1ra-432/2018 — art. 171 alin. 3 lit. a CP

Dosarul nr. 1ra-432/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Anatolie Țurcan și Nadejda Toma,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Bălți din 26 octombrie 2016 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2017, declarat de inculpatul

Berbinschi Ghenadie xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx, domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.03.2016 - 26.10.2016;

Instanța de apel: 15.05.2017 - 01.11.2017;

Instanța de recurs: 25.01.2018 - 28.02.2018.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.171 alin.(3) lit. a) Cod penal, la 15 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

la data de 19 mai 2015, aproximativ la ora 19:00, aflându-se la domiciliul său din

xxxxx, având în grijă, ocrotire și protecție fiica sa minoră xxxxx, a.n. xxxxx, în scopul

satisfacerii necesităților sale sexuale, profitând de imposibilitatea fiicei sale de a se

apăra și de a-și exprima voința, intenționat, prin constrângere psihică exprimată prin

amenințări cu aplicarea violenței, a violat-o și mai apoi, până la începutul lunii

octombrie 2015, prin aplicarea violenței psihice, potrivit actului nr.23a-2016 din

21.01.2016, i-a provocat victimei o traumă psihologică manifestată prin introversiune,

sentimente de devalorizare și incapacitate, culpabilitate, precum și a amenințărilor de

aplicare a violenței fizice, a mai întreținut cu minora mai multe raporturi sexuale

forțate. În rezultatul abuzului sexual, victima minoră rămânând însărcinată, la data de

xxxxx, a dat naștere unui copil de sex masculin.

primei instanțe privind condamnarea sa în baza art.171 alin.(3) lit. a) Cod penal,

precum și dezacordul cu faptul respingerii demersului cu privire la efectuarea analizei

ADN de către acuzatorul de stat. Susține că la data de 12.04.2015 dimineața devreme

el a plecat la Moscova, iar la data de 26.04.2015 și-a sărbătorit ziua de naștere fiind

cu el și cumetrii săi.

A mai invocat că, în instanța de judecată urmau a fi chemați încă 2 prieteni ai

1

fiicei sale xxxxx, deoarece ei sunt vinovați de ceea ce s-a întâmplat cu ea, însă

procurorul a motivat lipsa acestora prin faptul aflării lor peste hotarele țării.

fost respins ca nefondat apelul inculpatului, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, fiind

astfel respectate prevederile art.101 Cod de procedură penală.

Astfel, sentința de condamnare se bazează pe: declarațiile reprezentantului

părții vătămate minore xxxxx - xxxxx, declarațiile părții vătămate minore xxxxx,

martorului Lilia Cumpătă și martorului minor xxxxx; procesul-verbal de sesizare

despre săvârșirea infracțiunii din 05.11.2015; raportul privind recepționarea apelului

telefonic din 05.11.2015 prin intermediul telefonului în secția gardă al IP Sîngerei;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.11.2015; planșa fotografică, anexă

la procesul-verbal de cercetare la fața locului; raportul de expertiză medico-legală

nr.429 din 20.11.2015; actul de expertiză psihiatrico-legală nr.23a-2016 din

19.01.2016 în privința inculpatului Ghenadie Berbinschi; datele caracteristice ale

inculpatului.

Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a

acordat deplină eficiență prevederilor art.art.16, 61, 75 Cod penal, corect ajungând la

concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului va avea loc prin aplicarea pedepsei

de 15 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Instanța de apel a respins argumentul inculpatului privind faptul că nu dânsul a

săvârșit infracțiunea, dar alte persoane și instanța urmează să constate și să

pedepsească persoanele vinovate, deoarece, conform probelor cercetate în prima

instanță și suplimentar în instanța de apel se dovedește pe deplin culpa acestuia de

săvârșirea infracțiunii incriminate.

La fel, a fost respins argumentul că, acuzarea nu a prezentat probele necesare

nefiind prezentați încă doi martori, or, prezentarea probelor în instanța de judecată

ține nu doar de prerogativa acuzării ci și a apărării, iar reieșind din materialele cauzei

și procesele-verbale ale ședințelor de judecată apărarea nu a solicitat prezentarea de

probe suplimentare întru dovedirea nevinovăției inculpatului.

4.2. Referitor la termenul de declarare a apelului de către inculpatul Ghenadie

Berbinschi, instanța de apel a indicat că, potrivit materialelor cauzei și anume potrivit

recipisei de la fila dosarului 61 volumul II, copia dispozitivului sentinței a fost

primită doar de către procurorul Sergiu Marcauțan, ulterior prin scrisorile din

03.11.2016 (f.d.62-64 vol. II) fiind expediate copiile sentinței la participanți inclusiv

și inculpatului Ghenadie Berbinschi în adresa Penitenciarului nr.11 - Bălți, la dosar

lipsind dovada recepționării de către ultimul a sentinței.

dezacordul cu faptul că, atât procurorul, cât și instanțele de fond au respins solicitarea

inculpatului privind efectuarea analizei ADN, or, astfel aceasta ar fi demonstrat că el

nu a săvârșit infracțiunea incriminată.

pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanțele de fond

just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect au încadrat

2

acțiunile făptuitorului în baza art.171 alin.(3) lit. a) Cod penal, la baza soluției fiind

puse declarațiile prioritare ale părții vătămate minore, care detaliat a indicat

circumstanțele în care a fost suspusă violului de către inculpat.

Referitor la alegațiile inculpatului privind respingerea demersurilor de numire a

expertizei ADN, acuzarea consideră că, această soluție a fost adoptată în conformitate

cu prevederile art.143 Cod de procedură penală, cu modificările operate prin Legea

nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, or la baza hotărârilor de condamnare

a fost reținut ca suficient cumulul de probe administrat la cauză.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Deși în recursul declarat, recurentul nu indică concret un temei din cele

prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, pentru declararea recursului,

totuși din conținutul acestuia se constată că inculpatul critică decizia instanței de apel

sub aspectul pct.8) al normei indicate, care statuează că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul nu au fost întrunite elementele infracțiunii, invocând că nu a

săvârșit infracțiunea incriminată.

Raportând norma de drept citată la circumstanțele cauzei, Colegiul constată că

acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel corect a reținut că prima

instanță a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea

înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale lui

Ghenadie Berbinschi în baza art.171 alin.(3) lit. a) Cod penal, în strictă conformitate

cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel

pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul inculpatului

(pct.4 din decizie).

Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță, deoarece în cazul în care instanța de apel și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.

Finlandei).

3

Articolul 6 CțEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a

efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți,

cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora.

Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, în sensul art.6 § 1 CțEDO,

nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare

argument (hotărârea CEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de

Jos).

În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

recurentului referitor la faptul că pe parcursul procesului penal neîntemeiat i-au fost

respinse demersurile privind numirea unei expertizei ADN, deoarece de către

instanțele de fond aceste demersuri au fost respinse prin încheieri motivate. Mai mult,

inculpatul nu i se incriminează că violul a fost soldat cu urmări grave lit. f) alin.(3)

art.171 Cod penal, iar stabilirea unui grad de rudenie nici nu se impune, partea

vătămată fiind fiica biologică a inculpatului.

Totodată, motivele invocate în recursul de pe rol au constituit obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o

altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza

sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița vs

Moldova).

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2)

Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce

ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Berbinschi

Ghenadie xxxxx, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 01

noiembrie 2017, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 martie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

4