1re-47/2018 — art. 264-1 alin. 3 CP

Dosarul nr. 1re-47/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului în anulare, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 20

noiembrie 2017, declarat de avocatul Andrei Crasnostan, în numele condamnatului

Gargalîc Valeri Xxxxxx, născut la

xx xxxxxxxxx xxxx, originar și locuitor al s. Xxxxx, r-nul

Xxxxx-Xxxxx, str. Xxxxxx xx, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 11.04.2017 – 23.05.2017,

instanța de recurs: 13.06.2017 – 20.11.2017,

instanța de recurs

în anulare: 12.03.2018 – 25.04.2018.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Gargalîc Valeri a fost

condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități

convenționale, ce constituie 35.000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport, pe un termen de 3 ani.

Gargalîc Valeri, conducând automobilul „Mercedes E 200”, număr de înmatriculare

XXX xxx, pe str. Frunze, s. Tomai, r-nul Ceadîr – Lunga, și fiind stopat de către

angajații de poliție, în legătură cu bănuiala în conducerea mijlocului de transport în

stare de ebrietate alcoolică, la propunerea colaboratorilor de poliție de a trece testarea

alcoolscopică, contrar lit. j) p. 11) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, care obligă șoferul mijlocului de

transport la solicitarea polițistului, să treacă procedura de testare a aerului expirat sau,

1

după caz, examenul medical de recoltare a probelor biologice în vederea constatării

alcoolemiei, consumului de droguri ori de alte substanțe psihotrope sau de

medicamente cu efecte similare, a refuzat testarea alcoolscopică.

Instanța a reținut că inculpatul a recunoscut în totalitate vina și faptele indicate

în rechizitoriu, solicitând examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de

urmărire penală.

Deoarece aceste probe i-au confirmat integral vinovăția, instanța a încadrat

acțiunile inculpatului în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, ca refuzul conducătorului

mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul este caracterizat

pozitiv, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, s-a căit sincer, nu are

antecedente penale, circumstanțe agravante nefiind stabilite, că nu au fost stabilite

nici circumstanțe excepționale pentru aplicarea prevederilor art. 79 și 55 Cod penal,

concluzionând că aplicarea față de inculpat a unei pedepse sub formă de amendă,

conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, va fi una echitabilă și justificată

și care își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

procesul penal în privința inculpatului să fie încetat, cu tragerea lui la răspundere

contravențională și aplicarea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 150

unități convenționale, în conformitate cu art. 55 alin. (1) Cod penal.

Apelantul a invocat că inculpatul anterior nu a fost condamnat, este tras la

răspundere penală pentru prima dată, pentru săvârșirea unei infracțiuni mai puțin

gravă, a recunoscut vina colaborând cu organele de drept și dând dovadă de căință

sinceră în cele întâmplate, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află,

neavând vicii precum ar fi abuzul de băuturi alcoolice sau întrebuințarea substanțelor

narcotice, se caracterizează pozitiv, duce un mod de trai decent, este angajat

permanent în câmpul muncii în calitate de șofer, are loc permanent de trai, dorește să

își întemeieze o familie și se bucură de stimă din partea consătenilor și nu a fost

implicat anterior în careva acțiuni ilegale care l-ar fi adus în vizorul organelor de

drept, în privința inculpatului nefiind stabilite nici circumstanțe agravante.

De către Primăria s. Tomai, r-nul Ceadîr-Lunga și de către Șeful Postului de

poliție s. Tomai, r-nul Ceadîr – Lunga, i-au fost eliberate caracteristici pozitive.

Astfel, cu toate că și instanța de fond, a stabilit și a menționat expres toate

circumstanțele care duc la posibilitatea liberării de răspundere penală a inculpatului,

fără a da o apreciere clară acestui motiv, a conchis că nu există temei de aplicare a

art. 55 Cod penal, față de inculpat, limitându-se la o simplă afirmație în sensul dat.

fost respins ca nefondat.

Instanța de recurs, a reținut că instanța de fond, corect a încadrat acțiunile

inculpatului în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, calificare care nu a fost contestată

de inculpat, vinovăția cărui este dovedită pe deplin prin probele administrate.

Alegația recurentului, privind aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal în

privința inculpatului, este neîntemeiată, or stabilirea în privința inculpatului a

pedepsei sub formă de amendă în mărime de 700 unități convenționale, cu privarea de

2

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, reieșind din

circumstanțele cauzei corespunde criteriilor de individualizare a pedepsei penale,

prevăzute de art. 16 alin. (2) Cod penal și acordă posibilitatea pentru corectarea și

reeducarea vinovatului, luându-se în considerație prevederile art. 61 Cod penal și

principiul umanismului legii penale, prevăzut de art. 4 Cod penal.

judecătorești au devenit irevocabile.

hotărârilor adoptate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat, că examinând cererea de apel, Curtea de Apel Comrat a

calificat-o drept cerere de recurs, asumându-și atribuțiile instanței de recurs.

În dispozitivului sentinței Judecătoriei Comrat din 23.05.2017, a fost indicat că

sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Comrat, în termen de 15 zile din

momentul pronunțării, iar în decizia pronunțată de către Curtea de Apel Comrat la

20.11.2017, nu s-a indicat asupra cărorva carențe sau ilegalități, în ce privește

stabilirea modului și a termenului de atac de către prima instanță, sentința fiind

menținută integral, fapt ce creează un paradox total în ce privește modul de

examinare a cauzei de către Curtea de Apel Comrat.

Astfel, instanța de apel a admis calea de atac recursul, contrar voinței

manifestate de inculpat, și mai grav fiind faptul că prin actul judecătoresc pronunțat la

20.11.2017 inculpatul a fost lipsit arbitrar de o cale de atac garantată de lege, fapt

care a dus la încălcarea dreptului la apărare prevăzut de art. 26 din Constituția

Republicii Moldova și art. 17 din Codul de procedură penală, iar pe cale de

consecință este lezat dreptul părții la un proces echitabil garantat de art. 6 p., 1 CEDO

și a dreptului la un recurs efectiv, prevăzut de art. 13 CEDO.

materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat

hotărârea atacată. Conform art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se

consideră încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CEDO, de alte

tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

În această consecutivitate se observă că recurentul a invocat încălcarea

dreptului condamnatului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO și a dreptului

la un recurs efectiv, prevăzut de art. 13 CEDO, deoarece Curtea de Apel Comrat

neîntemeiat a judecat apelul declarat în procedura recursului ordinar, ignorând

indicarea din dispozitiv că sentință poate fi atacată cu apel în termen de 15 zile din

momentul pronunțării, aceste fapte constituind un viciu fundamental care a afectat

hotărârea pronunțată (pct. 6. din decizie).

3

Însă, descriptivul deciziei contestate, inclusiv împrejurările reproduse la pct. 4.

din prezenta decizie, relevă în mod concludent că Curtea de apel Comrat a respectat

procedura examinării recursului ordinar, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material (pct. 4. din decizie).

Or, Gargalîc V. a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (3) Cod penal, care

prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 900 la 1000 unități convenționale sau

cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, în ambele

cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la 3

la 5 ani (pct. 1., 2. din decizie).

În conformitate cu art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiuni ușoare se consideră

faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa

închisorii pe un termen de până la 2 ani inclusiv.

Potrivit art. 400 alin. (1) Cod de procedură penală, sentințele pot fi atacate cu

apel în vederea unei noi judecări în fapt și în drept a cauzei, dar cu excepția

sentințelor pronunțate de către instanțele judecătorești privind infracțiunile pentru a

căror săvârșire legea prevede exclusiv pedeapsă non privativă de libertate.

Totodată, conform art. 437 alin. (1) pct. 1), 444 alin. (1) pct. 9), 447 alin. (1),

448 alin. (1) Cod de procedură penală, sentințele pronunțate de judecătorii privind

infracțiunilor ușoare, pentru săvârșirea cărora legea penală prevede în exclusivitate

pedeapsă non privativă de libertate, pot fi atacate doar cu recurs. Hotărârile

judecătorești pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond inclusiv în cazurile în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât

cele prevăzute de lege sau greșit individualizate în raport cu prevederile capitolului

VII din Partea generală a Codului penal. Judecarea recursului se face cu citarea

procurorului, avocatului și celorlalte părți. Participarea procurorului și a avocatului în

ședința instanței de recurs este obligatorie. Judecând recursul, instanța verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei și a

oricăror documente noi prezentate în instanța de recurs.

Prin urmare, cererea de contestare a sentinței în latura pedepsei, fiind

pronunțată asupra săvârșirii de către condamnatul Gargalîc V. a unei infracțiuni

ușoare, pentru comiterea cărei legea penală prevede în exclusivitate pedeapsă non

privativă de libertate, corect a fost judecată de Curtea de Apel Comrat în procedura

recursul împotriva hotărârilor judecătorești pentru care nu este prevăzută calea de

atac apelul, procedură care garantează în mod clar și expres drepturile inculpatului la

un proces echitabil și la un recurs efectiv (pct. 4. din decizie).

Este de reținut și faptul că indicarea greșită în dispozitivul sentinței a altei

modalități de atac, neprevăzute de lege, nu poate substitui prescripțiile de drept

enunțate supra.

Circumstanțele nominalizate relevă că, în raport cu motivele invocate de

recurent, Curtea de Apel Comrat, ca instanță de recurs, nu a comis erori de drept de

natura unui viciu fundamental, și că recursul în anulare este unul vădit neîntemeiat

(pct. 4., 6. din decizie).

Conform art. 456, 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta este vădit

neîntemeiat.

4

Astfel, dat fiind că recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a fi

declarat inadmisibil.

4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Andrei

Crasnostan, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 20 noiembrie 2017, în

privința inculpatului Gargalîc Valeri Xxxxxx, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 mai 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

5