ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.04.2018

1ra-369/2018 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP

HOTĂRÂRE
17.04.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217/1 alin. 4 lit. d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-369/2018 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-369/2018

Curtea Supremă de Justiție

17 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Nadejda Toma,

Judecătorii: Vladimir Timofti, Constantin Alerguș, Anatolie Țurcan și Elena Covalenco

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Cazacu Dumitru în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în cauza penală în

privința lui

Potereanu Gheorghe xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.12.2016 – 03.05.2017;

Instanța de apel: 12.06.2017 – 24.10.2017;

Instanța de recurs: 18.01.2018 – 17.04.2018.

Potereanu Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, la 8 (opt) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis,

cu privarea de dreptul de a exercita activitate în domeniul gestionării substanțelor

narcotice, stupefiantelor sau conexelor acestora pe termen de 5 (cinci) ani.

Potereanu Gheorghe, acționând în scop material de înstrăinare a drogurilor,

etnobotanicelor și analogilor acestora, în circumstanțe nestabilite a procurat

substanța narcotică - masa vegetală ce conține AB-FUBINACA, pe care a

transportat-o, a păstrat-o o perioadă nedeterminată de timp cu scop de

comercializare a acesteia, precum și a înstrăinat-o diferitor persoane.

În așa mod, la 06 septembrie 2016, Potereanu Gheorghe, aflându-se în curtea

Școlii Profesionale nr. 4, amplasată în mun. Chișinău, șos. Muncești, 790, având scopul

punerii în circulație a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, i-a

înstrăinat cet. Rusu Dan, 4 pachete cu substanță narcotică - masă vegetală ce conține

AB- FUBINACA. Respectiv, la 07 septembrie 2016 de la cet. Rusu Dan au fost ridicate

4 pachete din polietilenă cu substanță vegetală de culoare cafeniu- roșietică. Conform

Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1 -R-5241 din 20 septembrie

2016, în masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare roșie cu particule de masă

vegetală de culoare cafenie, în patru pachețele polimerice de tip „zip-lock” ridicate de

la cet. Rusu Dan, se conține cannabinoidul AB-FUBINACA, care face parte din

1

categoria substanțelor narcotice. Cantitatea masei vegetale îmbibate cu substanța

narcotică AB-FUBINACA constituie în total 12,31 g.

Cantitatea substanței narcotice înstrăinate de către Potereanu Gheorghe în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006,

reprezintă proporții deosebit de mari.

La 27 septembrie 2016, ora 18:27, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul

cet. Potereanu Gheorghe, amplasat în xxxxx, au fost ridicate un pachet din polietilenă

cu masă vegetală de culoare roșietică; un tub din plastic de culoare albă în care se află

o folie de staniol în care se află masă vegetală de culoare galbenă și un pachețel de tip

zip-lock cu masă vegetală de culoare roșietică; un tub din plastic de culoare galbenă

cu urme de praf de culoare roșie; o tabacheră în care se află 3 folii de staniol și un

pachet de tip zip-lock; o cutie din plastic albastră în care se află 5 pastile de culoare

albă; o cutie din plastic de culoare roșie în care se află 14 pastile de culoare galbenă;

un fragment de blister cu 2 pastile de formă pătrată cu inscripția „CULZ”, un fragment

de plastină ce conține 2 pastile de culoare roz de formă dreptunghiulară, cu inscripția

„DANAB”; un fragment de hârtie cu formă specifică cu urme de praf; un aparat

confecționat artizanal dintr-un fragment de sticlă, cu capac din staniol, cu urme de

substanță de culoare cafenie; un pachețel din hârtie igienică în care se află masă

vegetală de culoare roșietică; un pachețel de tip zip-lock cu masă vegetală; un test

pentru depistarea stării de ebrietate narcotică.

Conform Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-5734 din 17 octombrie 2016,

în cele 14 comprimate de culoare galbenă, având forma cilindrică-plată, ridicate în

urma efectuării percheziției pe adresa xxxxx, se conține substanța psihotropă -

Codeină. Cantitatea comprimatelor care conțin substanța psihotropă Codeină

constituie 4,96 g. În conținutul masei vegetale uscate, mărunțite de culoare cafenie

într-un fragment de hârtie de culoare galbenă, se conține substanța psihotropă - XLR-

0,79g. Cantitatea substanțelor narcotice/psihotrope indicate supra, în conformitate

cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, reprezintă proporții

deosebit de mari.

Substanțele narcotice/psihotrope depistate erau procurate, păstrate,

transportate, de către Potereanu Gheorghe, cu scop de înstrăinare. (f.d. 75-76, vol.II).

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni ilegale cu

droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și

înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, conform indicilor calificativi

în proporții deosebit de mari.

solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

În argumentarea apelului a menționat că probele prezentate de partea acuzării

poartă un caracter formal și nu sunt pertinente, nefiind demonstrată cu certitudine

vinovăția lui Potereanu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal.

Prima instanță neîntemeiat a încadrat acțiunile lui Potereanu Gheorghe în baza

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal și în acest sens nejustificat a reținut mijloace de

probă care nu întrunesc condițiile legalității, pertinenței, concludenții, utilității și

2

veridicității acestora și toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, prin

prisma materialului probator administrat la cauza penală, în coraport cu prevederile

art. art. 99-101 Cod de procedură penală.

Prima instanță, încălcând principiul contradictorialității, a acceptat

necondiționat toate probele acuzării fără a le supune analizei și excluderii

divergențelor existente.

Cu referire la episodul înstrăinării lui Rusu Dan la data de 06 septembrie 2016

a substanței narcotice AD-FUBINACA cu cantitatea de 12,31 g, apărarea a subliniat

în faza dezbaterilor judiciare atât caracterul abstract, incert, nefondat al învinuirii

formulate pe episodul dat, cât și lipsa probelor care ar dovedi măcar prezența faptei

prejudiciabile prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal în acțiunile

inculpatului. Unica probă fiind depozițiile martorului Rusu Dan.

Apărarea a solicitat instanței să dea apreciere critică declarațiilor martorului

vizat pornind de la faptul că acesta, fiind inițial recunoscut în calitate de bănuit în

prezenta cauză penală, este o persoană nemijlocit cointeresată în adoptarea unei

soluții favorabile în privința sa.

A remarcat, că declarațiile martorului Rusu Dan nu pot constitui probă certă

și concludentă de învinuire în privința lui Potereanu Gheorghe, care să formeze

convingerea fermă că acesta a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, nefiind susținută prin alte probe. Or, la caz nu a fost efectuată nici

o achiziție de control, nu au fost depistate mijloace financiare rezultate în urma

înstrăinării substanțelor narcotice, nu au fost stabiliți consumatori cărora inculpatul

le-ar fi înstrăinat droguri.

În opinia apărării, este inadmisibil de a atribui o forță probantă mai mare

declarațiilor martorului Rusu Dan în raport cu celelalte probe administrate -

declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor Sobari Ion și Olaru Andrian.

Remarcă că potrivit declarațiilor inculpatului, substanțele ridicate în cadrul

percheziției din 27 septembrie 2016, efectuate la domiciliul acestuia (cu excepția

celor 14 pastile de culoare galbenă care conțin substanța psihotropă codeina cu

cantitatea de 4,96 g și care au fost procurate fără rețetă din farmacie pentru a fi

folosite la necesitate de întreaga familie) le păstra pentru consum personal.

Careva probe precum că inculpatul ar fi păstrat drogurile ridicate la

27 septembrie 2016 în scopul înstrăinării sau ar fi săvârșit înstrăinarea ilegală a

acestora, acuzarea nu a prezentat, elementul în cauză nefiind demonstrat sub nici o

formă în cadrul cercetării judecătorești, iar declarațiile martorilor Sobari Ion și

Racicovscaia Raisa nu confirmă în nici un mod vinovăția inculpatului referitor la

punerea în circulație a narcoticelor.

Potrivit încadrării juridice a acțiunilor inculpatului ca latură obiectivă,

acuzarea a incriminat acestuia termenii calificativi de „procurare, păstrare,

transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai

acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor

și analogilor acestora”, însă, contrar acestei incriminări, expunerea faptei în partea

descriptivă a ordonanței de punere sub învinuire nu conține informația obligatorie

privind semnele laturii obiective, care ar permite încadrarea acțiunilor/inacțiunilor

inculpatului conform acestora.

3

Prin urmare, datele indicate sunt insuficiente pentru calificarea infracțiunii în

baza art. 2171 Cod penal, care presupune prezența obligatorie a scopului -

înstrăinarea.

În opinia apărării, procurorul nu a expus care sunt acțiunile inculpatului

legate de procurare, transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri sau

cu analogi ai acestora. Prin urmare, expunerea faptei inculpatului a avut loc fără a se

ține cont de esența laturii obiective, fără a se invoca prezența acestei laturi,

presupunând doar prezența în acțiunile inculpatului a scopului de înstrăinare a

drogurilor.

2017, apelul a fost respins ca nefondat și menținută sentința.

Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului este dovedită prin

declarațiile acestuia (f.d. 70-71, vol.II); declarațiile martorilor Sobari Ion (f.d.

63-64 vol.II); Olaru Adrian (f.d. 67-69 vol.II); Rusu Dan (f.d. 65-66 vol.II); Racicovscaia

Raisa (f.d. 74, vol.II); expertului Alaiba Marina (f.d. 72-73, vol.II); procesul-verbal de

constatare din 23 septembrie 2016, conform căruia la 07 septembrie 2016 ora 10:20

la SP-6 IP Botanica a parvenit apelul telefonic de la directorul Școlii Profesionale

nr. 4 amplasată pe adresa șos. Muncești, 790, mun. Chișinău, precum că la

06 septembrie 2016 elevul Rusu Dan aflându-se în căminul nr. 2 a manifestat un

comportament straniu, iar asupra sa au fost depistate patru pachete din polietilenă

cu o substanță vegetală (f.d. 8, vol.I); procesul-verbal de ridicare din 07 septembrie

2016, din care rezultă că au fost ridicate de la cet. Rusu Dan 4 pachețele din polietilenă

cu masă vegetală de culoare cafeniu-roșietică. (f.d. 13, vol.I); raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-5241 din 20 septembrie 2016, din care rezultă că

masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare roșie cu particule de masă vegetală de

culoare cafenie, în patru pachețele polimetrice de tip „zip-lock” ridicate de la cet. Rusu

Dan, se conține cannabinoidul AB-FUBINACA, care face parte din categoria

substanțelor narcotice. Cantitatea masei vegetale îmbibate cu substanța narcotică

AB-FUBINACA constituie în total 12,3 g (f.d. 20-23 vol.I); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 15 noiembrie 2016, din care rezultă că obiectul supus

examinării fiind un plic din hârtie de culoare albă în care se află patru pachețele

polimerice, semi-transparente de tip zip-lock se află masă vegetală, uscată de culoare

brun-roșietică ce conține cannabinoidul sintetic AB- FUBINACA sigilat cu C 4877

„Expert judiciar 123” (f.d. 26 vol.I); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului

delict la materialele cauzei penale din 15 noiembrie 2016, a unui plic din hârtie de

culoare albă în care se află patru pachețele polimerice, semi-transparente de tip

zip-lock se află masă vegetală, uscata de culoare brun-roșietică ce conține

cannabinoidul sintetic AB-FUBINACA sigilat cu C 4877 „Expert judiciar 123” (f.d. 27

vol.I); procesul-verbal de percheziție din 27 septembrie 2016, din care rezultă că a

fost efectuată percheziția la domiciliul cet. Potereanu Gheorghe pe adresa xxxxx (f.d.

51-53 vol.I); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-5734 din 17 octombrie 2016, din

care rezultă că în cele 14 comprimate de culoare galbenă, având forma

cilindrică-plată, ridicate în urma efectuării percheziției pe adresa xxxxx, se conține

substanța psihotropă - Codeină. Cantitatea comprimatelor care conțin substanța

psihotropă Codeină constituie 4,96 g. În conținutul masei vegetale uscate, mărunțite

de culoare cafenie într-un fragment de hârtie de culoare galbenă, se conține substanța

psihotropă - XLR-11. Cantitatea masei vegetale îmbibate cu substanța psihotropă

4

XLR- 11 constituie 0,79g (f.d. 60-67 vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului

din 15 noiembrie 2016 (f.d. 70 vol.I); ordonanța de recunoaștere și anexare a corpului

delict la materialele cauzei penale din 15 noiembrie 2016 (f.d. 71 vol.I).

Instanța de apel a punctat, că motivele invocate în apelul ce vizează activitatea

primei instanțe privind administrarea și aprecierea probelor puse la baza

condamnării inculpatului Potereanu Gheorghe sunt nefondate, deoarece urmărirea

penală și judecata în fond s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura

prevăzută de lege și, respectiv, nu au fost constatate încălcări care atrag nulitatea

probelor administrate și a actelor procedurale efectuate.

Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394

alin. (1), (2) Cod de procedură penală, astfel încât este descrisă fapta criminală,

considerată ca fiind dovedită, sunt analizate probele pe care se întemeiază concluziile

instanței de judecată și motivele pentru care s-au respins alte probe, încadrarea

juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului.

Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind

obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală

și apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Criticile cu privire la aprecierea probatoriului administrat, efectuată de prima

instanță, exprimă opinia subiectivă a părții apărării și nu are suport legal.

Prin urmare, starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concordă

cu circumstanțele stabilite și probele administrate și apreciate, relevate în cuprinsul

sentinței.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea lui,

de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și analizate de

instanța de judecată, dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvârșirea

infracțiunii imputate.

Versiunea inculpatului nu este obiectivă și nu are acoperire probatorie, fiind

combătută complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, fapt

apreciat ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită.

Instanța de apel a menționat, că concluzia primei instanțe cu privire la

condamnarea inculpatului este motivată temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția

acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită în cadrul procesului penal,

astfel fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate.

Respingând apelul, instanța de apel a reținut ca fiind corectă determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite de inculpatul Potereanu Gheorghe și semnele componente de infracțiune

prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal: procurarea, păstrarea, transportarea,

distribuirea și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite

în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor

acestora, conform indicilor calificativi în proporții deosebit de mari.

La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel a stabilit că prima

instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal, ținând

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care, potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal, se

clasifică ca fiind deosebit de gravă.

alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu

recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare,

5

din motivul lipsei în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii

incriminate.

În argumentarea recursului apărarea invocă, că inculpatul a fost condamnat

nejustificat, deoarece probele prezentate de partea acuzării poartă un caracter formal

și nu sunt pertinente, nefiind demonstrată cu certitudine vinovăția lui

Potereanu Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal.

Prima instanță neîntemeiat a încadrat acțiunile lui Potereanu Gheorghe în baza

art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, nejustificat a reținut mijloace de probă care nu

întrunesc condițiile legalității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

acestora și toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, prin prisma

materialului probator administrat la cauza penală, în coraport cu prevederile art. art.

99-101 Cod de procedură penală.

Prima instanță, încălcând principiul contradictorialității, a acceptat

necondiționat toate probele acuzării fără a le supune analizei și excluderea

divergențelor existente.

Cu referire la episodul înstrăinării lui Rusu Dan la data de 06 septembrie 2016

a substanței narcotice AD-FUBINACA cu cantitatea de 12,31 g, apărarea a subliniat în

faza dezbaterilor judiciare atât caracterul abstract, incert, nefondat al învinuirii

formulate pe episodul dat, cât și lipsa probelor care ar dovedi măcar prezența faptei

prejudiciabile prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal în acțiunile inculpatului,

unica probă directă fiind depozițiile martorului Dan Rusu.

Apărarea a solicitat instanței de a da apreciere critică declarațiilor martorului

vizat pornind de la faptul că acesta, fiind inițial recunoscut în calitate de bănuit în

prezenta cauză penală, este o persoană nemijlocit cointeresată în adoptarea unei

soluții favorabile în privința sa. Mai mult, că declarațiile acestuia sunt neclare, incerte

și neconsecvente și nu coroborează cu celelalte probe administrate în cadrul

cercetării judecătorești.

Susține apărarea, că vinovăția inculpatului Potereanu Gheorghe privind

punerea în circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în

scop de înstrăinare nu poate fi dedusă doar în baza acestei probe, din motiv că, prin

prisma principiilor prezumției nevinovăției, egalității și echității, este inadmisibil de

a atribui o forță probantă mai mare declarațiilor martorului Dan Rusu în raport cu

celelalte probe administrate - declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor Sobari

Ion și Olaru Andrian.

Relevă apărarea, că în cadrul procesului penal nu au fost administrate alte

probe ce ar demonstra faptul înstrăinării substanțelor narcotice de către inculpat - nu

a fost efectuată nici o achiziție de control, nu au fost depistate mijloace financiare

rezultate în urma înstrăinării substanțelor narcotice, nu au fost stabiliți consumatori

cărora inculpatul le-ar fi înstrăinat droguri.

Totodată, nu poate fi pus la baza condamnării privind circulația ilegală a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare săvârșită

de către inculpat, faptul depistării și ridicării drogurilor în cadrul percheziției la

domiciliu din 27 septembrie 2016. Or, careva probe precum că inculpatul ar fi păstrat

drogurile ridicate la 27 septembrie 2016 în scopul înstrăinării sau ar fi săvârșit

înstrăinarea ilegală a acestora, acuzarea nu a prezentat, iar declarațiile martorilor

6

Sobari Ion și Racicovscaia Raisa nu confirmă în nici un mod vinovăția inculpatului

referitor la punerea în circulație a narcoticelor.

Potrivit încadrării juridice a acțiunilor inculpatului ca latură obiectivă,

acuzarea a incriminat acestuia termenii calificativi de „procurare, păstrare,

transportare, distribuire și alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai

acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor

și analogilor acestora” însă, contrar acestei incriminări, expunerea faptei în partea

descriptivă a ordonanței de punere sub învinuire nu conține informația obligatorie

privind semnele laturii obiective, care ar permite încadrarea acțiunilor/inacțiunilor

inculpatului conform acestora.

Prin urmare, datele indicate sunt insuficiente pentru calificarea infracțiunii în

baza art. 2171 Cod penal, care presupune prezența obligatorie a scopului -

înstrăinarea.

Susține recurentul, că în pofida carențelor menționate, fără a „oferi” vreun

răspuns la alegațiile apărării, prima instanță a recunoscut vinovăția inculpatului

conform acuzației înaintate, iar instanța de apel a menținut sentința de condamnare,

stabilind că Potereanu Gheorghe a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, prin procurare, păstrare, transportare, distribuire și alte

operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de

înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora.

Consideră că acuzatorul nu a specificat prin ce s-a exprimat intenția pe care ar

fi manifestat-o inculpatul, care este motivul comiterii infracțiunii imputate, scopul

urmărit.

5.1. La 31 ianuarie 2018, avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului

a depus recurs suplimentar, pledând pentru achitarea lui Potereanu Gheorghe, din

motiv că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele infracțiunii incriminate.

În conținutul recursului apărarea reiterează preponderent aceleași argumente

formulate în recursul declarat la 06 decembrie 2017, susținând că soluțiile instanțele

de fond sunt bazate pe presupuneri și că vinovăția inculpatului nu a fost dovedită prin

probele administrate la dosar.

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece instanța de

apel a examinat cauza în conformitate cu rigorile impuse de prevederile art. 414 Cod

de procedură penală, iar argumentele invocate în recursuri au constituit obiect de

cercetare în cadrul examinării cauzei în apel.

motivelor invocate, ținând cont de motivele expuse în referință, Colegiul penal lărgit

consideră că acestea urmează a fi respinse din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

7

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând

soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal

(este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Cazacu Dumitru în numele

inculpatului la data de 06 decembrie 2017.

Reieșind din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că

apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.

427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazurile, când: 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, sau când 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Astfel, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că

asemenea eroare nu se confirmă la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul,

că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1),

417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

La caz, reieșind din criticile apărătorului invocate în recurs, Colegiul penal

reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor.

Mai mult, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că

autorul acestuia face o proprie evaluare a materialului probator, considerând că

acesta nu confirmă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate.

În acest sens, Colegiul consideră că se impune precizarea că aprecierea

probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece

întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în

urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea

tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

8

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de

reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca

fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta

fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de

fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii

incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către autorul

recursului, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o

altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei instanțe, apoi

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de

prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

astfel întemeiat ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului

Potereanu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d)

Cod penal.

Cu referire la criticile invocate de recurent sub aspectul pct. 8 alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept prescris în

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prevede, că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au

fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a recunoscut vinovat pe

Potereanu Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal, procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea și alte operațiuni

ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare, precum

și înstrăinarea ilegală a drogurilor și analogilor acestora, conform indicilor calificativi

în proporții deosebit de mari, concluzia căreia a fost menținută de către instanța de

apel, care a constatat, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

9

corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

imputate.

Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și

întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea apelului

declarat de către avocatul Bodean Ina în numele inculpatului, a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417

alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4 din prezenta decizie,

soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei

adoptate.

Astfel, erorile de drept invocate de apărare, prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului,

iar din aceste considerente recursul în cauză urmează a fi respins, ca inadmisibil.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Cazacu Dumitru în numele

inculpatului la data de 31 ianuarie 2018.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea

hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este declarat peste termen sau inadmisibil).

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită

prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost

declarat după expirarea termenului, el urmează a fi respins ca peste termen, cu

excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art. 230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen.

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că conform

procesului-verbal al ședinței de judecată din 24 octombrie 2017 (f.d. 127-129, vol.II),

a fost pronunțat dispozitivul deciziei instanței de apel în prezența avocatului

Cazacu Dumitru și a inculpatului Potereanu Gheorghe, cu înștiințarea lor despre

pronunțarea și primirea deciziei integrale la 24 noiembrie 2017.

Reieșind din actele cauzei, rezultă că la data stabilită, pronunțarea deciziei

integrale a avut loc în prezența inculpatului, căruia i-a fost înmânată copia acesteia

contra semnătură, potrivit recipisei anexate la materialele dosarului (f.d. 154, vol.II).

Așadar în speță, termenul de declarare a recursului conform art. 422 Cod de

procedură penală, a început să decurgă din 24 noiembrie 2017, iar ultima zi pentru

declararea recursului fiind 26 decembrie 2017, pe când recursul ordinar declarat de

10

avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului a fost depus la data de 31 ianuarie

2018, prin urmare, cu omiterea termenului de 30 de zile stabilit de lege.

În astfel de circumstanțe, rezultă că recursul declarat de avocatul

Cazacu Dumitru în numele inculpatului Potereanu Gheorghe la 31 ianuarie 2018,

urmează a fi respins ca inadmisibil, deoarece este declarat peste termen.

Colegiul penal lărgit,

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocatul

Cazacu Dumitru în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui

Potereanu Gheorghe xxxxx.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 mai 2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Anatolie Țurcan

Elena Covalenco

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-07-25
0,93
1ra-1047/2018 — art. 217-1 alin. 4 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1047/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 25 iulie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte - Nicolae Gordilă, judecătorii - Constantin Alerguş, Ion Guzun, examinând
CSJ 2018-04-25
0,93
1ra-702/2018 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-702/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 25 aprilie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte: Nadejda Toma, Judecătorii: Anatolie Țurcan și Elena Cobzac, examinând admisibilitatea în pr
CSJ 2022-02-09
0,93
1ra-1829/21 — art.art.217/1 alin.3 lit. b, f, 217/1 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-1829/21 1-19098601-01-1ra-18082021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 februarie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Țurcan Anato
CSJ 2020-01-17
0,93
1ra-2251/2019 — art.217/1 alin.4 lit.d Cod penal
Dosarul nr. 1ra-2251/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 04 decembrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Vladimir Timofti, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, exam
CSJ 2018-12-06
0,93
1ra-1969/2018 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1969/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 07 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Ţurcan Anatolie examinând adm
Sursă