite în prezenta cauză penală, cum ar fi căința sinceră din partea inculpatului și contribuirea activă la descoperirea infracțiunii. Totodată, urma să fie luată în considerație personalitatea inculpatului Rusu Nicolae care se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog nu se află, circumstanțe agravante lipsesc, oficial nu este angajat în câmpul muncii, dar lucrează ocazional la lucrări de reparare a automobilelor, este căsătorit, fapt ce dovedește că ultimul întemeind familia își asumă mai multă responsabilitate de acțiunile sale în societate și evident că a pornit pe calea corectării, are la întreținere doi copii minori. Luând în considerație cele expuse, la stabilirea pedepsei, instanța de judecată nu a ținut cont de prevederile art. art.75-78 Cod penal și anume că Rusu Nicolae a înțeles caracterul social periculos al acțiunilor sale, se căiește sincer de cele săvârșite. În cazul dat ca circumstanță atenuantă poate servi contribuirea activă la descoperirea infracțiunii ori căința sinceră și potrivit prevederilor art.78 alin.(1) lit. a) Cod penal instanța de judecată poate să stabilească pedeapsa minimă prevăzută de sancțiunea art.art.186 alin.(2) lit. b), d), 190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal. Subsidiar recurentul a invocat că, infracțiunile prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. b), d), 190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, au fost comise până la adoptarea Legii nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, iar sancțiunea pentru infracțiunile comise, prevede pedeapsa maximă cu închisoare de până la 6 ani. În acest context, remarcă avocatul că, Rusu Nicolae își recunoaște vina integral, se căiește sincer de cele săvârșite, solicită aplicarea amnistiei, infracțiunile prevăzute de art.art.186 alin.(2) lit. b), d), 190 alin.(2) lit. b), c) Cod penal nu cad sub incidența art.10 a Legii nr.210 din 29.07.2016, care stabilește cercul persoanelor în privința cărora nu poate fi aplicată amnistia.
Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul, care s-a expus pentru admiterea acestuia, cu remiterea cauzei la rejudecarea în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată pe motiv că instanța de apel nu s-a expus asupra cererii inculpatului privind aplicarea amnistiei, deși în decizia Colegiului penal lărgit 8 al Curții Supreme de Justiție din 02 mai 2017 se conțin indicații, care potrivit art.436 Cod de procedură penală, sunt obligatorii pentru instanța de rejudecare.
Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul art.414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele. Conform art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului. Astfel, instanța de recurs reține că prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 02 mai 2017, au fost admise recursurile ordinare declarate de procuror, avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului și de inculpat, casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, fiind indicată ca eroare admisă de instanța de apel, și faptul că, instanța 9 de apel nu s-a pronunțat asupra chestiunii referitor al aplicabilitatea în privința inculpatului a Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Totodată, instanța de recurs statuează că, garanțiile consacrate în art.6 §1 din Convenție includ obligația instanțelor judecătorești naționale de a motiva cu suficientă claritate deciziile sale. (H. c. Belgiei, §53). O decizie motivată demonstrează părților că au fost cu adevărat auzite de către instanță în proces. Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel nu a respectat prevederile art.436 alin.(2) Cod de procedură penală, or, aceasta la adoptarea hotărârii sale, nu s-a expus în nici un mod asupra cererii inculpatului privind aplicabilitatea Legii nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a găsit confirmare temeiul prevăzut în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Temeiul respectiv duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece eroarea judiciară produsă în speța respectivă, nu poate fi corectată de către instanța de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct.10 al prezentei decizii.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Rusu Nicolae xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 20 iunie 2018. Președinte /semnătura/ Nadejda Toma Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan /semnătura/ Vladimir Timofti /semnătura/ Constantin Alerguș /semnătura/ Dumitru Mardari Copia corespunde originalului, Judecător Anatolie Țurcan 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.