1ra-324/2018 — art.190 alin.2 lit.c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.190 alin.2 lit.c CP
- Temei legal
- art.427 pct.1 pct.8 CPP
1ra-324/2018 — art.190 alin.2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-324/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
15 mai 2018 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
președinte Toma Nadejda
judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
Țurcan Anatolie
Bejenaru Iurie
judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de avocatul
Dudulica Liubomir în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, în cauza penală în
privința lui
Grișin Augustin XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.11.2015 – 26.04.2016;
Instanța de apel: 1) 21.06.2016 – 06.12.2016;
Rejudecare: 2) 18.11.2016 – 26.10.2017;
Instanța de recurs: 1) 13.02.2017 – 28.03.2017, dispusă rejudecarea;
2) 10.01.2018 – 15.05.2018.
A C O N S T A T A T :
Prin sentint a Judeca toriei Ciocana, mun. Chis ina u din 26 aprilie 2016, Gris in
Augustin a fost achitat de sub în vinuirea comiterii infract iunii preva zute de art. 190
alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv ca nu s-a constatat existent a faptei infract iunii.
Act iunea civila în aintata de Volcov I. a fost respinsa ca neîn temeiata .
Instanța de fond a constatat că, inculpatul Grișin Augustin este învinuit că, la 09
iunie 2015, aflându-se în mun. Chișinău, pe str. Alecu Russo 28, urmărind scopul
dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub
pretextul vânzării a patru telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S6 Edge”, a
însușit de la Volcov Ion bani în sumă de 4850 lei, cauzându-i părții vătămate o pagubă
materială considerabilă.
1
Acțiunile lui Grișin Augustin au fost încadrate de către organul de urmărire penală
în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a
bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în
proporții considerabile.
Sentința a fost atacată cu apel de procuror, care a solicitat casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie
condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă de 4 ani.
Apelantul a invocat că vinovăția inculpatului este dovedită prin probele
administrate la faza de urmărire penală și prezentate în sprijinul învinuirii, iar prima
instanță contrar prevederilor art.101 Cod de procedură penală eronat a ajuns la
concluzia că transmiterea banilor nu a fost confirmată printr-o recipisă, fiind apreciate
declarativ declarațiile părții vătămate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2016,
apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului
stabilit, pentru prima instanță, prin care Grișin Augustin a fost recunoscut vinovat și
condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la amendă în mărime de 1000
unități convenționale, ce constituie 20.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
și de a exercita activitate de gestionare a bunurilor materiale pe un termen de 3 ani.
Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea din contul inculpatului
Grișin Augustin în beneficiul Volcov Ion prejudiciul material în sumă de 4850 lei și
moral 3000 lei, iar în total 7850 lei.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, la 09 iunie 2015,
inculpatul Grișin Augustin, aflându-se pe str. Alecu Russo 28, mun. Chișinău, urmărind
scopul dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub
pretextul vânzării a patru telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S6 Edge”, a
însușit de la Volcov Ion bani în sumă de 4850 lei, cauzându-i părții vătămate o pagubă
materială considerabilă.
Acțiunile lui Grișin Augustin au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod
penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune
sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Instanța de apel a subliniat că, deși inculpatul nu a recunoscut vina sa în
săvârșirea infracțiunii imputate, vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin
cumulul probelor administrate și cercetate în instanță prin prisma art.101 Cod de
procedură penală, iar prima instanță a interpretat eronat probele în speță și astfel
neîntemeiat a concluzionat de a-l achita pe inculpat.
La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod
penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică ca o infracțiune gravă, de
persoana celui vinovat, care nu a recunoscut vina, anterior nu a fost condamnat, nu a
recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune.
2
Decizia instanței de apel a fost atacată recurs ordinar de avocatul Dudulica
Liubomir în numele inculpatului, care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și
8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestea cu menținerea sentinței.
În susținerea solicitării sale a invocat că instanța de apel eronat a apreciat
circumstanțele de fapt ale cauzei și nu a apreciat probele în conformitate cu
prevederile art. 101 Cod de procedură penală, or, la baza hotărârii de condamnare au
fost puse declarațiile martorilor Grișin Svetlana și Ciocan Maria date în instanța de
fond, fiind menționat faptul că au fost cercetate în instanța de apel, însă aceste
persoane nu au fost audiate în instanța de apel, fiind doar enumerate filele dosarului
unde au fost indicate declarațiile. De fapt a fost cercetat procesul-verbal al ședinței de
judecată întocmit pe această cauză penală în prima instanță, care conține declarațiile
acestor martori.
Apelantul a menționat că, art. 371 Cod de procedură penală nu prevede dreptul
instanței de judecată să dea citire declarațiilor martorilor date în instanța ierarhic
inferioară, or prin lege se stabilește ca mijloc de probă declarațiile martorului, dar nu
procesul-verbal al ședinței de judecată.
Mai mult, instanța de apel a concluzionat că declarațiile martorilor Grișin Svetlana
și Ciocan Maria corespund adevărului și demonstrează vinovăția inculpatului, similar
cu declarațiile martorilor Volcov I. și Sașco V., pe când declarațiile martorului Grișin
Svetlana coincid cu cele ale inculpatului și se contrazic cu declarațiile altor martori, iar
Ciocan Maria a relatat circumstanțe ce țin de alt caz, neștiind nimic de cazul în care este
acuzat inculpatul.
Astfel, probele examinate în instanța de apel nu demonstrează vinovăția
inculpatului în cele incriminate, or, lipsește temeiul real - fapta prejudiciabilă și
respectiv, temeiul juridic - componența infracțiunii. Argumentele menționate
demonstrează că nu există faptul infracțiunii.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28 martie
2017 a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2016, și dispusă rejudecarea cauzei de către
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Pentru a se pronunța instanța de recurs a reținut că instanța de apel a comis
erori de drept, deoarece potrivit descriptivului deciziei contestate:
a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de
vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în
rechizitoriu. Astfel, nu a specificat care este puterea probantă a descifrărilor
convorbirilor telefonice administrate pe caz și în ce mod acestea demonstrează
vinovăția inculpatului;
b) nu a indicat motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării.
3
Mai mult, a concluzionat neclar și confuz că declarațiile martorilor Grișin Svetlana
și Ciocan Maria demonstrează vina inculpatului, pe când apărarea a invocat aceste
probe întru susținerea versiunilor de dezvinovățire a inculpatului;
c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a
instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile martorului
Grișin Svetlana, care …demonstrează pe deplin vina inculpatului…
Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza
penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale
pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este întemeiat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017 a
fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre,
potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Grișin Augustin Sergiu a
fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(2) lit. c)
Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 unități
convenționale, ce constituie 16000 (șaisprezece mii) lei cu privarea de dreptul de a
ocupa funcții și de a exercita activitate de gestionare a bunurilor materiale pe un
termen de 3 ani.
Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunându-se încasarea din contul
inculpatului Grișin Augustin Sergiu în beneficiul lui Volcov Ion prejudiciul material în
sumă de 4850 lei și moral 1000 lei, în total 5850 (cinci mii opt sute cincizeci) lei.
I n motivarea soluției adoptate instanța de apel, rejudeca nd cauza potrivit
prevederilor art.436 Cod procedură penală, a constatat că, Grișin Augustin, la 09 iunie
2015, aflându-se în mun. Chișinău, pe str. Alecu Russo 28, urmărind scopul dobândirii prin
înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub pretextul vânzării a patru
telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S6 Edge”, a însușit de la Volcov Ion bani în
sumă de 4850 lei, cauzându-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă.
Astfel, prin acțiunile sale Grișin Augustin a comis infracțiunea prevăzută de art. 190
alin. (2) lit. c) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei
persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile.
Instanța de apel, notificând prevederile art.415 alin.(2/1) Cod de procedură penală,
a audiat inculpatul, partea vătămată Volcov Ion, martorul Sașco Vladimir și a cercetat
probele anexate la materialele cauzei, precum descifrările convorbirilor telefonice
ridicate de la SA „Orange” și SA „Moldcell”, astfel, dând o nouă apreciere a probelor
cercetate în cadrul ședinței de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenți,
utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor, instanța de apel a constatat pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii încriminate, iar versiunea susținută de inculpat pe întreg procesul penal,
privind nerecunoașterea vinei, a fost considerată ca tendința ultimului să prezinte o stare
de fapt nereală și neplauzibilă, care să-i atenueze răspunderea penală.
4
Astfel, instant a de apel a concluzionat că instanța de fond eronat a apreciat probele
administrate în cadrul ședinței de judecată, și anume declarațiile părții vătămate,
adoptând sentința de achitare, indicând, că transmiterea banilor nu a fost confirmată
printr-o recipisă și respectiv nu poate fi confirmată prin proba cu martorii, clauză specific
relațiilor civile și nicidecum faptelor penale. Or, fapta criminală a inculpatului se bazează
pe încrederea ce o are partea vătămată față de el cu scopul neexecutării din start a
obligațiilor asumate.
La fel, instanța de fond nu a ținut cont de depozițiile date de către partea
vătămată, în cadrul urmăririi penale și date citirii în instanța de judecată, cu respectarea
prevederilor art. 371 alin. (1) pct.2) Cod de procedură penală, cât și a martorilor care au
confirmat faptul, că inculpatul Grișin Augustin din start având scopul de a însuși ilegal
sume bănești de la parte vătămată, folosindu-se de încrederea avută față de acesta și prin
înșelăciune, cunoscând că nu-și v-a onora angajamentul luat față de acesta, intenționat a
primit și a însușit mijloace bănești, cauzând astfel daune materiale considerabile
acestuia.
Instanța de apel a respins versiunea inculpatului precum, că partea vătămată l-a
calomniat și-l telefona cu scopul de a solicita de la el suma de 500 lei cu titlu de
procente pentru folosirea banilor împrumutați, lăsându-i în gaj laptopul său, or aceasta
nu este confirmată prin probe concludente, fiind combătută prin probele enunțate mai
sus, și anume declarațiile părții vătămate și a martorului Sașco V., descifrările
convorbirilor telefonice, or, inculpatul nu s-a adresat organelor de drept cu careva
plângeri, precum că partea vătămată cere de la el nejustificat, suma de 500 lei, versiune
care a apărut după intentarea procesului penal, la cererea părții vătămate, astfel, fiind
ca o metodă de apărare din partea inculpatului.
Totodată, instanța de apel a considerat, ca irelevante și nu pot fi puse la baza
sentinței de achitare declarațiile martorului Grișin Svetlana, care este mama
inculpatului, Grișin Augustin, date în cadrul ședinței instanței de fond (f.d.212), precum
că ea cunoaște că fiul acesteia a împrumutat pe 14 mai 2015 de la Volcov Ion suma de
1500 lei, lăsând în gaj notebook-ul dânsei. La 19 mai 2015, partea vătămată i-a întors
notebook-ul, solicitând suma de 2000 lei, care era constituită din 1500 lei datoria și
500 lei procent la împrumut. Deși i-a restituit lui Volcov Ion suma de 1500 lei, a refuzat
să-i întoarcă 500 lei solicitați suplimentar drept procente pentru împrumut. În privința
sumei pretinse în mărime de 4850 lei de către partea vătămată de la fiul său, a aflat de
la poliție.
Or, martorul evident, confirmă versiunea inculpatului, care este fiul, având scop de
a-l scuti de răspundere penală, or, aceasta cunoaște cele declarate din cuvintele fiului.
La fel, și declarațiile martorului Ciocan Maria, au fost considerate irelevante, or,
declarațiile acesteia, date în cadrul ședinței instanței de fond (f.d.220), cercetate în
apel, nu confirmă și nici nu infirmă poziția apărării, sau acuzării, ci doar caracterizează
personalitatea inculpatului.
5
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a ținut cont de
prevederile art.7,61,75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii, care se califică ca
infracțiune gravă, de persoana celui vinovat, care nu este anterior judecat, nu este
încadrat în câmpul muncii, de consecințele infracțiunii, prin care a cauzat părții
vătămate un prejudiciu material și până la moment nu a fost restituit, de
comportamentul inculpatului, de lipsa circumstanțelor agravante și atenuante, ajungând
la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă cu stabilirea unei
pedepsei penale sub formă de amenda, în limitele prevăzute de lege, în vigoare la data
comiterii infracțiunii, pentru infracțiunea comisă, considerând-o una echitabilă, care ar
duce la corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, în raport cu cele
săvârșite.
Referitor la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, instanța de apel a conchis
că este întemeiată integral în partea prejudiciului material, dispunându-se încasarea de
la Grișin Augustin Sergiu în beneficiul lui Volcov Ion prejudiciul material în sumă de
4850 lei și parțial în partea prejudiciului moral, considerând, că suma de 1000 lei, este
una echitabilă în raport cu cele comise, corespunzând suferințelor psihice ale părții
vătămate suportate în raport cu infracțiunea comisă, or suma de 3000 lei solicitată,
fiind una exagerată.
Decizia instanței de apel pronunțată integral la data de 21 noiembrie 2017
este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Dudulica Liubomir în numele
inculpatului, care solicită casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe, prin
care Gris in Augustin a fost achitat de sub în vinuirea comiterii infract iunii preva zute de
art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv ca nu s-a constatat existent a faptei
infract iunii.
I n motivarea recursului invoca nerespectarea de ca tre instant a de apel a
prevederilor art.436 alin. (2) Cod penal, astfel ca , la rejudecarea cauzei, instant a de apel
urma sa se expuna argumentat asupra fieca rei probe prin prisma art.101 Cod de
procedura penala , asupra argumentelor apa ra rii care pledeaza pentru nevinova t ia
inculpatului de sa va rs irea infract iunii incriminate, în sa instant a de apel a copiat din
textul rechizitoriului s i pledoaria procurorului din instant a de fond textul care cont ine
analiza probelor s i le-a indicat probe ce demonstreaza vinova t ia lui Gris in Augustin în
comiterea infract iunii de escrocherie.
I n opinia pa rt ii apa ra rii probele administrate nu confirma vinova t ia inculpatului,
considera nd ca prima instant a corect a apreciat probele s i corect a stabilit
circumstant ele de fapt, adopta nd hota ra re de achitare.
Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care pledează pentru
dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat. În
motivarea solicitării sale, procurorul menționează că argumentele invocate de recurent
sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele de fond și apel au apreciat
circumstanțele cauzei, iar reieșind din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se
relevă că circumstanțele de fapt și de drept în cauză au fost concludent constatate și
6
apreciate. În acest context, procurorul consideră că instanța de apel nu a comis careva
erori de drept, decizia adoptată fiind bazată pe motive legale.
Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul
penal lărgit decide admiterea acestuia, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, judecând recursul ordinar, instanța de recurs îl admite, casează total decizia
instanței de apel și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, judecând apelul declarat în
cauză, nu s-a conformat indicațiilor instanței de recurs și a comis erori de drept de
natură procedurală, ireparabile la etapa judecării recursului ordinar.
În contextul dat, Colegiul penal lărgit constată că prin decizia Colegiului penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28 martie 2017, pe lângă o serie de omisiuni
depistate, în mod clar s-a constatat că „instanța de apel…și-a întemeiat concluziile pe
probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în
procesul-verbal, cum ar fi declarațiile martorului Grișin Svetlana, care…demonstrează
pe deplin vina inculpatului…”. În urma depistării acestei erori de drept, instanța de
recurs ordinar cu claritate i-a indicat instanței de apel, la rejudecarea cauzei, „să
înlăture erorile menționate.”
Sub aspectul celor relatate, Colegiul penal lărgit menționează că necesitatea
respectării indicațiilor instanței de recurs are susținere legală, fiind întemeiată pe
prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora pentru instanța
de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sânt obligatorii în măsura în care situația
de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.
În acest context, lecturând decizia instanței de apel în raport cu procesul-verbal al
ședinței de judecată, Colegiul penal constată că instanța de apel repetat a admis o
eroare de drept privind consemnarea probelor în procesul-verbal al ședinței și
verificarea acestora în ședința de judecată.
Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel s-a referit la
declarațiile martorilor Grișin Svetlana și Ciocan Maria, le-a expus în conținutul deciziei
adoptate și s-a pronunțat asupra relevanței acestora (f.d. 100, vol. II), astfel în mod
evident dându-le o careva apreciere, în pofida faptului că, potrivit procesului-verbal al
ședinței de judecată (f.d. 89, vol. II), aceste probe nu au constituit obiectul cercetării
judecătorești.
În acest context, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel în mod repetat a
dat apreciere declarațiilor unor martori, neconsemnate în procesul-verbal al ședinței
de judecată și neverificate în respectiva ședință, astfel încălcând prevederile art. 414
alin. (6) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel nu este în drept să-și
întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost
verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în
procesul-verbal.
7
În legătură cu faptul că eroarea admisă de către instanța de apel nu poate fi
corectată la etapa judecării recursului ordinar, Colegiul penal lărgit conchide că
recursul declarat în cauza deferită prezentei judecări urmează a fi admis, cu casarea
totală a deciziei instanței de apel și cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță
de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.
436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia;
să respecte în deplină măsură prevederile procesual-penale ce stipulează procedura de
judecare a apelului; să își bazeze concluzia doar pe probe verificate în ședința de
judecată și consemnate în procesul-verbal al ședinței; să elucideze faptele importante
pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date și să aprecieze probele administrate
la caz la justa valoare; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată și,
ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și
întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 434, art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul lărgit,
D E C I D E:
Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Dudulica Liubomir în numele
inculpatului Grișin Augustin Sergiu, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Grișin Augustin
Sergiu, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 15 iunie 2018.
Președinte Toma Nadejda
Judecător Timofti Vladimir
Judecător Alerguș Constantin
Judecător Țurcan Anatolie
Judecător Bejenaru Iurie
8