1ra-403/2018 — art.179 alin.2, 287 alin.2 lit.b Cod penal

1ra-403/2018 — art.179 alin.2, 287 alin.2 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul 1ra-403/18

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Stănescu Valeriu în numele inculpaților Cazacu Mihail și Lupașcu

Mihail, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Cimișlia, sediul

Basarabeasca din 28 februarie 2017 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Comrat din 25 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui

Cazacu Mihail Xxxx,

născut la xxxx, originar și domiciliat în r-nul Xxxx, s.

Xxxx, str.Xxxx,

și

Lupașcu Mihail Xxxx,

născut la xxxx, originar și domiciliat în r-nul Xxxx,

s. Xxxx, str. Xxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

2017 (instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

februarie 2017, au fost condamnați:

- Cazacu Mihail și Lupașcu Mihail în baza art.179 alin.(2) Cod penal la

300 unități convenționale, echivalentul a 6000 lei, fiecare,

în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal la 500 unități convenționale,

echivalentul a 10 000 lei, fiecare.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul total al pedepselor aplicate, inculpaților i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 800 unități convenționale, echivalentul a 16 000 lei, fiecăruia.

1

S-a dipus încasarea în mod solidar de la Cazacu Mihail și Lupașcu

Mihail în beneficiul lui Xxxx prejudiciul moral în sumă de xxxx lei și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de xxxx lei.

Mihail la 25 ianuarie 2015, în jurul orei 2130, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, prin înțelegere prealabilă, împreună și de comun acord cu Lupașcu

Mihail, cu scopul realizării unui conflict iscat în aceeași zi între el și cet.

Niculiță I., care se afla în vizită la ziua de naștere a lui Xxxx, în urma căruia

fusese lovit în față de către acesta, urmărind scopul de răzbunare, s-au

deplasat la domiciliul lui Xxxx, situat în s. Xxxx, r-nul Xxxx, str. Xxxx.

Ajungând acolo, fară consimțămîntul proprietarului, au pătruns ilegal în

gospodăria lui Xxxx, unde, au iscat un conflict cu ultimul pe motiv că acesta îl

ascunde pe Niculiță I. în casa sa, în procesul căruia, utilizând forța fizică și

numindu-l cu cuvinte necenzurate, intenționau să intre în casă.

La cerința lui XXxx de a părăsi ograda gospodăriei, Cazacu M. și

Lupașcu M. nu au reacționat în nici un mod și au refuzat categoric să

părăsească domiciliul, continuîndu-și acțiunile lor ilegale, amenințându-l cu

aplicarea violenței.

Tot ei, la 25 ianuarie 2015, după ce au pătruns ilegal în gospodăria și

domiciliul lui Xxxx din s. Xxxx str. Xxxx, r-nul Xxxx, fără consimțământul

ultimului, violându-i domiciliul, încălcând grosolan ordinea publică,

manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și normele morale de

convețuire, aflându-se în ograda gospodăriei lui Xxxx, care de nenumărate ori

le-a cerut să o părăsească, strigând și numind cu cuvinte înjurioase și obscene

să fie scos afară în drum Niculița I. pentru a se clarifica din care motiv l-a lovit

pe Cazacu M. În acest timp, afară a ieșit Guțu S. cu arma de vânătoare

deținută legitim, solicitându-le acestora de a părăsi ograda, iar în caz contrar

va fi nevoit să aplice arma și să tragă, unde ei, din intenții huliganice, dând

dovadă de o obrăznicie deosebită, l-au amenințat pe Guțu S. cu răfuială fizică,

astfel tulburând ordinea publică și liniștea cetățenilor.

numele inculpaților Cazacu M. și Lupașcu M., care a solicitat casarea sentinței

și pronunțarea unei hotărâri de achitare, deoarece nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

Însă în cazul în care instanța va consideră că inculpații sunt vinovați,

acțiunile acestora urmează să fie recalificate din prevederile art. 179 alin.(2)

2

Cod penal în cele ale alin.(1), ca nefiind stabilite circumstanțele agravante

încercarea aplicării altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

sănătății și aplicarea art. 385 alin.(4) CPP, cu reducerea pedepsei inculpatului

pentru încălcările depistate. Totodată, să fie respinsă acțiunea civilă.

La fel a indicat că instanța urmează să nu admită probele prezentate de

acuzare în sensul art. 94, 372 alin.(1) și 373 Cod de procedură penală în

privința: - corpului delict indicat în pct.9 a Notei informative la rechizitoriu, -

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.01.2015, - procesul-verbal de

examinare a obiectului din 07.04.2015, - ordonanța de recunoaștere și anexare

a corpurilor delicte. Precum și să fie declarate nule actele procedurale ilegale,

în sensul art. 251 alin.(2) CPP.

Astfel, instanța de fond nu a ținut cont de starea de fapt a

circumstanțelor constatate, precum și de principiul că vinovăția persoanei în

săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de

judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând

nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate,

fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, n-

a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură

penală.

S-a constatat că probele prezentate de acuzatorul de stat este viciat, nu

este concludent, pertinent și util, acestea fiind obținute ilegal, din care

considerente nu pot fi folosite în procesul penal.

Instanța nu s-a expus asupra motivului respingerii cererii apărătorului

din 13.12.2016 și 16.01.2017, 30.01.2017 și 06.02.2017 privind reconstituirea

faptei la fața locului, audierea în calitate de martor a OUP Basarabeasca Jalbă

I., audierea copiilor minori a părții vătămate Guțu S., precum și asupra

probelor subiective și cumulul de probe obiective prezentate de acuzator

dobândite cu încălcarea gravă a dispozițiilor CPP, și anume: procesul-verbal

de cercetare la fața locului și ridicarea obiectelor – arma de vânătoare de

model Baical MP-153 și bucată de metal au fost întocmite și ridicate cu

încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor

prezentului cod, cu violarea drepturilor și libertăților constituționale ale

persoanei si a prevederilor legii procesuale penale și încălcarea dreptului

bănuitului de a participa la efectuarea acțiunilor procesuale, la solicitarea sa,

ori să refuze de a participa la ele, și anume în lipsa acordului scris a

proprietarului, art. 118 alin.(2) CPP și cu participarea doar a proprietarului

3

bunului imobil cet. Guțu S. - persoană interesată, cu statut de bănuit în

comiterea altei infracțiuni conexe, ulterior condamnat prin sentința

Judecătoriei Basarabeasca din 20.04.2016 pe art.157 CP.

Obiectele au fost ridicate de la fața locului – arma de vânătoare și bucata

de metal cu încălcarea dispozițiilor art. 126 alin.(1) Cod penal.

Instanța de judecată nu s-a pronunțat cu privire la concurența

infracțiunilor violența de domiciliu și huliganism, deoarece acțiunile

inculpaților nu pot fi calificate concomitent pe ambele articole.

La fel, nu s-a ținut cont că vinovat de conflict este însăși partea vătămată

Guțu S., deoarece el invitând oaspeții și-a asumat răspunderea să asigure

confortul și integritatea fizică și psihică a invitaților.

octombrie 2017, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de avocatul

Stănescu V. în numele inculpaților Cazacu M. și Lupașcu M.

fond just a apreciat circumstanțele de fapt și de drept, probele au fost

apreciate în modul corespunzător, iar acțiunile inculpaților corect au fost

încadrate în baza art. 179 alin.(2) și 287 alin. (2) lit.b) Cod penal.

Aceste împrejurări au fost constatate prin cumulul de probe acumulate

la cauza penală, fiind corect apreciate, respectând-se prevederile art.101 Cod

de procedură penală.

Astfel, instanța a conchis că norma art. 179 alin.(2) Cod penal, prevede

răspunderea penală a persoanelor pentru pătrunderea sau rămânerea ilegală

în domiciliul său în reședința unei persoane fără consimțământul acesteia ori

refuzul de a le părăsi la cererea ei, săvârșite cu aplicarea violenței sau cu

amenințarea aplicării ei. La fel, art. 287 Cod penal, prevede răspunderea

pentru acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților

autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită, săvârșite de două sau mai multe persoane.

Obiectul special al infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal

îl constituie relațiile sociale referitoare la inviolabilitatea domiciliului.

Noțiunea de domiciliu desemnează locul în care persoana își are

locuința stabilă, statornică sau principală.

4

Domiciliu presupune pătrunderea și rămînerea ilegală în domiciliul sau

în reședința unei persoane fără consințămîntul acesteia ori refuzul de a le

părăsi, la cererea ei.

Acțiunea de pătrundere presupune violarea spațiului locativ, intrarea

ilegală a făptuitorului în domiciliul sau reședința persoanei. A rămîne

înseamnă a nu părăsi locul în care se află făptuitorul.

Astfel, în speță, prin probele administrate și apreciate s-a demonstrat

faptul că inculpații Lupașcu M. și Cazacu M., au venit la partea vătămată

acasă, intrând violent în ogradă, unde s-au exprimat cu cuvinte necenzurate și

amenințându-l cu răfuială fizică, iar la cerința victimei de a ieși din ogradă,

aceștia nu au ieșit, dorind să intre în casă. Cele relatate de partea vătămată au

fost confirmate și prin declarațiile martorilor Raicu R., Niculița I., Mereuță S.,

Doagă S., Mereuța E., Doagă G., Renița S.

Mai mult ca atât, inculpații prin înțelegere prealabilă, împreună, cu

scopul de a rezolva conflictul iscat în ziua de 25 ianuarie 2015, între Lupașcu

M. și Niculița I., care se afla în vizită la ziua de naștere a lui Xxxx, în urma

căruia fusese lovit în față de către acesta, urmărind scop de răzbunare, fără

consimțământul lui Xxxx, au pătruns în domiciliul ultimului, amenințându-l

cu aplicarea violenței, încălcând grosolan ordinea publică și dând dovadă de

obrăznicie deosebită.

Faptul încălcării grosolane a ordinii publice și a obrăzniciei față de

societate sunt dovedite prin declarațiile părții vătămate Xxxx, și a martorilor

prezenți Raicu R., Mereuță S., Doagă S., Mereuță E., Doagă G., care au relatat

că inculpații au venit la Xxxx, intrând violent în ogradă, fără acordul

proprietarului, exprimându-se cu cuvinte necenzurate și amenințându-l cu

răfuială fizică pe acesta, dacă nu iese Niculiță I. din casă pentru a se clarifica

în legătură cu un conflict avut anterior, cele întâmplate au avut loc în prezența

oaspeților care se aflau la victimă unde serbau ziua de naștere.

Însăși inculpații nu au negat că s-au aflat în gospodăria lui Xxxx, în

prezența oaspeților care se aflau acolo, pentru clarificarea conflictului avut cu

Niculiță I., iar faptul că victima pentru curmarea acțiunilor a utilizat arma de

vânătoare, indică la acțiunile deosebit de obraznice ale inculpaților.

Totodată, instanța a reținut că este neîntemeiat argumentul avocatului

precum că instanța de fond la emiterea soluției de condamnare nu a ținut cont

de starea de fapt a circumstanțelor constatate în procesul dezbaterilor

5

judiciare, precum și de principiul că vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se

consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, cercetând

nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate,

fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale,

nu a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute de art. 385 Cod de procedură

penală, or în urma rejudecării cauzei, aprecierii probelor s-a stabilit că instanța

de fond a dat o apreciere corectă declarațiilor părților vătămate, inculpaților,

martorilor, altor probe cercetate și analizate, astfel cele indicate au un caracter

declarativ.

La fel, a menționat că nu pot fi luate în considerație temeiul apărării

referitor la faptul că vina inculpaților este dovedită prin procesul-verbal de

examinare a obiectului – colțul metalic, deoarece în conținutul sentinței este

indicat că a fost exclus din învinuirea inculpaților faptul amenințării victimei

de către Lupașcu M. și Cazacu M. cu o rangă metalică, din care considerente

acțiunile inculpaților au fost recalificate de la art. 287 alin.(3) Cod penal la cele

ale art. 287 alin.(2) lit.b) Cod penal.

Nefondat a fost considerat și faptul că în cadrul urmăririi penale a fost

încălcat dreptul inculpaților de a participa la acțiunile de urmărire penale, or,

în cadrul urmăririi penale inculpații au făcut cunoștință cu materialele cauzei

în prezența avocaților, iar careva mențiuni sau obiecții referitor la

corectitudinea acumulării probelor în cadrul urmăririi penale nu au fost

invocate, iar argumentul avocatului precum că el nu a participat la acea etapă

nu poate fi reținut, deoarece toate acțiunile procesuale au fost efectuate

conform legislației procesual penale în prezența apărătorilor care apărau

interesele inculpaților, astfel temeiul prevăzut de art. 94 CPP privind

recunoașterea nulă a probelor nu s-au constatat.

Mai mult ca atât, argumentele avocatului se referă la dezacordul față de

acțiunile și actele procesuale ce țin de corpurile delicte și anume – colțul

metalic, care a fost exclus, ca fiind aplicat la amenințare, de către instanța de

fond din actul de învinuire.

Stănescu V. în numele inculpaților Cazacu M. și Lupașcu M., care fără a

invoca vre-un temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură

penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei hotărâri

de achitare, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Totodată,

6

să fie reîncadrate acțiunile inculpaților din prevederile alin.(2) al art. 179 în

cele ale alin.(1), ca nefiind stabilite circumstanța agravantă – aplicarea altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

La fel, indică și aplicarea art. 385 alin.(4) CPP, cu reducerea pedepsei

inculpatului pentru încălcările depistate, precum și liberarea de pedeapsă în

temeiul art.107 Cod penal, în legătură cu adoptarea Legii nr.210 din 29.07.2016

privind amnistia, inclusiv, să fie respinsă acțiunea civilă.

Astfel, consideră că la judecarea cauzei nu s-a ținut cont de starea de

fapt a circumstanțelor constatate în cadrul dezbaterilor judiciare, precum și că

vinovăția persoanei se consideră dovedită doar când au fost cercetate toate

probele, iar îndoielile ce nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea

inculpatului.

Instanța nu a îndeplinit prevederile art. 314 alin.(1) Cod de procedură

penală privind cercetarea sub toate aspectele a probelor administrate, astfel la

baza soluției de condamnare au fost puse probe viciate prezentate de

acuzatorul de stat, care nu pot fi admise.

În argumentarea recursului a invocat aceleași motive care anterior le-a

menționat în cererea de apel privind dezacordul față de acțiunile și actele

procesuale ce țin de corpurile delicte.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat de avocatul Stănescu V. în numele inculpaților

Cazacu M. și Lupașcu M., solicitând inadmisibilitatea recursului, ca fiind

vădit neîntemeiat.

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în baza celor

invocate în recurs și în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal

conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

recursul este declarat peste termen.

Totodată, instanța de recurs atestă că potrivit art. 421 Cod de procedură

penală, coraportat la art. 401 Cod de procedură penală, persoanele menționate

în dispoziția acestei norme procesuale sunt în drept să declare recurs ordinar.

7

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor

instanței de apel, potrivit art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 de zile

de la data pronunțării deciziei.

Conform materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Comrat a fost pronunțat la 25 octombrie 2017, în prezența

participanților la proces: acuzatorului de stat, părții vătămate Xxxx și

avocatului acestuia Curtev A., inculpaților Cazacu M., Lupașcu M. și

avocatului ales de ultimii Stănescu V., aceștia fiind anunțați că pronunțarea

integrală a deciziei motivate va avea loc la 24 noiembrie 2017, ora 0930, fapt

confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d.211-215, vol.II).

Decizia motivată a fost pronunțată la 24 noiembrie 2017, iar

termenul de declarare a recursului conform art. 231 alin (3) Cod de procedură

penală, a început să decurgă din 25 noiembrie 2017 și s-a încheiat la 26

decembrie 2017. Astfel, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din

25 octombrie 2017, care se contestă a fost pronunțată integral la 24 noiembrie

2017, iar recursul ordinar declarat de avocatul Stănescu Valeriu în numele

inculpaților Cazacu Mihail și Lupașcu Mihail a fost expediat de la Oficiul

Poștal Cimișlia la 03 ianuarie 2018 și înregistrat la Curtea Supremă de Justiție

la 05 ianuarie 2018 (f.d.3-10, vol.III), prin urmare, a fost declarat peste

termenul de 30 de zile stabilit de lege.

În conformitate cu prevederile art. 230 alin.(2) Cod de procedură penală,

în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un

anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual

și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. El nu

poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un

caracter imperativ, iar nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Rezumând cele expuse mai sus, Colegiul conchide asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocatul Stănescu V. în numele

inculpaților Cazacu M. și Lupașcu M., pe motiv că a fost declarat peste

termen.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

8

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Stănescu

Valeriu în numele inculpaților Cazacu Mihail și Lupașcu Mihail, împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 25 octombrie 2017, în

cauza penală în privința lui de Cazacu Mihail și Lupașcu Mihail, ca fiind

declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 martie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecători Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

9