1ra-324/2018 — art.190 alin.2 lit.c CP

1ra-324/2018 — art.190 alin.2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-324/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

15 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Toma Nadejda

judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

Bejenaru Iurie

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de avocatul

Dudulica Liubomir în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, în cauza penală în

privința lui

Grișin Augustin XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Rejudecare: 2) 18.11.2016 – 26.10.2017;

2) 10.01.2018 – 15.05.2018.

A C O N S T A T A T :

Augustin a fost achitat de sub în vinuirea comiterii infract iunii preva zute de art. 190

alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv ca nu s-a constatat existent a faptei infract iunii.

Act iunea civila în aintata de Volcov I. a fost respinsa ca neîn temeiata .

iunie 2015, aflându-se în mun. Chișinău, pe str. Alecu Russo 28, urmărind scopul

dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub

pretextul vânzării a patru telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S6 Edge”, a

însușit de la Volcov Ion bani în sumă de 4850 lei, cauzându-i părții vătămate o pagubă

materială considerabilă.

1

Acțiunile lui Grișin Augustin au fost încadrate de către organul de urmărire penală

în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 3 ani, cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă de 4 ani.

Apelantul a invocat că vinovăția inculpatului este dovedită prin probele

administrate la faza de urmărire penală și prezentate în sprijinul învinuirii, iar prima

instanță contrar prevederilor art.101 Cod de procedură penală eronat a ajuns la

concluzia că transmiterea banilor nu a fost confirmată printr-o recipisă, fiind apreciate

declarativ declarațiile părții vătămate.

apelul a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, prin care Grișin Augustin a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal la amendă în mărime de 1000

unități convenționale, ce constituie 20.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

și de a exercita activitate de gestionare a bunurilor materiale pe un termen de 3 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă, dispunându-se încasarea din contul inculpatului

Grișin Augustin în beneficiul Volcov Ion prejudiciul material în sumă de 4850 lei și

moral 3000 lei, iar în total 7850 lei.

inculpatul Grișin Augustin, aflându-se pe str. Alecu Russo 28, mun. Chișinău, urmărind

scopul dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub

pretextul vânzării a patru telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S6 Edge”, a

însușit de la Volcov Ion bani în sumă de 4850 lei, cauzându-i părții vătămate o pagubă

materială considerabilă.

Acțiunile lui Grișin Augustin au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Instanța de apel a subliniat că, deși inculpatul nu a recunoscut vina sa în

săvârșirea infracțiunii imputate, vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin

cumulul probelor administrate și cercetate în instanță prin prisma art.101 Cod de

procedură penală, iar prima instanță a interpretat eronat probele în speță și astfel

neîntemeiat a concluzionat de a-l achita pe inculpat.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod

penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se califică ca o infracțiune gravă, de

persoana celui vinovat, care nu a recunoscut vina, anterior nu a fost condamnat, nu a

recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune.

2

Liubomir în numele inculpatului, care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și

8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestea cu menținerea sentinței.

În susținerea solicitării sale a invocat că instanța de apel eronat a apreciat

circumstanțele de fapt ale cauzei și nu a apreciat probele în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, or, la baza hotărârii de condamnare au

fost puse declarațiile martorilor Grișin Svetlana și Ciocan Maria date în instanța de

fond, fiind menționat faptul că au fost cercetate în instanța de apel, însă aceste

persoane nu au fost audiate în instanța de apel, fiind doar enumerate filele dosarului

unde au fost indicate declarațiile. De fapt a fost cercetat procesul-verbal al ședinței de

judecată întocmit pe această cauză penală în prima instanță, care conține declarațiile

acestor martori.

Apelantul a menționat că, art. 371 Cod de procedură penală nu prevede dreptul

instanței de judecată să dea citire declarațiilor martorilor date în instanța ierarhic

inferioară, or prin lege se stabilește ca mijloc de probă declarațiile martorului, dar nu

procesul-verbal al ședinței de judecată.

Mai mult, instanța de apel a concluzionat că declarațiile martorilor Grișin Svetlana

și Ciocan Maria corespund adevărului și demonstrează vinovăția inculpatului, similar

cu declarațiile martorilor Volcov I. și Sașco V., pe când declarațiile martorului Grișin

Svetlana coincid cu cele ale inculpatului și se contrazic cu declarațiile altor martori, iar

Ciocan Maria a relatat circumstanțe ce țin de alt caz, neștiind nimic de cazul în care este

acuzat inculpatul.

Astfel, probele examinate în instanța de apel nu demonstrează vinovăția

inculpatului în cele incriminate, or, lipsește temeiul real - fapta prejudiciabilă și

respectiv, temeiul juridic - componența infracțiunii. Argumentele menționate

demonstrează că nu există faptul infracțiunii.

2017 a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 decembrie 2016, și dispusă rejudecarea cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

erori de drept, deoarece potrivit descriptivului deciziei contestate:

a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în

rechizitoriu. Astfel, nu a specificat care este puterea probantă a descifrărilor

convorbirilor telefonice administrate pe caz și în ce mod acestea demonstrează

vinovăția inculpatului;

b) nu a indicat motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării.

3

Mai mult, a concluzionat neclar și confuz că declarațiile martorilor Grișin Svetlana

și Ciocan Maria demonstrează vina inculpatului, pe când apărarea a invocat aceste

probe întru susținerea versiunilor de dezvinovățire a inculpatului;

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile martorului

Grișin Svetlana, care …demonstrează pe deplin vina inculpatului…

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este întemeiat.

fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Grișin Augustin Sergiu a

fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(2) lit. c)

Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 unități

convenționale, ce constituie 16000 (șaisprezece mii) lei cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și de a exercita activitate de gestionare a bunurilor materiale pe un

termen de 3 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunându-se încasarea din contul

inculpatului Grișin Augustin Sergiu în beneficiul lui Volcov Ion prejudiciul material în

sumă de 4850 lei și moral 1000 lei, în total 5850 (cinci mii opt sute cincizeci) lei.

prevederilor art.436 Cod procedură penală, a constatat că, Grișin Augustin, la 09 iunie

2015, aflându-se în mun. Chișinău, pe str. Alecu Russo 28, urmărind scopul dobândirii prin

înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub pretextul vânzării a patru

telefoane mobile de model „Samsung Galaxy S6 Edge”, a însușit de la Volcov Ion bani în

sumă de 4850 lei, cauzându-i părții vătămate o pagubă materială considerabilă.

Astfel, prin acțiunile sale Grișin Augustin a comis infracțiunea prevăzută de art. 190

alin. (2) lit. c) Cod penal, ca escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Instanța de apel, notificând prevederile art.415 alin.(2/1) Cod de procedură penală,

a audiat inculpatul, partea vătămată Volcov Ion, martorul Sașco Vladimir și a cercetat

probele anexate la materialele cauzei, precum descifrările convorbirilor telefonice

ridicate de la SA „Orange” și SA „Moldcell”, astfel, dând o nouă apreciere a probelor

cercetate în cadrul ședinței de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenți,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, instanța de apel a constatat pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii încriminate, iar versiunea susținută de inculpat pe întreg procesul penal,

privind nerecunoașterea vinei, a fost considerată ca tendința ultimului să prezinte o stare

de fapt nereală și neplauzibilă, care să-i atenueze răspunderea penală.

4

Astfel, instant a de apel a concluzionat că instanța de fond eronat a apreciat probele

administrate în cadrul ședinței de judecată, și anume declarațiile părții vătămate,

adoptând sentința de achitare, indicând, că transmiterea banilor nu a fost confirmată

printr-o recipisă și respectiv nu poate fi confirmată prin proba cu martorii, clauză specific

relațiilor civile și nicidecum faptelor penale. Or, fapta criminală a inculpatului se bazează

pe încrederea ce o are partea vătămată față de el cu scopul neexecutării din start a

obligațiilor asumate.

La fel, instanța de fond nu a ținut cont de depozițiile date de către partea

vătămată, în cadrul urmăririi penale și date citirii în instanța de judecată, cu respectarea

prevederilor art. 371 alin. (1) pct.2) Cod de procedură penală, cât și a martorilor care au

confirmat faptul, că inculpatul Grișin Augustin din start având scopul de a însuși ilegal

sume bănești de la parte vătămată, folosindu-se de încrederea avută față de acesta și prin

înșelăciune, cunoscând că nu-și v-a onora angajamentul luat față de acesta, intenționat a

primit și a însușit mijloace bănești, cauzând astfel daune materiale considerabile

acestuia.

Instanța de apel a respins versiunea inculpatului precum, că partea vătămată l-a

calomniat și-l telefona cu scopul de a solicita de la el suma de 500 lei cu titlu de

procente pentru folosirea banilor împrumutați, lăsându-i în gaj laptopul său, or aceasta

nu este confirmată prin probe concludente, fiind combătută prin probele enunțate mai

sus, și anume declarațiile părții vătămate și a martorului Sașco V., descifrările

convorbirilor telefonice, or, inculpatul nu s-a adresat organelor de drept cu careva

plângeri, precum că partea vătămată cere de la el nejustificat, suma de 500 lei, versiune

care a apărut după intentarea procesului penal, la cererea părții vătămate, astfel, fiind

ca o metodă de apărare din partea inculpatului.

Totodată, instanța de apel a considerat, ca irelevante și nu pot fi puse la baza

sentinței de achitare declarațiile martorului Grișin Svetlana, care este mama

inculpatului, Grișin Augustin, date în cadrul ședinței instanței de fond (f.d.212), precum

că ea cunoaște că fiul acesteia a împrumutat pe 14 mai 2015 de la Volcov Ion suma de

1500 lei, lăsând în gaj notebook-ul dânsei. La 19 mai 2015, partea vătămată i-a întors

notebook-ul, solicitând suma de 2000 lei, care era constituită din 1500 lei datoria și

500 lei procent la împrumut. Deși i-a restituit lui Volcov Ion suma de 1500 lei, a refuzat

să-i întoarcă 500 lei solicitați suplimentar drept procente pentru împrumut. În privința

sumei pretinse în mărime de 4850 lei de către partea vătămată de la fiul său, a aflat de

la poliție.

Or, martorul evident, confirmă versiunea inculpatului, care este fiul, având scop de

a-l scuti de răspundere penală, or, aceasta cunoaște cele declarate din cuvintele fiului.

La fel, și declarațiile martorului Ciocan Maria, au fost considerate irelevante, or,

declarațiile acesteia, date în cadrul ședinței instanței de fond (f.d.220), cercetate în

apel, nu confirmă și nici nu infirmă poziția apărării, sau acuzării, ci doar caracterizează

personalitatea inculpatului.

5

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art.7,61,75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii, care se califică ca

infracțiune gravă, de persoana celui vinovat, care nu este anterior judecat, nu este

încadrat în câmpul muncii, de consecințele infracțiunii, prin care a cauzat părții

vătămate un prejudiciu material și până la moment nu a fost restituit, de

comportamentul inculpatului, de lipsa circumstanțelor agravante și atenuante, ajungând

la concluzia că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă cu stabilirea unei

pedepsei penale sub formă de amenda, în limitele prevăzute de lege, în vigoare la data

comiterii infracțiunii, pentru infracțiunea comisă, considerând-o una echitabilă, care ar

duce la corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, în raport cu cele

săvârșite.

Referitor la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, instanța de apel a conchis

că este întemeiată integral în partea prejudiciului material, dispunându-se încasarea de

la Grișin Augustin Sergiu în beneficiul lui Volcov Ion prejudiciul material în sumă de

4850 lei și parțial în partea prejudiciului moral, considerând, că suma de 1000 lei, este

una echitabilă în raport cu cele comise, corespunzând suferințelor psihice ale părții

vătămate suportate în raport cu infracțiunea comisă, or suma de 3000 lei solicitată,

fiind una exagerată.

este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Dudulica Liubomir în numele

inculpatului, care solicită casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe, prin

care Gris in Augustin a fost achitat de sub în vinuirea comiterii infract iunii preva zute de

art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv ca nu s-a constatat existent a faptei

infract iunii.

I n motivarea recursului invoca nerespectarea de ca tre instant a de apel a

prevederilor art.436 alin. (2) Cod penal, astfel ca , la rejudecarea cauzei, instant a de apel

urma sa se expuna argumentat asupra fieca rei probe prin prisma art.101 Cod de

procedura penala , asupra argumentelor apa ra rii care pledeaza pentru nevinova t ia

inculpatului de sa va rs irea infract iunii incriminate, în sa instant a de apel a copiat din

textul rechizitoriului s i pledoaria procurorului din instant a de fond textul care cont ine

analiza probelor s i le-a indicat probe ce demonstreaza vinova t ia lui Gris in Augustin în

comiterea infract iunii de escrocherie.

I n opinia pa rt ii apa ra rii probele administrate nu confirma vinova t ia inculpatului,

considera nd ca prima instant a corect a apreciat probele s i corect a stabilit

circumstant ele de fapt, adopta nd hota ra re de achitare.

dispunerea inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat. În

motivarea solicitării sale, procurorul menționează că argumentele invocate de recurent

sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanțele de fond și apel au apreciat

circumstanțele cauzei, iar reieșind din partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se

relevă că circumstanțele de fapt și de drept în cauză au fost concludent constatate și

6

apreciate. În acest context, procurorul consideră că instanța de apel nu a comis careva

erori de drept, decizia adoptată fiind bazată pe motive legale.

penal lărgit decide admiterea acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul ordinar, instanța de recurs îl admite, casează total decizia

instanței de apel și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, judecând apelul declarat în

cauză, nu s-a conformat indicațiilor instanței de recurs și a comis erori de drept de

natură procedurală, ireparabile la etapa judecării recursului ordinar.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit constată că prin decizia Colegiului penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28 martie 2017, pe lângă o serie de omisiuni

depistate, în mod clar s-a constatat că „instanța de apel…și-a întemeiat concluziile pe

probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în

procesul-verbal, cum ar fi declarațiile martorului Grișin Svetlana, care…demonstrează

pe deplin vina inculpatului…”. În urma depistării acestei erori de drept, instanța de

recurs ordinar cu claritate i-a indicat instanței de apel, la rejudecarea cauzei, „să

înlăture erorile menționate.”

Sub aspectul celor relatate, Colegiul penal lărgit menționează că necesitatea

respectării indicațiilor instanței de recurs are susținere legală, fiind întemeiată pe

prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora pentru instanța

de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sânt obligatorii în măsura în care situația

de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.

În acest context, lecturând decizia instanței de apel în raport cu procesul-verbal al

ședinței de judecată, Colegiul penal constată că instanța de apel repetat a admis o

eroare de drept privind consemnarea probelor în procesul-verbal al ședinței și

verificarea acestora în ședința de judecată.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel s-a referit la

declarațiile martorilor Grișin Svetlana și Ciocan Maria, le-a expus în conținutul deciziei

adoptate și s-a pronunțat asupra relevanței acestora (f.d. 100, vol. II), astfel în mod

evident dându-le o careva apreciere, în pofida faptului că, potrivit procesului-verbal al

ședinței de judecată (f.d. 89, vol. II), aceste probe nu au constituit obiectul cercetării

judecătorești.

În acest context, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel în mod repetat a

dat apreciere declarațiilor unor martori, neconsemnate în procesul-verbal al ședinței

de judecată și neverificate în respectiva ședință, astfel încălcând prevederile art. 414

alin. (6) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal.

7

În legătură cu faptul că eroarea admisă de către instanța de apel nu poate fi

corectată la etapa judecării recursului ordinar, Colegiul penal lărgit conchide că

recursul declarat în cauza deferită prezentei judecări urmează a fi admis, cu casarea

totală a deciziei instanței de apel și cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia;

să respecte în deplină măsură prevederile procesual-penale ce stipulează procedura de

judecare a apelului; să își bazeze concluzia doar pe probe verificate în ședința de

judecată și consemnate în procesul-verbal al ședinței; să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date și să aprecieze probele administrate

la caz la justa valoare; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată și,

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de avocatul Dudulica Liubomir în numele

inculpatului Grișin Augustin Sergiu, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Grișin Augustin

Sergiu, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 15 iunie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Alerguș Constantin

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Bejenaru Iurie

8