1ra-54/2018 — art. 309/1 alin. 3 lit. c CP

1ra-54/2018 — art. 309/1 alin. 3 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-54/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte - Nadejda Toma,

Judecătorii - Vladimir Timofti, Anatolie Țurcan, Ion Guzun și Tamara Chișca-Doneva,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 iunie 2017, în cauza penală în

privința lui

Rotari Sorin xxxxx, născut xxxxx, originar xxxxx și

domiciliat xxxxx

și

Bușovschii Roman xxxxx, născut xxxxx, originar

xxxxx, domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.04.2011 – 07.10.2011;

Instanța de apel: 21.11.2011 – 14.12.2011;

Instanța de recurs: 14.03.2012 – 08.05.2012;

Instanța de apel: 19.06.2012 – 14.11.2012;

Instanța de recurs: 14.03.2013 – 25.06.2013;

Instanța de apel: 27.07.2016 – 16.06.2017;

Instanța de recurs: 11.10.2017 – 03.04.2018.

A C O N S T A T AT:

- Rotari Sorin, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 6 (șase) ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a desfășura o anumită activitate în organele MAI ale

R. Moldova, pe termen de 5 (cinci) ani;

- Bușovschii Roman, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, la 5 (cinci) ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a desfășura o anumită activitate în organele MAI ale

R. Moldova, pe termen de 5 ani.

Rotari Sorin, activând în calitate de inspector al secției poliției criminale a CPR Fălești,

fiind persoană cu funcție de răspundere, ca urmare a înțelegerii prealabile și împreună

cu inculpatul Bușovschii Roman, care nu era persoană oficială, dar care acționa cu titlu

oficial și cu acordul tacit al primului, la 14 august 2010, aproximativ la ora 22:00-22:30,

intenționat, i-au provocat lui Vatamanu Anatolie, dureri, suferințe puternice fizice și

psihice, cu scopul de a-l pedepsi pentru certurile familiale care acesta le-a comis în ziua

nominalizată, fapt pentru care, membrii familiei acestuia au contactat CPR Fălești, în

1

următoarele circumstanțe: la ora și data nominalizată, inculpații împreună cu șeful de

post din s. Sărata Veche, r-nul Fălești, Potîng Alexandru (în privința căruia urmărirea

penală a fost încetată în lipsa elementelor infracțiunii prin ordonanța din 21 martie

2011), la inițiativa ultimului, din or. Fălești, cu automobilul personal al primului model

„Mercedes 260”, xxxxx, culoare albă, s-au deplasat la domiciliul lui Vatamanu Anatolie

din xxxxx pentru a verifica înștiințarea primită în CPR Fălești de la o rudă a acestuia

privind purtarea agresivă.

Intrând în casa familiei Vatamanu, inculpații Rotari Sorin și Bușovschii Roman,

i-au aplicat mai multe lovituri cu picioarele în regiunea toracico-abdominală,

cauzându-i victimei leziuni corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată.

După evenimentele descrise inculpații Rotari Sorin și Bușovschii Roman i-au

răsucit mâinile la spate și, numai în albituri, l-au urcat în portbagaj.

Când a insistat să i se transmită hainele, inculpatul Bușovschii Roman, l-a lovit cu

pumnul în față și a închis ușa portbagajului.

În timpul deplasării, automobilul a staționat de câteva ori și inculpatul

Bușovschii Roman, deschidea ușa portbagajului, îi zicea victimei, să mai tragă aer, îl

lovea în față și apoi închidea din nou ușa.

În scurt timp automobilul s-a oprit, inculpații Rotari Sorin și Bușovschii Roman,

au apucat de mâini și picioare victima, l-au aruncat la pământ și asupra i-au aruncat

hainele, spunându-i să aștepte acolo până vin ei după el.

Potîng Alexandru fiind prezent, însă nu a întreprins nici o acțiune.

După aceasta toți ei s-au urcat în automobil și au plecat.

Rotari Sorin și Bușovschii Roman și inculpatul Rotari Sorin, au contestat cu apel

sentința nominalizată, prin care:

3.1. Avocatul Culcițchi Ghenadie a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei hotărâri, potrivit căreia Rotari Sorin și Bușovschii Roman să fie

achitați.

În susținerea cerințelor sale, apelantul a invocat că, prima instanță nu a ținut cont

de persoana victimei Vatamanu Anatolie, care se caracterizează negativ.

În cadrul audierilor în calitate de parte vătămată, depunând jurământul și fiind

prevenit despre răspunderea penală pentru declarații false, acesta a indicat că, fiind în

stare de ebrietate și dorind să bea apă, s-a poticnit, a căzut jos lângă fântână, simțind

durere în cutia toracică pe dreapta.

Anterior acesta a depus alte declarații precum că, datorită relațiilor ostile și

dorința de a se răzbuna pe Rotari Sorin și Bușovschii Roman, a declarat că a fost

maltratat de ei, fapt confirmat de martorii Vatamanu Veronica, Hărbălău Ecaterna și

Vatamanu Nina - rude apropiate a acestuia, iar martorii Cosovan Vadim, Celan Liliana,

Eftimiță Olga, Cheptea Igor și Ilinițchi Ion despre cele întâmplate au aflat de la partea

vătămată.

Totodată, apelantul a susținut că, partea vătămată, acționând în interes material,

la 17 noiembrie 2010, a primit de la Rotari Sorin, suma de 2000 dolari SUA, primul

invocase că poate influența procurorii, în legătură cu care fapt a fost reținut, ulterior

condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, astfel, avocatul a pledat întru

nevinovăția inculpaților.

3.2. Avocatul Pralea Grigore a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu

adoptarea unei hotărâri prin care Rotari Sorin și Bușovschii Roman să fie achitați.

3.3. Inculpatul Rotari Sorin a solicitat rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri de achitare.

2

În motivarea apelului, inculpatul a susținut că, nu a săvârșit nici o acțiune de

tortură în privința victimei Vatamanu Anatolie, argumentându-și versiunea sa prin

faptul că, a existat un interes al procurorilor, care cu exercitarea presiunilor asupra

părții vătămate, au organizat cauza penală, iar ulterior a fost condamnat ilegal.

Apelantul a invocat că, în cursul urmăririi penale, cât și în cadrul judecării cauzei,

procurorii și prima instanță au încălcat prevederile art. art. 52, 274, 275, 384 și 385 Cod

de procedură penală, menționând că, la 23 august 2010 a fost scos de sub urmărire

penală, iar la 17 noiembrie 2010 a fost încetată urmărirea penală pe aceeași faptă, în

ambele cazuri ordonanțele emise fiind anulate ilegal.

Mai mult, procurorii nu aveau nici un temei pentru anularea acestor ordonanțe,

deoarece partea vătămată Vatamanu Anatolie a depus o cerere de încetare a urmăririi

penale, că nu a fost torturat, a făcut cu bună știință un denunț fals.

La fel, inculpatul a invocat, că la judecarea cauzei prima instanță nu a ținut cont

de aceste circumstanțe și contrar prevederilor art. 90 Cod de procedură penală, a pus la

baza sentinței de condamnare declarațiile martorilor Vatamanu Nina,

Vatamanu Veronica, Vatamanu Natalia, Hărbălău Ecaterina și Eftimiță Olga, rude

apropiate ale părții vătămate, cât și raportul de expertiză medico-legală, ce prezintă

îndoieli.

fost admise apelurile, casată total sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia, s-a dispus

încetarea procesului penal privind învinuirea inculpaților Rotari Sorin și

Bușovschii Roman de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod

penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, organul de urmărire

penală și prima instanță nu au ținut cont de prevederile art. 22 Cod de procedură

penală, care stipulează că nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală,

judecat sau pedepsit de instanța de judecată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

De asemenea instanța de apel a menționat că, scoaterea de sub urmărirea penală

sau încetarea urmăririi penale împiedică punerea repetată sub învinuire a aceleiași

persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent

descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii au afectat hotărârea

respectivă, explicând și faptul că pe parcursul urmăririi penale cauza penală a fost

încetată cu scoaterea lui Rotari Sorin de sub urmărirea penală, apoi aceasta reluată în

baza ordonanței Prim-adjunctului Procurorului General din 22 noiembrie 2010, acestea

fiind temei de încetare a procesului penal.

contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu

menținerea în vigoare a sentinței.

2012, a fost admis recursul declarat de procuror, casată total decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, într-un alt complet de judecată.

fost admise apelurile declarate de avocații Culcițchi Ghenadie, Pralea Roman în numele

inculpaților Rotari Sorin și Bușovschii Roman și de inculpatul Rotari Sorin, casată total

sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia, în baza art. 391 alin. (1) pct. 5),

6) Cod de procedură penală, a fost încetat procesul penal în privința inculpaților

Rotari Sorin și Bușovschii Roman, învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal.

3

7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în privința

inculpaților există o hotărâre a organului de urmărire penală, privind scoaterea de sub

urmărire penală pentru aceleași fapte.

Astfel, prin prisma prevederilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel a conchis că, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei, s-a constatat

vreun temei prevăzut de art. 275 pct. 5)-9), 285 alin. (1) pct. 1), 2), 4), 5) Cod de

procedură penală, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza

respectivă.

contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu

menținerea sentinței.

În motivarea recursului, acuzatorul de stat a invocat că, instanța de apel,

neîntemeiat a indicat că au fost încălcate prevederile art. 22 Cod de procedură penală și

art. 4 din Protocolul nr. 7 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului.

La fel, instanța de apel, nu a ținut cont de prevederile art. 52 alin. (2) pct. 2) Cod

de procedură penală, ce oferă dreptul procurorului ierarhic superior de a anula actele

ilegale ale procurorului ierarhic inferior. Totodată, a opiniat că, instanța de apel, a

ignorat totalmente prevederile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală.

2013, a fost admis recursul, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea soluției pronunțate, instanța de recurs a notat, că instanța de

apel formal a aplicat prevederile pct. 5), 6) alin. (1) art. 391 Cod de procedură penală,

indicând că, - „există o hotărâre a organului de urmărire penală, privind scoaterea

inculpaților de sub urmărire penală pentru aceleași fapte; există alte circumstanțe care

exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală”.

În acest sens, instanța de recurs a subliniat, că prin noțiunea de „alte

circumstanțe”, prevăzută la pct. 6) alin. (1) art. 391 Cod de procedură penală, urmează

a fi interpretată numai în sensul „circumstanțelor prevăzute de lege”, a se vedea

textul legal, pct. 5) art. 275 Cod de procedură penală, - „... există alte circumstanțe

prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală”.

Prin urmare, presupusele încălcări ale legii procesuale penale constatate de

instanța de apel, nu cad sub incidența „ altor circumstanțe prevăzute de lege care

condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală”, prevăzute de art. 391

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Cu referire la materialele cauzei, instanța de recurs a constatat că, la terminarea

urmăririi penale, când inculpații Rotari Sorin și Bușovschii Roman au luat cunoștință de

materialele dosarului în prezența apărătorilor, aceștia nu au invocat despre nulitatea

actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost

de acord cu legalitatea acestor acte procedurale.

A fost subliniat, că instanța de apel, a trecut cu vederea și faptul că, inculpații

Rotari Sorin și Bușovschii Roman nu au atacat ordonanța Prim-adjunctului

Procurorului General din 22 noiembrie 2010, privind anularea ordonanței din

17 noiembrie 2010 cu dispunerea reluării urmăririi penale, - la Procurorul General și,

ulterior în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, la judecătorul de instrucție.

admise apelurile, casată sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care: în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 5) Cod de

procedură penală, procesul penal intentat în privința lui Rotari Sorin și

Bușovschii Roman în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, a fost încetat din motivul

4

că există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru

aceeași faptă de încetare a urmăririi penale și de scoatere a acesteia de sub urmărire

penală.

10.1. Având în susținere prevederile art. 436 alin. (2)-(4) Cod de procedură

penală, instanța de apel a reținut, că la caz, s-a schimbat situația de fapt care a existat la

soluționarea recursului (25 iunie 2013), relevantă în acest sens fiind Hotărârea Curții

Constituționale a R. Moldova nr. 12 din 14 mai 2015, prin care Curtea s-a pronunțat în

urma examinării sesizării Curții Supreme de Justiție privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală,

declarându-se drept neconstituțională dispoziția articolului nominalizat, în temeiul

cărei de altfel a și fost reluată urmărirea penală în speța dată.

În ședința instanței de apel au fost verificate următoarele probe: procesul-verbal

de interceptare a plângerii (f.d. 15, vol.I); cererea lui Vatamanu Anatolii (f.d. 18, vol.I);

raportul procurorului (f.d.22, vol.I); declarațiile primare a lui Vatamanu Anatolii (f.d. 27,

34, vol.I); copia fișei și copia extrasului de solicitare a asistenței medicale (f.d. 36-39,

vol.I); declarațiile lui Vatamanu Anatolii (f.d. 41, vol.I); înștiințarea medicului (f.d. 50,

vol.I); cererea lui Vatamanu Anatolii (f.d. 51, vol.I); lămurirea lui Vatamanu Anatolii (f.d.

52,55, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică anexă (f.d.

56-58, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului cu planșa fotografică anexă (f.d.

59-65, vol.I); datele caracteristice a lui Vatamanu Anatolii (f.d. 66-70, vol.I); ordonanța

de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Vatamanu Anatolii (f.d. 71, vol.I);

procesul-verbal de audiere a părții vătămate Vatamanu Anatolii (f.d. 72-78, vol.I);

procesul-verbal privind verificarea declarațiilor la locul săvârșirii infracțiunii cu

participarea lui Vatamanu Anatolii (f.d. 79-81, vol.I); procesul-verbal de examinare a

obiectului (f.d. 113, vol.I); copiile la obiectele examinate (f.d. 114-121, vol.I); datele

caracteristice a lui Bușovschii Roman (f.d. 154-158, vol.I); audierea bănuitului

Bușovschii Roman (f.d. 164-165, vol.I); audierea învinuitului Bușovschii Roman (f.d.

171, vol.I); datele caracteristice în privința lui Rotari Sorin (f.d. 173-182, vol.I); audierea

bănuitului Rotari Sorin (f.d. 187-188, vol.I); audierea învinuitului Rotari Sorin (f.d. 193,

vol.I); ordonanța de verificare și ridicare a documentelor (f.d. 197, vol.I);

procesul-verbal de examinare (f.d. 198, vol.I); actul examinat (f.d. 199, vol.I); ordonanța

de cercetare, verificare și ridicare a documentelor (f.d. 200, vol.I); procesul-verbal de

ridicare (f.d. 201, vol.I); procesul-verbal de examinare (f.d. 202, vol.I); copia actelor

examinate (f.d. 203-205, vol.I); ordonanța de ridicare a documentelor (f.d. 206, vol.I);

procesul-verbal de ridicare (f.d. 207, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului

(f.d. 208-214, vol.I); trimitere-extras în privința lui Vatamanu Anatolii (f.d. 217, vol.I);

raportul de expertiză medico-legală nr. 549/223 în privința lui Vatamanu Anatolii (f.d.

228, vol.I); raportul de expertiză medico-legală nr. 26 în comisie în privința lui

Vatamanu Anatolii (f.d. 237-239, vol.I); ordonanța privind dispunerea efectuării

descifrărilor convorbirilor telefonice, (f.d. 1, vol.II); încheierea de autorizare a efectuării

ridicărilor (f.d. 3, vol.II); procesul-verbal de examinare (f.d. 5, vol.II); actele examinate

(f.d. 6-22, vol.II); scrisoarea de însoțire (f.d. 23, vol.II); ordonanța privind dispunerea

ridicării descifrărilor convorbirilor telefonice (f.d. 24, vol.II); încheierea de autorizare a

ridicării convorbirilor telefonice (f.d. 26, vol.II); procesul-verbal de examinare a

obiectului (f.d. 27, vol.II); informația examinată (f.d. 28-30, vol.II); ordonanța privind

dispunerea ridicării descifrărilor convorbirilor telefonice (f.d. 31, vol.II); încheierea

instanței prin care a fost autorizată măsura specială (f.d. 33, vol.II); procesul-verbal de

examinare a obiectului (f.d. 34, vol.II); actele examinate (f.d. 35-54, vol.II); ordonanța

privind dispunerea ridicării descifrărilor convorbirilor telefonice (f.d. 55, vol.II);

încheierea privind autorizarea ridicării convorbirilor telefonice (f.d. 57, vol.II);

5

procesul-verbal de examinare a obiectului (f.d. 58, vol.II); actele examinate (f.d. 59-114,

vol.II); ordonanța privind dispunerea ridicării descifrărilor convorbirilor telefonice (f.d.

115, vol.II); încheierea privind autorizarea ridicării convorbirilor telefonice (f.d. 117,

vol.II); procesul-verbal de examinare a obiectului (f.d. 118, vol.II); actele examinate (f.d.

119-174, vol.II); ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Potîng Alexandru

(f.d. 175, vol.II); audierea lui Potîng Alexandru în calitate de martor (f.d. 176-179,

vol.II); procesul-verbal de confruntare între Vatamanu Anatolii și Potîng Alexandru (f.d.

180-181, vol.II); audierea suplimentară a lui Rotari Sorin (f.d. 183, vol.II); audierea

suplimentară a lui Bușovschii Roman (f.d. 185, vol.II); declarațiile lui Vatamanu Anatolii

(f.d. 8-16, vol.III); declarațiile martorilor Potîng Alexandru (f.d. 17-21, vol.III);

Cosovan Vadim (f.d. 22-23, vol.III); Vatamanu Viorica (f.d. 24-29, vol.III);

Vatamanu Nina (f.d. 30-37, vol.III); Celan Liliana (f.d. 45-46, vol.III); Hărbălău Ecaterina

(f.d. 47-51, vol.III); Vatamanu Natalia (f.d. 52-56, vol.III); Iftiniță Olga (f.d. 63-64, vol.III);

Cheptea Igor (f.d. 65-66, vol.III); Sînger Serghei (f.d. 67-70, vol.III); Ursu Vasile (f.d.

76-77, vol.III); Andrieș Anatolie (f.d. 78-79, vol.III); Prodan Angela (f.d. 80-81, vol.III);

raport de expertiză medico-legală nr. 323 în privința lui Vatamanu Anatolii (f.d. 87,

vol.III); declarațiile inculpatului Rotari Sorin (f.d. 92-96, vol.III); declarațiile inculpatului

Bușovschii Roman (f.d. 97-99, vol.III); declarațiile suplimentare a lui Vatamanu Anatolii

(f.d. 100, vol.III); copia sentinței de condamnare a lui Vatamanu Anatolii (f.d. 103-105,

vol.III); decizia Curții Supreme de Justiție din 08 mai 2012 (f.d. 204-210, vol.III); date cu

privire la anamneză lui Bușovschii Roman (f.d. 238-239, vol.III); declarațiile lui

Rotari Sorin (f.d. 242, vol.III); declarațiile inculpatului Bușovschii Roman (f.d. 243,

vol.III); declarațiile părții vătămate Vatamanu Anatolii (f.d. 244, vol.III); decizia Curții

Supreme de Justiție din 25 iunie 2013 (f.d. 308-317, vol.III); declarațiile părții vătămate

Vatamanu Anatolii (f.d. 118-121, vol.IV).

Pe lângă probele scrise la care au făcut referire părțile, instanța de apel a

considerat oportun de a pune în discuție, din oficiu, următoarele înscrisuri: ordonanța

de pornire a urmăririi penale din 22 octombrie 2010 (f.d. 1, vol.I); ordonanța de

încetare a urmăririi penale și de scoatere de sub urmărirea penală din 17 noiembrie

2010 (f.d. 2, vol.I); ordonanța de anulare a ordonanței de încetare și reluare a urmăririi

penale din 22 noiembrie 2010 (f.d. 8, vol.I); ordonanța de refuz în începerea urmăririi

penale din 23 august 2010 (f.d. 20, vol.I).

Astfel, în urma verificării probatoriului cercetat instanța de apel a conchis, că

prima instanță a judecat superficial cauza privind învinuirea adusă lui Rotari Sorin și

Bușovschii Roman, în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, în lipsa unei cercetări

obiective a tuturor probelor anexate la materialele cauzei, cu aprecierea eronată a

împrejurărilor cauzei, ca rezultat concluzionând greșit asupra necesității condamnării

acestora, or, la caz fiind necesară adoptarea soluției de încetare a procesului penal,

conform art. 391 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a menționat, că urmărirea penală a fost începută la 22 octombrie

2010, în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, pe faptul maltratării lui

Vatamanu Anatolie, la domiciliul său, de către colaboratorul de poliție Rotari Sorin și

încă o persoană necunoscută, cauzându-i leziuni corporale.

Prin ordonanța din 17 noiembrie 2010 emisă de către procurorul în Procuratura

raionului Fălești, Eugeniu Trocin, s-a dispus: „încetarea urmăririi penale în cadrul

cauzei penale nr. 2010378031, pornită pe faptul maltratării lui Vatamanu Anatolie din

14 august 2010, de către colaboratorul de poliție Rotari Sorin și încă o persoană

neidentificată în acel moment, pe motiv că nu există faptul infracțiunii. Scoaterea de sub

urmărire penală, din lipsa faptului infracțiunii, a bănuitului Rotari Sorin”.

6

Prin ordonanța Primului-adjunct al Procurorului General, Andrei Pîntea, din

22 noiembrie 2010 a fost dispusă anularea ordonanței de încetare a urmăririi penale

nr. 2010378031 emisă la 17 noiembrie 2010 de procurorul în Procuratura raionului

Fălești, Eugeniu Trocin și reluarea urmăririi penale.

În motivarea soluției adoptate, procurorul a menționat, că urmărirea penală în

această cauză a fost efectuată superficial și unilateral, iar hotărârea a fost adoptată

neîntemeiat, indicându-se ce acțiuni de urmărire penală ar mai fi necesar de efectuat.

Soluția în cauză a fost axată pe prevederile art. 287 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Cu referire la ordonanța nominalizată, instanța de apel a statuat, că aceasta

contravine prevederilor art. 6 pct. 44); art. 22 alin. (2); 287 alin. (4) Cod de procedură

penală; art. 4 Protocolul 7 al CEDO și art. 7 alin. (2) Cod penal, (art. 287 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiind declarat neconstituțional).

Raportând prevederile expuse supra la actele cauzei, instanța de apel a punctat

că pentru emiterea ordonanței de către Primul-adjunct al Procurorului General,

Andrei Pîntea, din 22 noiembrie 2010, prin care a fost dispusă anularea ordonanței de

încetare a urmăririi penale nr. 2010378031 emisă la 17 noiembrie 2010 de procurorul

în Procuratura raionului Fălești, Trocin Eugeniu și reluată urmărirea penală, nu a fost

invocat careva din temeiurile menționate în vederea posibilității redeschiderii

procesului penal pe faptul maltratării lui Vatamanu Anatolie, făcându-se referire doar la

necesitatea petrecerii unor investigații suplimentare.

Prin urmare, careva circumstanțe sau fapte recent descoperite care existau la

data adoptării ordonanței de încetare a urmăririi penale în cadrul cauzei penale

nr. 2010378031, pornită pe faptul maltratării lui Vatamanu Anatolie din 14 august

2010, de către colaboratorul de poliție Rotari Sorin și încă o persoană neidentificată în

acel moment, (persoana neidentificată stabilindu-se că era Bușovschii Roman), pe

motiv că nu există faptul infracțiunii, nu au putut fi descoperite și nu s-au stabilit, iar în

ordonanța de reluare a urmăririi penale lipsește vreo motivare sub aspectul că există

vreo circumstanță sau împrejurare, care poate fi catalogată ca faptă nouă ori recent

descoperită, sau viciu fundamental, de natură să afecteze ordonanța de încetare a

urmăririi penale și scoatere de sub urmărire penală, procurorul limitându-se la

invocarea necesității unei investigații suplimentare.

Instanța de apel a remarcat, că concluziile conținute în ordonanța de anulare a

ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și reluare a urmăririi penale din

22 noiembrie 2010 nu a fost motivată în coraport cu prevederile pct. 7 și 8 a Hotărârii

Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor alin. (6)

art. 63 Cod de procedură penală, nr. 26 din 23 noiembrie 2010.

Astfel, instanța de apel a statuat, că ordonanța prin care s-a încetat urmărirea

penală în cadrul cauzei penale nr. 2010378031, pornită pe faptul maltratării lui

Vatamanu Anatolie din 14 august 2010, de către colaboratorul de poliție Rotari Sorin și

încă o persoană neidentificată în acel moment (care s-a stabilit a fi Bușovschii Roman),

din motiv că nu există faptul infracțiunii, fiind scoasă persoana de sub urmărire penală,

echivalează cu o hotărâre judecătorească irevocabilă și reprezintă autoritatea de lucru

judecat, care nu permite declanșarea unei noi proceduri cu privire la aceeași faptă și

aceeași persoană.

Instanța de apel a reținut, că conform art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală,

în cazurile în care ordonanțele de încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale

sau de scoatere a persoanei de sub urmărire au fost adoptate legal, reluarea urmăririi

penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu

fundamental în cadrul urmăririi precedente a afectat hotărârea respectivă.

7

La caz, necesitatea efectuării unor acțiuni de urmărire penală suplimentare, pot fi

asimilate unor scăpări a organului de urmărire penală și nicidecum nu pot fi catalogate

ca fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental care ar da temei de reluare

a urmăririi penale.

Generalizând cele menționate, instanța de apel a menționat, că în speță nefiind

stabilite careva fapte noi sau recent descoperite, un viciu fundamental care în cadrul

urmăririi precedente ar fi afectat hotărârea respectivă sau alte probe noi, ordonanța din

22 noiembrie 2010 este contrară prevederilor art. art. 22, 287 alin. (4) Cod de

procedură penală, prin urmare neîntemeiat a fost reluat procesul penal pe faptul

maltratării lui Vatamanu Anatolie din 14 august 2010, de către colaboratorul de poliție

Rotari Sorin și încă o persoană neidentificată în acel moment (care s-a stabilit a fi

Bușovschii Roman), ceea ce duce la poziția inițială și anume potrivit ordonanței din

17 noiembrie 2010, s-a încetat urmărirea penală în cadrul cauzei penale

nr. 2010378031, din motiv că nu există faptul infracțiunii.

Având în vedere cele expuse și ținând cont de hotărârile Curții Constituționale cu

privire la declararea neconstituționalității prevederilor art. 63 alin. (6) și art. 287

alin. (1) Cod de procedură penală și de cele stipulate în art. 251 Cod de procedură

penală, instanța de apel a conchis că ordonanța din 22 noiembrie 2010 nu este

întemeiată pe circumstanțele prevăzute în art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală,

este lovită de nulitate absolută și nu produce careva consecințe juridice.

Reieșind din sensul legislației procesual penale ordonanța de reluare a urmăririi

penale nu este enumerată ca act de sesizare a instanței, or, aceasta duce la terminarea

urmăririi penale cu întocmirea rechizitoriului, care este prevăzut de lege ca act de

sesizare a instanței, însă, la caz ordonanța de reluare a urmăririi penale din

22 noiembrie 2010 fiind lovită de nulitate absolută duce concomitent și la nulitatea

rechizitoriului, care are la bază ordonanța menționată.

Suplimentar, instanța de apel a menționat, că prin prisma art. 251 alin. (2) Cod de

procedură penală, nu există temei de a se expune referitor la argumentele invocate de

către apărare în susținerea nevinovăției lui Bușovschii Roman și Rotari Sorin cu

solicitarea achitării acestora, reieșind din faptul că, însăși actul de sesizare a instanței

de judecată este lovit de nulitate absolută, ceea ce condiționează examinarea în

continuare a cauzei penale în acest sens, dispunând admiterea apelurilor din alte

motive decât cele invocate.

contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu

remiterea cauzei la o nouă rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În argumentarea recursului acuzatorul de stat menționează, că prin reluarea

urmăririi penale, nu au fost afectate drepturile procesuale ale lui Rotari Sorin și

Bușovschii Roman, garantate de lege și anume de a nu fi urmărit repetat pentru una și

aceeași faptă.

Astfel, conform prevederilor art. 4 din Protocolul Adițional nr. 7 la CEDO, precum

și Pactul International cu privire la drepturile civile și politice - nici o persoană nu poate

fi urmărită sau pedepsită penal de jurisdicția aceluiași stat pentru săvârșirea unei

infracțiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă

conform legii și procedurilor penale ale aceluiași stat.

În cazul dat, Rotari Sorin și Bușovschii Roman nu au fost nici achitați și nici

condamnați printr-o hotărâre definitivă.

Remarcă acuzatorul de stat că, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție, din 25 iunie 2013, a fost admis recursul declarat de procuror,

8

casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a conchis, că, conform alin. (4)

art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei altei prevederi legale decât cele

prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului dacă fost invocată în cursul efectuării

acțiunii, când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale, când partea ia

cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată când partea a fost

absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este

prezentată nemijlocit în instanță, însă, nu s-a invocat despre nulitatea actelor

procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de

acord cu legalitatea acestor acte procedurale.

Totodată, Curtea Supremă de Justiție a menționat, că instanța de apel a trecut cu

vederea și faptul că, inculpații Rotari Sorin și Bușovschii Roman nu au atacat ordonanța

Prim-adjunctului Procurorului General din 22 noiembrie 2010, privind anularea

ordonanței din 17 noiembrie 2010 cu dispunerea reluării urmăririi penale, la

Procurorul General și, ulterior, în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, la

judecătorul de instrucție.

La fel, instanța de recurs a menționat, că, Hotărârea Curții Constituționale nr. 26

„Privind declararea neconstituțională a alin. (6) art. 63 Cod de procedură penală”, a fost

adoptată la 23 noiembrie 2010, adică după emiterea ordonanței Prim-adjunctului

Procurorului General din 22 noiembrie 2010.

Potrivit prevederilor art. 28 alin. (2) al Legii cu privire la Curtea Constituțională,

„actele normative sau unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și

nu se aplică din momentul adoptării hotărârii respective a Curții Constituționale”.

Adică, efectele recunoașterii neconstituționalității unor acte normative se

răsfrâng asupra situațiilor de fapt, nu de la momentul stabilirii circumstanțelor de

drept, ci din momentul adoptării textului legal pus în discuție.

Prin urmare, la momentul emiterii ordonanței de reluare a urmăririi penale pe

cauza dată, art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, nu era declarat neconstituțional.

Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Rotari Sorin a fost

considerată ilegală și anulată de procurorul ierarhic superior, cu reluarea urmăririi

penale. Totodată, prin ordonanța procurorului în procuratura raionului Fălești,

Trocin Eugeniu, din 17 noiembrie 2010, a fost scos de sub urmărire penală doar

Rotari Sorin, dar nu și Bușovschii Roman.

Astfel, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 14 mai 2015 privind

excepția de neconstituționalitate a art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost

declarat neconstituțional alin. (1) al art. 287 Cod de procedură penală. Hotărârea dată a

intrat în vigoare la data adoptării.

Consideră recurentul, că poziția instanței de apel privind încetarea procesului

penal din motivul declarării neconstituționalității art. 287 alin. (1) Cod de procedură

penală, este ilegală, dat fiind faptul, că potrivit art. 7 din Codul jurisdicției

constituționale - orice act normativ, precum și orice Tratat International la care

Republica Moldova este parte, se consideră constituțional până când

neconstituționalitatea lui va fi dovedită în procesul jurisdicției constituționale, cu

asigurarea tuturor garanțiilor prevăzute de prezentul cod.

În opinia recurentului, instanța de apel, în cadrul rejudecării cauzei penale nu a

executat indicațiile instanței de recurs, care sunt obligatorii.

Potrivit jurisprudenței Curții europene, recurentul amintește că investigarea

acuzațiilor de maltratare trebuie să fie deplină.

9

Aceasta înseamnă că autoritățile trebuie să depună întotdeauna eforturi serioase

pentru a afla ce s-a întâmplat. Ele trebuie să întreprindă toți pașii rezonabili și

disponibili lor pentru a asigura probe cu privire la incident (cauza Gurgurov c. Moldovei

nr. 7045/08, 16.06.2009), ceea ce este posibil a efectua, conform legislației naționale,

numai în cadrul urmăririi penale.

Referitor la activitățile desfășurate în cadrul procesului penal, acestea trebuie „să

asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu

privire la persoana făptuitorului”. Numai aflând adevărul, scopul procesului penal poate

fi atins, iar soluțiile dispuse de organele judiciare pot da satisfacție celor care urmăresc

înfăptuirea justiției penale.

Astfel, relevă că în partea descriptivă a ordonanței Primului-adjunct al

Procurorului General, Andrei Pântea din 22 noiembrie 2010, este indicat expres

motivul anulării și anume că nu a existat în fapt cauza care a determinat luarea deciziei

de încetare a urmăririi penale, temei prevăzut nemijlocit la alin. (1) art. 287 Cod de

procedură penală. Totodată, motiv de reluare a urmăririi penale în cazurile date a servit

încălcarea drepturilor părții vătămate la o examinare echitabilă a cauzei, consacrat la

art. 6 CEDO, fiind apreciat ca un viciu fundamental de care a fost afectată ordonanța de

încetare a urmăririi penale și de scoatere a lui Rotari Sorin de sub urmărirea penală.

Cu referire la prevederile art. 20 Constituția Republicii Moldova, art. art. 3, 1, 6

CEDO, recurentul susține că ordonanța de scoatere de sub urmărire penală în privința

lui Rotari Sorin a fost afectată de un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente,

adică, în prezența probelor suficiente, părții vătămate fiindu-i încălcate drepturile

constituționale - accesul liber la justiție și dreptul la viață și la integritate fizică și

psihică.

Menționează, că instanța de apel a invocat practica Curții Supreme de Justiție în

cazurile când urmărirea penală a fost reluată în baza art. 287 alin. (4) Cod de procedură

penală, ceea ce nu este aplicabil în speță, dat fiind faptul, că urmărirea penală în privința

lui Rotari Sorin a fost reluată în baza art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală.

Relevă procurorul, că instanța de apel eronat a conchis că ordonanța de reluare a

urmăririi penale și punerea sub învinuire a lui Rotari Sorin și Bușovschii Roman

contravin prevederilor art. 6 pct. 44), art. 22 alin. (2), 287 alin. (4) Cod de procedură

penală, art. 4 Protocolul 7 al CEDO și art. 7 alin. (2) Cod penal, potrivit cărora hotărârea

organului de urmărire penală de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală sau de

încetare a urmăririi penale, precum și hotărârea judecătorească definitivă, împiedică

reluarea urmăririi penale, punerea sub o nouă învinuire mai gravă pentru aceeași

persoană, pentru aceeași faptă, cu excepția cazurilor când fapte noi ori recent

descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente au afectat

hotărârea pronunțată și nimeni nu poate fi supus urmăririi penale și pedepsei penale de

mai multe ori pentru una și aceeași faptă.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că acesta urmează a fi admis, cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată,

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea

pe care aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod

de procedură penală și formulate în cererea de recurs, fiind în drept să judece și în baza

10

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează total hotărârea atacată

și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, acuzatorul de stat critică

decizia instanței de apel prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Cercetând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recursul dedus

judecății, Colegiul penal constată că instanța de apel la examinarea cauzei a comis erori

de drept ce nu pot fi corectate în instanța de recurs, pronunțând soluția sa fără

respectarea prevederilor legale și a practicii judiciare stabilite.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Instanța de recurs atestă, că prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție din 25 iunie 2013, au fost evidențiate erorile admise la judecarea cauzei în

apel și care urmau a fi luate în considerație de către instanța de apel la o nouă rundă a

procedurilor de apel.

Cu toate acestea, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel, ajungând la

concluzia de a înceta procesul penal intentat în privința inculpaților în baza art. 3091

alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că există o hotărâre a organului de urmărire penală

asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi penale și de

scoatere a acesteia de sub urmărire penală, a reținut că la caz s-a schimbat situația de

fapt existentă la soluționarea recursului, și anume legată de adoptarea Hotărârii Curții

Constituționale a R. Moldova nr. 12 din 14 mai 2015, prin care au fost declarate

neconstituționale prevederile art. 287 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Pentru a ajunge la această soluție instanța de apel a menționat, că prin ordonanța

din 17 noiembrie 2010 emisă de către procurorul în Procuratura raionului Fălești,

Eugeniu Trocin, s-a dispus: „încetarea urmăririi penale în cadrul cauzei penale

nr. 2010378031, pornită pe faptul maltratării lui Vatamanu Anatolie din 14 august

2010, de către colaboratorul de poliție Rotari Sorin și încă o persoană neidentificată în

acel moment, pe motiv că nu există faptul infracțiunii. Scoaterea de sub urmărire

penală, din lipsa faptului infracțiunii, a bănuitului Rotari Sorin”.

Iar ulterior, prin ordonanța Primului-adjunct al Procurorului General,

Andrei Pîntea, din 22 noiembrie 2010 a fost dispusă anularea ordonanței de încetare a

urmăririi penale nr. 2010378031 emisă la 17 noiembrie 2010 de procurorul în

Procuratura raionului Fălești, Eugeniu Trocin și reluarea urmăririi penale.

Colegiul penal atestă, că deși ordonanța din 22 noiembrie 2010 emisă de

Primul-adjunct al Procurorului General, Andrei Pîntea, a fost întemeiată în baza

art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, fapt despre care instanța de apel expres a

11

indicat în decizia sa, totuși, în motivarea soluției sale, ulterior instanța de apel în mod

divergent a statuat asupra faptului, că această ordonanță contravine prevederilor

art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, considerând că în speță nu au fost stabilite

careva fapte noi sau recent descoperite, un viciu fundamental care în cadrul urmăririi

precedente ar fi afectat hotărârea respectivă sau alte probe noi.

Astfel, se reține că deși reluarea urmăririi penale a fost dispusă în baza art. 287

alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pripit a considerat că ordonanța de

anulare a ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și reluare a urmăririi penale

din 22 noiembrie 2010, nu a fost motivată în coraport cu prevederile pct. 7, 8 a

Hotărârii Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor

alin. (6) art. 63 Cod de procedură penală, nr. 26 din 23 noiembrie 2010, conform cărora

„pentru ca organul de urmărire penală să poată relua urmărirea penală, legislatorul, la

alin. (4) art. 287 Cod de procedură penală, a stipulat că această acțiune se admite numai

dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi

precedente de natură să afecteze hotărârea pronunțată…”.

Instanța de recurs reține că prevederile art. 287 alin. (1) Cod de procedură

penală (care au fost declarate neconstituționale prin Hotărârea Curții Constituționale

nr. 12 din 14 mai 2015), reglementau situațiile când reluarea urmăririi penale după

încetarea urmăririi penale, după clasarea cauzei penale sau după scoaterea persoanei

de sub urmărire se dispune de către procurorul ierarhic superior prin ordonanță dacă,

ulterior, se constată că nu a existat în fapt cauza care a determinat luarea acestor

măsuri sau că a dispărut circumstanța pe care se întemeia încetarea urmăririi penale,

clasarea cauzei penale sau scoaterea persoanei de sub urmărire, astfel ordonanța a fost

anulată ca fiind una ilegală.

Referitor la poziția instanței de apel privind neconstituționalitatea prevederilor

art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal sesizează că instanța de apel

la judecarea cauzei a omis din vedere faptul, că potrivit prevederilor art. 26 alin. (5) și

(7) din Legea nr. 317 din 13 decembrie 1994 „Cu privire la Curtea Constituțională”,

actele Curții Constituționale nu sânt supuse nici unei căi de atac, sânt definitive și intră

în vigoare la data adoptării. La decizia Curții, unele acte intră în vigoare la data

publicării sau la data indicată în ele. Hotărârile Curții Constituționale produc efect

numai pentru viitor.

Prin urmare, la momentul emiterii ordonanței de reluare a urmăririi penale pe

cauza dată - 22 noiembrie 2010, art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, nu era

declarat neconstituțional.

Ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Rotari Sorin a fost

considerată ilegală și anulată de procurorul ierarhic superior, cu reluarea urmăririi

penale. Totodată, instanța de apel nu a atras atenția asupra faptului, că prin ordonanța

procurorului în procuratura raionului Fălești, Trocin Eugeniu, din 17 noiembrie 2010, a

fost scos de sub urmărire penală doar Rotari Sorin dar nu și Bușovschii Roman.

Instanța de recurs de asemenea menționează, că instanța de apel, ținând cont de

cele expuse supra, nu a oferit o motivare temeinică faptului, că ordonanța de reluare a

urmăririi penale n-a fost contestată de către inculpați în termenii stabiliți de art. 251

Cod de procedură penală.

Instanța de recurs statuează, că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează

să țină cont și de faptul, că potrivit art. 3 Cod de procedură penală, în desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al

judecării cauzei în instanța judecătorească. Legea procesuală penală poate avea efect

ultraactiv, adică dispozițiile ei, în perioada de tranziție la o nouă lege procesuală penală,

12

pot rămâne aplicabile acțiunilor procesuale reglementate de legea nouă. Caracterul

ultraactiv se stipulează în legea nouă.

În sensul normelor enunțate este de înțeles, că legea procesual penală nu

cunoaște efectul retroactiv și dacă la momentul săvârșirii actului procesual acesta s-a

bazat pe o prevedere legală care era în vigoare, atunci, odată cu anularea prevederii

legale menționate nu se poate de invoca și nici obține anularea actului anume din

motivul abrogării legii procesuale.

Având în vedere circumstanțele elucidate, instanța de recurs statuează că,

încălcările normelor procedurale specificate mai sus, comise de către instanța de apel,

constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și

care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, situație ce impune soluția admiterii

recursului declarat, casării totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, unde instanța de apel, are

obligația să verifice motivele apelurilor declarate, și ținând cont de motivele casării, cu

respectarea prevederilor art. art. 414-417 Cod de procedură penală, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 16 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Rotari Sorin xxxxx

și Bușovschii Roman xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia pronunțată integral la 11 mai 2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Vladimir Timofti

Anatolie Țurcan

Ion Guzun

Tamara Chișca-Doneva

13