2ra-1432/14 — partajarea averii comune în devălmășie

2ra-1432/14 — partajarea averii comune în devălmășie (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Judecătoria Buiucani Dosarul nr. 2ra-1432/14

Judecător: I.Gancear

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: B.Bîrca, M.Moraru, M.Ciugureanu

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță,

Valentina Clevadî, Iuliana Oprea

judecînd recursurile declarate de Rotari Vladimir și Rotari Aliona, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Rotari Aliona împotriva lui

Rotari Vladimir privind partajarea averii comune în devălmășie,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013,

C O N S T A T Ă :

La 15.03.2012, Rotari Aliona s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Rotari Vladmir privind partajarea averii comune în devălmășie.

În argumentarea cerințelor sale, reclamanta a invocat faptul că, la 17.06.2006

de către Oficiul de Stare Civilă sectorul Buiucani, mun. Chișinău a fost înregistrată

căsătoria între ea și pîrîtul Rotari Vladimir, iar din căsătorie la 22.05.2007 s-a

născut fiul Rotari Vlad.

Reclamanta a explicat că viața în comun a eșuat, relațiile în familie s-au

înrăutățit, iar pe parcursul conviețuirii împreună cu pîrîtul acesta s-a manifestat ca

o persoană agresivă, făcea abuz de băuturi alcoolice, iniția certuri și o maltrata pe

reclamantă, consideră că conviețuirea cu pîrîtul și păstrarea familiei erau

imposibilă, motiv din care reclamanta s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

privind desfacerea căsătoriei, care a fost depusă la Judecătoria Hîncești.

În cererea de chemare în judecată în cauză, reclamanta a solicitat doar

partajarea bunurilor deținute în devălmășie cu pîrîtul, și care se află în locuința

acestuia, la care dînsa nu are acces, iar Rotari Vladimir refuză să-i transmită

bunurile solicitate de ea.

Pe parcursul examinării cauzei reclamanta și-a concretizat cerințele sale prin

care a solicitat partajarea bunurilor în devălmășie a soților Rotari Aliona si Rotari

Vladimir, prin atribuirea în beneficiul ei a contravalorii a 1/2 cotă-parte din

bunurile proprietate comună, și anume a sumei de 14 769 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 03 iulie 2013, cererea

de chemare în judecată depusă de Rotari Aliona a fost admisă parțial, atribuindu-i

lui Rotari Vladimir în natură bunurile dobîndite în timpul căsătoriei, și anume:

1

frigider „Samsung”, televizor „LG”, cămin electric „Polaris”, boiler „Milano”, set

tigaie + lopățică, masă pentru calculator, set masă cu 4 taburete, pat pentru

dormitor, set bucătărie, mașină automată de spălat „Mieli”, aragaz, covoare 3 buc,

storcător de suc, set cuțite, uscător de păr, fier de călcat și aspirator - bunuri în

sumă totală de 25 808 lei. Instanța de asemenea a hotărît de a încasa din contul lui

Rotari Vladimir în beneficial reclamantei Rotari Aliona 12 904 lei ce constituie ½

din contravaloarea bunurilor proprietate în devălmășie a soților Rotari, 2 500 lei cu

titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată și 387,12 lei cu titlu de taxă de

stat.

În motivarea soluției, instanța de fond a reținut prevederile art. 19 alin. (1), 20

alin. (1) și 25 Codul familiei, menționînd că în perioada căsătoriei, soții Rotari au

procurat mai multe bunuri, a căror valoare a fost apreciată conform perioadei de

procurare și deoarece reclamanta nu are acces la aceste bunuri, ele vor fi lăsate în

proprietatea pîrîtului, cu încasarea de la acesta în beneficiul reclamantei a

contravalorii a ½ din aceste bunuri.

Nefiind de acord cu hotărîrea în cauză, Rotari Vladimir a atacat-o cu apel,

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 03 iulie 2013 și emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

Ulterior, Rotari Vladimir a solicitat casarea integrală a hotărîrii instanței de

fond cu remiterea cauzei la rejudecare din considerentele că instanța a supraevaluat

costul bunurilor partajate și că această lacună poate fi reparată doar de instanța de

fond în cadrul rejudecării pricinii.

La fel a depus cerere de apel și Rotari Aliona, slicitînd casarea parțială a

hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 03 iulie 2013 în partea în care au

fost evaluate bunurile proprietate comună în devălmășie și în partea încasării

cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei noi hotărîri în această parte de încasare

în beneficiul său a contravalorii de 1/2 cotă-parte din valoarea bunurilor în

devălmășie în sumă de 14 769 lei, a sumei de 870 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată și 2 500 lei cu titlu de asistență juridică pentru examinarea cererii de apel

și a sumei de 41,96 lei cu titlu de taxă de stat pentru examinarea cererii de apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, au fost respinse

apeluruile declarate de Rotari Aliona și Rotari Vladimir și menținută hotărîrea

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 03 iulie 2013.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelanți nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele

dosarului. Totodată, a fost indicat că, prima instanță a dat o apreciare obiectivă și

justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept

material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legală și întemeiată.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 17.02.2014, Rotari Vladimir a

contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 17 decembrie 2013 și a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 03 iulie 2013 și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În argumentarea recursului recurentul a invocat încălcarea normelor de drept

material.

Astfel, Rotari Vladimir a susținut că instanțele au supraevaluat bunurile, care

depășește cu mult valoarea lor.

2

Mai indică asupra necesității efectuării unei expertize merceologice a

bunurilor în cauză.

Susține recurentul că partajul a fost efectuat ilegal, deoarece bunurile nu sunt

indivizibile sau care nu pot fi partajate în natură și, prin urmare, instanțele urmau

să aplice prevederile art. 361 alin. (1) CC.

Cerere de recurs a declarat și avocatul Gheorghe Botezatu în interesele lui

Rotari Aliona, solicitînd casarea parțială a deciziei Curții de Apel Chișinău din 17

decembrie 2013 și a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 03 iulie

2013 în partea în care au fost evaluate bunurile proprietate comună în devălmășie

și în partea încasării cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei noi hotărîri în

această parte de încasare în beneficiul său a contravalorii de 1/2 cotă-parte din

valoarea bunurilor în devălmășie în sumă de 14 769 lei, a sumei de 870 lei cu titlu

de cheltuieli de judecată și 2 500 lei cu titlu de asistență juridică pentru examinarea

cererii de apel și recurs și a sumei de 27,98 lei cu titlu de taxă de stat achitată la

depunerea recursului.

În motivarea recursului, recurenta a invocat interpretarea eronată a normelor

de drept material (art. 19, 20 și 25 Codul familiei).

Mai susține că instanța de apel nu s-a expus asupra cerinței de încasare a

cheltuielilor de judecată suportate de recurentă în instanța de apel și recurs.

Prin suplimentul la cererea de recurs din 04.04.2014, recurenta Rotari Aliona

și-a majorat cuantumul sumei taxei de stat achitate la depunerea recursului pînă la

75 lei.

Avocatul Gheorghe Botezatu în interesele lui Rotari Aliona a depus referință

pe marginea recursului declarat de Rotari Vladimir, prin care și-a exprimat

dezacordul cu argumentele acestuia și a solicitat declararea lui ca inadmisibilă.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursurile înaintate de Rotari Vladimir și

Rotari Aliona au fost considerate admisibile și transmise spre examinare într-un

complet din 5 judecători.

Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților

la proces.

Judecînd recursurile declarate împotriva deciziei date în instanța de apel și

verificînd, în limitele invocate în recursuri și în baza referinței depuse de intimat,

legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia lor, pornind de la

următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC al RM, instanța de recurs, după

ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit reține că la

adoptarea deciziei contestate, instanța de apel a interpretat eronat normele de drept

material.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță, precum și verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost

3

stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea pricinii, apreciază probele din

dosar și cele prezentate.

Potrivit materialelor cauzei, reclamanta Rotari Aliona a solicitat partajarea

bunurilor agonisite în timpul căsătoriei cu pîrîtul Rotari Vladimir prin încasarea a

½ din contavaloarea lor, deoarece acestea se află în posesia pîrîtul și ea nu are

acces la ele.

Instanța de fond a admis cererea parțial, iar instanța de apel a menținut această

hotărîre.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit consideră

ilegală decizia instanței de apel pornind de la următoarele.

Potrivit art. 19 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobîndite de către soți în

timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietății în devălmășie.

Potrivit art. 20 alin. (1) codul familiei, bunurile dobîndite de către soți în

timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform

legislației.

(3) Sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile mobile și imobile, valorile

mobiliare, depunerile și cotele de participație în capitalul social din instituțiile

financiare sau societățile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate

sau făcute din contul mijloacelor comune, precum și alte bunuri dobîndite în timpul

căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soți.

(4) Dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a

avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau

din alte motive temeinice.

(5) Sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobîndite din

ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanța judecătorească este

în drept, în baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de desfacerea

căsătoriei, să declare bunurile dobîndite de către el în perioada cît soții au dus

gospodării separate proprietate a acestuia.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Colegiul constată cu

certitudine că bunurile solicitate a fi partajate au fost dobîndite de către soții Rotari

în timpul căsătoriei și respectiv fac parte din proprietatea în devălmășie a acestora.

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) Codul familiei, împărțirea

proprietății în devălmășie a soților poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît și

după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți.

(3) În caz de neînțelegere, determinarea cotei-părți a fiecărui soț în

proprietatea în devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură, se face pe cale

judecătorească.

(4) La împărțirea proprietății în devălmășie, instanța judecătorească, la

cererea soților, stabilește bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei.

Dacă unuia dintre soți îi sînt transmise bunuri care depășesc cota ce-i revine,

celuilalt soț i se poate stabili o compensație bănească sau de altă natură.

După cum urmează din actele cauzei, reclamanta Rotari Aliona a solicitat

partajarea bunurilor prin încasarea a ½ din contravaloarea acestora, din motiv că

ele se află în posesia pîrîtului, iar instanțele i-au admis acțiunea în sensul declarat,

doar că au micșorat valoarea acestor bunuri.

4

Colegiul consideră că instanțele la adoptarea acestor soluții au interpretat

eronat normele de drept material, precum și nu au aplicat legea care trebuia să fie

aplicată.

Astfel, potrivit art. 366 CC, în cazul în care dreptul de proprietate aparține

concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-

părți ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie. Proprietății

comune în devălmășie se aplică în modul corespunzător dispozițiile cu privire la

proprietatea comună pe cote-părți dacă prezenta secțiune nu prevede altfel.

Conform art. 373 alin. (1) CC, în cazul împărțirii bunurilor proprietate

comună în devălmășie a soților, părțile lor se consideră egale.

(2) Bunurile proprietate comună în devălmășie a soților pot fi împărțite atît la

divorț, cît și în timpul căsătoriei.

Prin urmare, modalitatea de împărțire a bunurilor proprietate comună pe cote-

părți este reglementată de prevederile art. 361 CC.

Potrivit art. 361 alin. (1) CC, împărțirea bunului proprietate comună pe cote-

părți se face în natură, proporțional cotei-părți a fiecărui coproprietar.

Pornind de la prevederile legale evocate, Colegiul constată că părțile din

proprietatea comună în devălmășie a soților Rotari sunt egale. Totodată, aceste

bunuri urmau să fie partajate în natură, deoarece ele constituie un lot de obiecte de

uz casnic, care prin particularităților lor, pot fi partajate.

La caz, stabilind cu certitudine bunurile litigioase, instanțele urmau să le

partajeze în natură.

Potrivit art. 361 alin. (2) CC, dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este

indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin:

a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai

multor coproprietari, la cererea lor;

b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de

neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional

cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

Astfel, bunurile care au fost solicitate a fi partajate, nu sunt indivizibile ori

nepartajabile în natură, și respectiv nu pot fi atribuite integral unei părți. Or, faptul

aflării lor la una din părți, nu poate fi interpretat ca un impediment la partajarea lor.

Referitor la recursul declarat de Rotari Aliona, Colegiul conchide că

argumentele vis-a-vis de evaluarea bunurilor litigioase sunt întemeiate, or, acest

fapt denotă examinarea superficială a cauzei de către instanțe sub acest aspect,

deoarece stabilirea prețului de evaluare la bunurile proprietate comună în

devălmășie a soților Rotari la momentul partajării acestora, nu a fost motivat.

În consecință, instanța de recurs conchide că, instanța de apel, care are

atribuții de dezvoltare devolutivă a fondului cazului la judecarea apelului, nu a

constatat și elucidat toate aceste circumstanțe importante pentru soluționarea

pricinii în fond, și, ca urmare, a pronunțat o soluție ilegală.

Astfel, fiind prezente motivele de casare a deciziei, prevăzute de art. 432

CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit va admite

recursurile declarate, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea pricinii, instanța urmează să țină cont de omisiunile indicate în

prezenta decizie, să verifice toate circumstanțele ce prezintă importanță pentru

soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si

5

obiectiv, conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar și, în

dependență de situația stabilită, să adopte o hotarîre legală și întemeiată.

Ținînd cont de cele indicate, conform art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

DECI DE:

Se admit recursurile declarate de Rotari Vladimir și Rotari Aliona.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Rotari Aliona împotriva lui

Rotari Vladimir privind partajarea averii comune în devălmășie și remite cauza la

rejudecare în Curtea de Apel Chișinău într-un alt complet.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Ion Druță

Valentina Clevadî

Iuliana Oprea

6