1ra-369/2018 — Art. 217/1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 03 mai 2017, Potereanu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul gestionării substanțelor narcotice, stupefiantelor sau conexelor acestora pe termen de 5 (cinci) ani.

Pentru pronunțarea sentinței prima instanță a constatat în fapt, că inculpatul Potereanu Gheorghe, acționând în scop material de înstrăinare a drogurilor, etnobotanicelor și analogilor acestora, în circumstanțe nestabilite a procurat substanța narcotică - masa vegetală ce conține AB-FUBINACA, pe care a transportat-o, a păstrat-o o perioadă nedeterminată de timp cu scop de comercializare a acesteia, precum și a înstrăinat-o diferitor persoane. În așa mod, la 06 septembrie 2016, Potereanu Gheorghe, aflându-se în curtea Școlii Profesionale nr. 4, amplasată în mun. Chișinău, șos. Muncești, 790, având scopul punerii în circulație a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, i-a înstrăinat cet. Rusu Dan, 4 pachete cu substanță narcotică - masă vegetală ce conține AB- FUBINACA. Respectiv, la 07 septembrie 2016 de la cet. Rusu Dan au fost ridicate 4 pachete din polietilenă cu substanță vegetală de culoare cafeniu- roșietică. Conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1 -R-5241 din 20 septembrie 2016, în masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare roșie cu particule de masă vegetală de culoare cafenie, în patru pachețele polimerice de tip „zip-lock” ridicate de la cet. Rusu Dan, se conține cannabinoidul AB-FUBINACA, care face parte din 1 categoria substanțelor narcotice. Cantitatea masei vegetale îmbibate cu substanța narcotică AB-FUBINACA constituie în total 12,31 g. Cantitatea substanței narcotice înstrăinate de către Potereanu Gheorghe în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, reprezintă proporții deosebit de mari. La 27 septembrie 2016, ora 18:27, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul cet. Potereanu Gheorghe, amplasat în xxxxx, au fost ridicate un pachet din polietilenă cu masă vegetală de culoare roșietică; un tub din plastic de culoare albă în care se află o folie de staniol în care se află masă vegetală de culoare galbenă și un pachețel de tip zip-lock cu masă vegetală de culoare roșietică; un tub din plastic de culoare galbenă cu urme de praf de culoare roșie; o tabacheră în care se află 3 folii de staniol și un pachet de tip zip-lock; o cutie din plastic albastră în care se află 5 pastile de culoare albă; o cutie din plastic de culoare roșie în care se află 14 pastile de culoare galbenă; un fragment de blister cu 2 pastile de formă pătrată cu inscripția „CULZ”, un fragment de plastină ce conține 2 pastile de culoare roz de formă dreptunghiulară, cu inscripția „DANAB”; un fragment de hârtie cu formă specifică cu urme de praf; un aparat confecționat artizanal dintr-un fragment de sticlă, cu capac din staniol, cu urme de substanță de culoare cafenie; un pachețel din hârtie igienică în care se află masă vegetală de culoare roșietică; un pachețel de tip zip-lock cu masă vegetală; un test pentru depistarea stării de ebrietate narcotică. Conform Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5734 din 17 octombrie 2016, în cele 14 comprimate de culoare galbenă, având forma cilindrică-plată, ridicate în urma efectuării percheziției pe adresa xxxxx, se conține substanța psihotropă - Codeină. Cantitatea comprimatelor care conțin substanța psihotropă Codeină constituie 4,96 g. În conținutul masei vegetale uscate, mărunțite de culoare cafenie într-un fragment de hârtie de culoare galbenă, se conține substanța psihotropă - XLR- 11. Cantitatea masei vegetale îmbibate cu substanța psihotropă XLR-11 constituie 0,79g. Cantitatea substanțelor narcotice/psihotrope indicate supra, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, reprezintă proporții deosebit de mari. Substanțele narcotice/psihotrope depistate erau procurate, păstrate, transportate, de către Potereanu Gheorghe, cu scop de înstrăinare. (f.d. 75-76, vol.II). Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, conform indicilor calificativi în proporții deosebit de mari.

Avocatul Bodean Ina în numele inculpatului a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. În argumentarea apelului a menționat că probele prezentate de partea acuzării poartă un caracter formal și nu sunt pertinente, nefiind demonstrată cu certitudine vinovăția lui Potereanu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Prima instanță neîntemeiat a încadrat acțiunile lui Potereanu Gheorghe în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și în acest sens nejustificat a reținut mijloace de probă care nu întrunesc condițiile legalității, pertinenței, concludenții, utilității și 2 veridicității acestora și toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, prin prisma materialului probator administrat la cauza penală, în coraport cu prevederile art. art. 99-101 Cod de procedură penală. Prima instanță, încălcând principiul contradictorialității, a acceptat necondiționat toate probele acuzării fără a le supune analizei și excluderii divergențelor existente. Cu referire la episodul înstrăinării lui Rusu Dan la data de 06 septembrie 2016 a substanței narcotice AD-FUBINACA cu cantitatea de 12,31 g, apărarea a subliniat în faza dezbaterilor judiciare atât caracterul abstract, incert, nefondat al învinuirii formulate pe episodul dat, cât și lipsa probelor care ar dovedi măcar prezența faptei prejudiciabile prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal în acțiunile inculpatului. Unica probă fiind depozițiile martorului Rusu Dan. Apărarea a solicitat instanței să dea apreciere critică declarațiilor martorului vizat pornind de la faptul că acesta, fiind inițial recunoscut în calitate de bănuit în prezenta cauză penală, este o persoană nemijlocit cointeresată în adoptarea unei soluții favorabile în privința sa. A remarcat, că declarațiile martorului Rusu Dan nu pot constitui probă certă și concludentă de învinuire în privința lui Potereanu Gheorghe, care să formeze convingerea fermă că acesta a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, nefiind susținută prin alte probe. Or, la caz nu a fost efectuată nici o achiziție de control, nu au fost depistate mijloace financiare rezultate în urma înstrăinării substanțelor narcotice, nu au fost stabiliți consumatori cărora inculpatul le-ar fi înstrăinat droguri. În opinia apărării, este inadmisibil de a atribui o forță probantă mai mare declarațiilor martorului Rusu Dan în raport cu celelalte probe administrate - declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor Sobari Ion și Olaru Andrian. Remarcă că potrivit declarațiilor inculpatului, substanțele ridicate în cadrul percheziției din 27 septembrie 2016, efectuate la domiciliul acestuia (cu excepția celor 14 pastile de culoare galbenă care conțin substanța psihotropă codeina cu cantitatea de 4,96 g și care au fost procurate fără rețetă din farmacie pentru a fi folosite la necesitate de întreaga familie) le păstra pentru consum personal. Careva probe precum că inculpatul ar fi păstrat drogurile ridicate la 27 septembrie 2016 în scopul înstrăinării sau ar fi săvârșit înstrăinarea ilegală a acestora, acuzarea nu a prezentat, elementul în cauză nefiind demonstrat sub nici o formă în cadrul cercetării judecătorești, iar declarațiile martorilor Sobari Ion și Racicovscaia Raisa nu confirmă în nici un mod vinovăția inculpatului referitor la punerea în circulație a narcoticelor. Potrivit încadrării juridice a acțiunilor inculpatului ca latură obiectivă, acuzarea a incriminat acestuia termenii calificativi de „procurare, păstrare, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora”, însă, contrar acestei incriminări, expunerea faptei în partea descriptivă a ordonanței de punere sub învinuire nu conține informația obligatorie privind semnele laturii obiective, care ar permite încadrarea acțiunilor/inacțiunilor inculpatului conform acestora. 3 Prin urmare, datele indicate sunt insuficiente pentru calificarea infracțiunii în baza art. 2171 Cod penal, care presupune prezența obligatorie a scopului - înstrăinarea. În opinia apărării, procurorul nu a expus care sunt acțiunile inculpatului legate de procurare, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora. Prin urmare, expunerea faptei inculpatului a avut loc fără a se ține cont de esența laturii obiective, fără a se invoca prezența acestei laturi, presupunând doar prezența în acțiunile inculpatului a scopului de înstrăinare a drogurilor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, apelul a fost respins ca nefondat și menținută sentința. Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului este dovedită prin declarațiile acestuia (f.d. 70-71, vol.II); declarațiile martorilor Sobari Ion (f.d. 63-64 vol.II); Olaru Adrian (f.d. 67-69 vol.II); Rusu Dan (f.d. 65-66 vol.II); Racicovscaia Raisa (f.d. 74, vol.II); expertului Alaiba Marina (f.d. 72-73, vol.II); procesul-verbal de constatare din 23 septembrie 2016, conform căruia la 07 septembrie 2016 ora 10:20 la SP-6 IP Botanica a parvenit apelul telefonic de la directorul Școlii Profesionale nr. 4 amplasată pe adresa șos. Muncești, 790, mun. Chișinău, precum că la 06 septembrie 2016 elevul Rusu Dan aflându-se în căminul nr. 2 a manifestat un comportament straniu, iar asupra sa au fost depistate patru pachete din polietilenă cu o substanță vegetală (f.d. 8, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 07 septembrie 2016, din care rezultă că au fost ridicate de la cet. Rusu Dan 4 pachețele din polietilenă cu masă vegetală de culoare cafeniu-roșietică. (f.d. 13, vol.I); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-5241 din 20 septembrie 2016, din care rezultă că masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare roșie cu particule de masă vegetală de culoare cafenie, în patru pachețele polimetrice de tip „zip-lock” ridicate de la cet. Rusu Dan, se conține cannabinoidul AB-FUBINACA, care face parte din categoria substanțelor narcotice. Cantitatea masei vegetale îmbibate cu substanța narcotică AB-FUBINACA constituie în total 12,3 g (f.d. 20-23 vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 15 noiembrie 2016, din care rezultă că obiectul supus examinării fiind un plic din hârtie de culoare albă în care se află patru pachețele polimerice, semi-transparente de tip zip-lock se află masă vegetală, uscată de culoare brun-roșietică ce conține cannabinoidul sintetic AB- FUBINACA sigilat cu C 4877 „Expert judiciar 123” (f.d. 26 vol.I); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 15 noiembrie 2016, a unui plic din hârtie de culoare albă în care se află patru pachețele polimerice, semi-transparente de tip zip-lock se află masă vegetală, uscata de culoare brun-roșietică ce conține cannabinoidul sintetic AB-FUBINACA sigilat cu C 4877 „Expert judiciar 123” (f.d. 27 vol.I); procesul-verbal de percheziție din 27 septembrie 2016, din care rezultă că a fost efectuată percheziția la domiciliul cet. Potereanu Gheorghe pe adresa xxxxx (f.d. 51-53 vol.I); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5734 din 17 octombrie 2016, din care rezultă că în cele 14 comprimate de culoare galbenă, având forma cilindrică-plată, ridicate în urma efectuării percheziției pe adresa xxxxx, se conține substanța psihotropă - Codeină. Cantitatea comprimatelor care conțin substanța psihotropă Codeină constituie 4,96 g. În conținutul masei vegetale uscate, mărunțite de culoare cafenie într-un fragment de hârtie de culoare galbenă, se conține substanța psihotropă - XLR-11. Cantitatea masei vegetale îmbibate cu substanța psihotropă 4 XLR- 11 constituie 0,79g (f.d. 60-67 vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 15 noiembrie 2016 (f.d. 70 vol.I); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului delict la materialele cauzei penale din 15 noiembrie 2016 (f.d. 71 vol.I). Instanța de apel a punctat, că motivele invocate în apelul ce vizează activitatea primei instanțe privind administrarea și aprecierea probelor puse la baza condamnării inculpatului Potereanu Gheorghe sunt nefondate, deoarece urmărirea penală și judecata în fond s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu au fost constatate încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate. Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, astfel încât este descrisă fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, sunt analizate probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care s-au respins alte probe, încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului. Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Criticile cu privire la aprecierea probatoriului administrat, efectuată de prima instanță, exprimă opinia subiectivă a părții apărării și nu are suport legal. Prin urmare, starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate și apreciate, relevate în cuprinsul sentinței. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea lui, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și analizate de instanța de judecată, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate. Versiunea inculpatului nu este obiectivă și nu are acoperire probatorie, fiind combătută complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, fapt apreciat ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită. Instanța de apel a menționat, că concluzia primei instanțe cu privire la condamnarea inculpatului este motivată temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită în cadrul procesului penal, astfel fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate. Respingând apelul, instanța de apel a reținut ca fiind corectă determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpatul Potereanu Gheorghe și semnele componente de infracțiune prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal: procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, conform indicilor calificativi în proporții deosebit de mari. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a stabilit că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care, potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal, se clasifică ca fiind deosebit de gravă.

Avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, 5 din motivul lipsei în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate. În argumentarea recursului apărarea invocă, că inculpatul a fost condamnat nejustificat, deoarece probele prezentate de partea acuzării poartă un caracter formal și nu sunt pertinente, nefiind demonstrată cu certitudine vinovăția lui Potereanu Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Prima instanță neîntemeiat a încadrat acțiunile lui Potereanu Gheorghe în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, nejustificat a reținut mijloace de probă care nu întrunesc condițiile legalității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității acestora și toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, prin prisma materialului probator administrat la cauza penală, în coraport cu prevederile art. art. 99-101 Cod de procedură penală. Prima instanță, încălcând principiul contradictorialității, a acceptat necondiționat toate probele acuzării fără a le supune analizei și excluderea divergențelor existente. Cu referire la episodul înstrăinării lui Rusu Dan la data de 06 septembrie 2016 a substanței narcotice AD-FUBINACA cu cantitatea de 12,31 g, apărarea a subliniat în faza dezbaterilor judiciare atât caracterul abstract, incert, nefondat al învinuirii formulate pe episodul dat, cât și lipsa probelor care ar dovedi măcar prezența faptei prejudiciabile prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal în acțiunile inculpatului, unica probă directă fiind depozițiile martorului Dan Rusu. Apărarea a solicitat instanței de a da apreciere critică declarațiilor martorului vizat pornind de la faptul că acesta, fiind inițial recunoscut în calitate de bănuit în prezenta cauză penală, este o persoană nemijlocit cointeresată în adoptarea unei soluții favorabile în privința sa. Mai mult, că declarațiile acestuia sunt neclare, incerte și neconsecvente și nu coroborează cu celelalte probe administrate în cadrul cercetării judecătorești. Susține apărarea, că vinovăția inculpatului Potereanu Gheorghe privind punerea în circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare nu poate fi dedusă doar în baza acestei probe, din motiv că, prin prisma principiilor prezumției nevinovăției, egalității și echității, este inadmisibil de a atribui o forță probantă mai mare declarațiilor martorului Dan Rusu în raport cu celelalte probe administrate - declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor Sobari Ion și Olaru Andrian. Relevă apărarea, că în cadrul procesului penal nu au fost administrate alte probe ce ar demonstra faptul înstrăinării substanțelor narcotice de către inculpat - nu a fost efectuată nici o achiziție de control, nu au fost depistate mijloace financiare rezultate în urma înstrăinării substanțelor narcotice, nu au fost stabiliți consumatori cărora inculpatul le-ar fi înstrăinat droguri. Totodată, nu poate fi pus la baza condamnării privind circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare săvârșită de către inculpat, faptul depistării și ridicării drogurilor în cadrul percheziției la domiciliu din 27 septembrie 2016. Or, careva probe precum că inculpatul ar fi păstrat drogurile ridicate la 27 septembrie 2016 în scopul înstrăinării sau ar fi săvârșit înstrăinarea ilegală a acestora, acuzarea nu a prezentat, iar declarațiile martorilor 6 Sobari Ion și Racicovscaia Raisa nu confirmă în nici un mod vinovăția inculpatului referitor la punerea în circulație a narcoticelor. Potrivit încadrării juridice a acțiunilor inculpatului ca latură obiectivă, acuzarea a incriminat acestuia termenii calificativi de „procurare, păstrare, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora” însă, contrar acestei incriminări, expunerea faptei în partea descriptivă a ordonanței de punere sub învinuire nu conține informația obligatorie privind semnele laturii obiective, care ar permite încadrarea acțiunilor/inacțiunilor inculpatului conform acestora. Prin urmare, datele indicate sunt insuficiente pentru calificarea infracțiunii în baza art. 2171 Cod penal, care presupune prezența obligatorie a scopului - înstrăinarea. Susține recurentul, că în pofida carențelor menționate, fără a „oferi” vreun răspuns la alegațiile apărării, prima instanță a recunoscut vinovăția inculpatului conform acuzației înaintate, iar instanța de apel a menținut sentința de condamnare, stabilind că Potereanu Gheorghe a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, prin procurare, păstrare, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora. Consideră că acuzatorul nu a specificat prin ce s-a exprimat intenția pe care ar fi manifestat-o inculpatul, care este motivul comiterii infracțiunii imputate, scopul urmărit. 5.1. La 31 ianuarie 2018, avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului a depus recurs suplimentar, pledând pentru achitarea lui Potereanu Gheorghe, din motiv că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate. În conținutul recursului apărarea reiterează preponderent aceleași argumente formulate în recursul declarat la 06 decembrie 2017, susținând că soluțiile instanțele de fond sunt bazate pe presupuneri și că vinovăția inculpatului nu a fost dovedită prin probele administrate la dosar.

Procurorul a depus referință pe marginea recursurilor declarate, pledând pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece instanța de apel a examinat cauza în conformitate cu rigorile impuse de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, iar argumentele invocate în recursuri au constituit obiect de cercetare în cadrul examinării cauzei în apel.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, ținând cont de motivele expuse în referință, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. 7 Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Cu referire la recursul declarat de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului la data de 06 decembrie 2017. Reieșind din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că asemenea eroare nu se confirmă la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. La caz, reieșind din criticile apărătorului invocate în recurs, Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Mai mult, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că autorul acestuia face o proprie evaluare a materialului probator, considerând că acesta nu confirmă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. În acest sens, Colegiul consideră că se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. 8 Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului Potereanu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Cu referire la criticile invocate de recurent sub aspectul pct. 8 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept prescris în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a recunoscut vinovat pe Potereanu Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, conform indicilor calificativi în proporții deosebit de mari, concluzia căreia a fost menținută de către instanța de apel, care a constatat, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, 9 corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea apelului declarat de către avocatul Bodean Ina în numele inculpatului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Astfel, erorile de drept invocate de apărare, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, iar din aceste considerente recursul în cauză urmează a fi respins, ca inadmisibil. Cu referire la recursul declarat de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului la data de 31 ianuarie 2018. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este declarat peste termen sau inadmisibil). Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea termenului, el urmează a fi respins ca peste termen, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit dispozițiilor art. 230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Analizând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 24 octombrie 2017 (f.d. 127-129, vol.II), a fost pronunțat dispozitivul deciziei instanței de apel în prezența avocatului Cazacu Dumitru și a inculpatului Potereanu Gheorghe, cu înștiințarea lor despre pronunțarea și primirea deciziei integrale la 24 noiembrie 2017. Reieșind din actele cauzei, rezultă că la data stabilită, pronunțarea deciziei integrale a avut loc în prezența inculpatului, căruia i-a fost înmânată copia acesteia contra semnătură, potrivit recipisei anexate la materialele dosarului (f.d. 154, vol.II). Așadar în speță, termenul de declarare a recursului conform art. 422 Cod de procedură penală, a început să decurgă din 24 noiembrie 2017, iar ultima zi pentru declararea recursului fiind 26 decembrie 2017, pe când recursul ordinar declarat de 10 avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului a fost depus la data de 31 ianuarie 2018, prin urmare, cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege. În astfel de circumstanțe, rezultă că recursul declarat de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Potereanu Gheorghe la 31 ianuarie 2018, urmează a fi respins ca inadmisibil, deoarece este declarat peste termen.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Potereanu Gheorghe xxxxx. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 mai 2018. Președinte Nadejda Toma Judecătorii Vladimir Timofti Constantin Alerguș Anatolie Țurcan Elena Covalenco 11