2ra-1396/16 — partajarea bunurilor aflate în proprietate comună în devălmășie a soților

2ra-1396/16 — partajarea bunurilor aflate în proprietate comună în devălmășie a soților (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Prima instanță, Jud. Edineț: E. Pșenița dosarul nr. 2ra-1396/16

Instanța de apel, Curtea de Apel Bălți:

I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

Î N C H E I E R E

17 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iuliana Oprea

Mariana Pitic

examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Crețu Alexandru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Crețu Alexandru împotriva

Elenei Crețu, intervenient accesoriu Pascari Mariana cu privire partajarea bunurilor

aflate în proprietate comună în devălmășie a soților și la cererea reconvențională a

Elenei Crețu împotriva lui Crețu Alexandru cu privire la partajarea bunurilor aflate în

proprietate comună în devălmășie a soților,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2016, prin care a fost admis

apelul declarat de către Crețu Elena, casată hotărîrea Judecătoriei Edineț din 31

decembrie 2014 și emisă o hotărîre nouă prin care acțiunea lui Crețu Alexandru a fost

admisă parțial, iar acțiunea Elenei Crețu – integral,

c o n s t a t ă

La 18 septembrie 2014, Crețu Alexandru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Elenei Crețu cu privire la partajarea bunurilor aflate în proprietate comună în

devălmășie a soților.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că s-a aflat în relații de căsătorie cu

pîrîta Elena Crețu din 1992 pînă la 05 decembrie 2013. Din căsătorie la 29 august 1992,

s-a născut fiica Pascari Mariana.

Susține că, în timpul căsătoriei din banii comuni au procurat cinci gherete de

comercializare a mărfurilor amplasate în „Piața orășănească” din or. Edineț.

Declară reclamantul că după mai multe încercări de a împărți bunurile pe cale

amiabilă, nu au reușit să ajungă la un compromis.

Cere Crețu Alexandru partajarea bunurilor aflate în proprietate comună în

devălmășie care constituie 5 gherete de comercializare a mărfurilor amplasate în „Piața

orășănească” din or. Edineț, în felul următor: gheretele nr 235 și 251 să-i revină lui

Crețu Alexandru, iar nr. 241 și 250 să îi revină Elenei Crețu, ghereta nr. 240 să-i fie

atribuită Elenei Crețu în schimbul sultei de 1000 euro-echivalentul a 18 683, 9 lei. Mai

solicită compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1000 lei din contul

pîrîtei și scutirea de plata taxei de stat.

1

La 24 septembrie 2014 Crețu Alexandru a depus o cerere de modificare a cerințelor

prin care a solicitat ghereta nr. 240 să-i fie atribuită lui în schimbul unei sulte bănești în

beneficiul Elenei Crețu de 1000 euro, echivalentul a 18 683, 9 lei ce ar compensa ½ din

cota-parte a pîrîtei.

Prin încheierea Judecătoriei Edineț din 22 octombrie 2014 s-a dispus antrenarea în

proces a Marianei Pascari în calitate de intervenient accesoriu alături de pîrîta Crețu

Elena.

Ulterior, la 21 octombrie 2014, Crețu Elena a depus cerere reconvențională

împotriva lui Crețu Alexandru cu privire la partajarea bunurilor aflate în proprietate

comună în devălmășie a soților.

În motivarea acțiunii reconvenționale Crețu Elena a indicat că aflîndu-se în relații

de căsătorie cu Crețu Alexandru, în anul 2003 au cumpărat un chiosc la preț de 200

dolari instalat în or. Cupcini, str. Victoriei și în 2012 au procurat o gheretă la preț de

1500 euro, identificată cu nr. 6 în „Piața orășănească”, str. Gorki 3, or. Edineț. La 05

ianuarie 2011, foștii soți au procurat un autoturism de model „Honda-Accord”, anul

producerii 2003, nr. caroseriei JHMCL76203C207848, de culoare argintie, număr de

înmatriculare ED BJ 114, la prețul de 10 000 euro. În prezent autoturismul se află în

posesia lui Crețu Alexandru.

Menționează că este într-o stare materială dificilă. Este încadrată în gradul II de

invaliditate și primește o pensie lunară mică, totodată la întreținerea sa fiind și fiica

Pascari Mariana care la fel este încadrată în gradul II de invaliditate (boală din

copilărie). Din aceste considerente nu are posibilitate de a achita taxa de stat.

Cere Crețu Elena partajarea autoturismului în valoare de 9000 euro echivalenți cu

167 310 lei, cu atribuirea autoturismului în proprietatea lui Crețu Alexandru în schimbul

unei sulte de 4500 euro, echivalenți cu 83 655 lei, atribuirea chioscului, situat în or.

Cupcini, str. Victoriei în valoare de 200 dolari în proprietatea lui Crețu Alexandru în

schimbul unei sulte de 100 dolari, echivalentul a 1456 lei, atribuirea gheretei la preț de

1500 euro, echivalentul a 27 885 lei identificată cu nr. 6 în „Piața orășănească” din or.

Edineț, str. Gorki 3 în proprietatea lui Crețu Alexandru în schimbul unei sulte de 750

euro, echivalentul a 13 942, 5 lei și scutirea Elenei Crețu de achitarea taxei de stat.

La 06 noiembrie 2014, Crețu Alexandru a depus cerere suplimentară prin care a

solicitat partajarea apartamentului situat pe str. Alexandru cel Bun 111 nr. 9, or. Edineț

prin atribuirea integrala a apartamentului în proprietatea sa în schimbul unei sulte de

41 810,5 lei, încasarea din contul Elenei Crețu în beneficiul său a sumei de 1254 lei cu

titlu de ½ taxă de stat.

La 24 noiembrie 2014, Crețu Elena a depus o cerere reconvențională suplimentară

prin care a solicitat partajarea garajului situat pe str. M. Eminescu 6a/1, nr. 102 or.

Edineț prin atribuirea bunului imobil integral în proprietatea sa în schimbul unei sulte de

4100, 5 lei ce constituie ½ cotă-parte din valoarea bunului imobil.

La 01 decembrie 2014, Crețu Alexandru a depus o cerere suplimentară privind

recunoașterea gheretelor nr. 240, 241 și 251 ca proprietate comună în devălmășie a lui

și a pîrîtei, motivînd că în timpul căsătoriei cu bani comuni au procurat 5 gherete de

comercializare a mărfurilor, înregistrate cu numerele 235, 240, 241, 250, 251. Gheretele

nr. 240, 241, 251 au fost înregistrate fără acordul lui pe fiica lor Pascari Mariana.

2

Ulterior, pe parcursul examinării pricinii, Crețu Elena a solicitat atribuirea în

natură a garajului în proprietatea lui Crețu Alexandru în schimbul unei sulte bănești de

de 4100, 5 lei ce constituie ½ cotă-parte din valoarea bunului imobil.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineț din 31decembrie 2014, acțiunea inițială și

acțiunea reconvențională au fost admise parțial, fiind recunoscut dreptul de proprietate

comună în devălmășie a soților Crețu Alexandru și Crețu Elena asupra gheretelor nr.

241, 251 amplasate în „Piața orășănească” din or. Edineț, s-a dispus partajarea averii

proprietate comună în devălmășie a soților Crețu Alexandru și Crețu Elena, atribuindu-i

fiecărui cîte ½ cotă-parte și anume: Elenei Crețu din averea imobilă i s-a atribuit

apartamentul nr. 9, situat pe str. Alexandru cel Bun nr. 111 or. Edineț, cu suprafața

locativă de 49, 7 m.p, estimat la prețul de piață de 28 000 euro în schimbul unei sulte

bănești; garajul nr. 102 cu suprafața de 15,9 m.p. de pe str. Eminescu 6a/1, or. Edineț

estimat la prețul de 6000 euro în schimbul unei sulte bănești, iar în total averea de

34 000 euro, din averea imobilă i s-au atribuit Elenei Crețu gheretele cu nr. 241,250

amplasate în „Piața orășănească” din or. Edineț estimate la prețul de 4000 euro. Lui

Crețu Alexandru i s-au atribuit din averea mobilă gheretele cu nr. 235 și 251 amplasate

în „Piața orășănească” din or. Edineț estimate la prețul de 4000 euro, ghereta cu nr. 6

amplasată în „Piața orășănească” din or. Edineț estimată la 1500 euro în schimbul unei

sulte bănești, chioșcul pentru repararea încălțămintei amplasat în or. Cupcini str.

Victoriei estimat la 200 dolari în schimbul unei sulte bănești, iar în total averea mobilă

de 5500 euro și 200 dolari SUA, încasarea de la Crețu Elena în beneficiul lui Crețu

Alexandru a sultei bănești în mărime de 17 000 euro sau echivalentul bănesc în valută

națională la momentul achitării ce constituie echivalentul cotei-părți a ultimului în

proporție de ½ din apartamentul nr. 9, str. Alexandru cel Bun 111, or Edineț cu

suprafața locativă de 49,7 m.p. și garajul nr. 102 cu suprafața de 15, 9 m.p. de pe str. M.

Eminescu 6 a/1 și dobînda de întîrziere determinată conform art. 619 CC dacă nu

execută hotărîrea în termen de 90 zile de la data cînd aceasta va deveni definitivă, în

total atribuindu-i avere lui Crețu Alexandru -21 750 euro și 100 dolari, încasarea de la

Crețu Alexandru în beneficiul Elenei Crețu a sultei bănești în mărime de 750 euro și 100

dolari sau echivalentul lor bănesc în valută națională la momentul achitării ce constituie

echivalentul cotei-părți a ultimei în proporție de ½ din ghereta nr. 6 amplasată în „Piața

orășănească” str. Gorki 3 și chioșcul pentru repararea încălțămintei amplasat în or.

Cupcini str. Victoriei ap. 9, în total atribuindu-i avere Elenei Crețu de 21 750 euro și

100 dolari. Cerința lui Crețu Alexandru de recunoaștere a dreptului de proprietate

comună în devălmășie asupra gheretei nr. 240 amplasată în „Piața orășănească” din. or.

Edineț s-a respins ca neîntemeiată. Cerințele Elenei Crețu privind recunoașterea

dreptului de proprietate comună în devălmășie asupra autoturismului de model „Honda-

Accord”, n/î ED BJ 114 și partajarea lui se resping ca neîntemeiate. S-a dispus a se lăsa

pe seama părților cheltuielile judiciare.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2016, a fost admis apelul declarat

de către Crețu Elena, casată hotărîrea Judecătoriei Edineț din 31 decembrie 2014 cu

emiterea unei hotărîri noi prin care acțiunea lui Crețu Alexandru a fost admisă parțial și

anume: s-a partajat apartamentul nr. 9 situat pe str. Alexandru cel Bun 111, or. Edineț

estimat la prețul 28 000 euro cu atribuirea lui în natură Elenei Crețu și încasarea în

folosul lui Crețu Alexandru a sultei bănești în sumă de 14 000 euro, s-a atribuit lui Crețu

Alexandru ghereta nr. 235 amplasată în „Piața orășănească” din or. Edineț estimată la

3

prețul de 2000 euro, s-a atribuit Elenei Crețu ghereta nr. 250 amplasată în „Piața

orășănească”, or. Edineț estimată la 2000 euro, s-a respins pretenția lui Crețu

Alexandru privind recunoașterea gheretelor nr. 240, 241, 251 amplasate în „Piața

orășănească” din or. Edineț ca proprietate comună în devălmășie. Acțiunea Elenei Crețu

a fost admisă integral, s-a atribuit în natură lui Crețu Alexandru autoturismul de model

„Honda Accord”, n/î ED BJ 11 în sumă de 130 500 lei, chioșcul amplasat în or. Cupcini,

str. Victoriei estimat la 200 dolari, ghereta cu nr. 6 amplasată în „Piața orășănească” din

or. Edineț, str. Gorki 3 estimată la 1500 euro și garajul nr. 102 cu suprafața 15, 9 m.p.

de pe str. M. Eminescu 6 a/1, or. Edineț estimat la prețul de piață de 6000 euro, cu

încasarea de la Crețu Alexandru în folosul Elenei Crețu a sultei în sumă de 100 dolari,

3750 euro și 65 250 lei. S-a încasat de la Crețu Alexandru în beneficiul Elenei Crețu

suma de 4087 lei cu titlu de taxă de stat.

La 22 martie 2016, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Crețu Alexandru a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea

deciziei Curții de Apel Bălți din 21 ianuarie 2016 și hotărîrii Judecătoriei Edineț mun.

Chișinău din 31 decembrie 2014 cu trimiterea cauzei la rejudecare.

În susținerea recursului Crețu Alexandru a invocat ilegalitatea și netemeinicia

hotărîrilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

De asemenea a indicat că, prima instanță nu a luat în considerație circumstanțele de

fapt ale pricinii, și anume că, ghereta nr. 6 amplasată pe str. Gorki 3 or. Edineț, a fost

procurată de mama sa, Crețu Valentina, în acest sens fiind prezentată și o recipisă,

căreia instanța nu i-a dat apreciere, la fel nu au fost apreciate declarațiile recurentului

precum că garajul aparține fratelui său și nu au fost evaluate bunurile, supuse partajării.

Menționează recurentul că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece a

fost emisă cu depășirea limitelor cererii de apel, prin care este solicitată emiterea unei

alte hotărîri, însă fără a fi indicate anumite cerințe concrete. Consideră că instanța de

apel nu a apreciat toate probele, întemeindu-și concluziile doar de pe poziția intimatei –

Crețu Elena.

La 17 mai 2016, în adresa intimatelor Crețu Elena și Pascari Mariana au fost

expediate copiile recursului declarat de către Crețu Alexandru cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

Intimatele Crețu Elena și Pascari Mariana nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referință în termenul stabilit.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul declarat de către Crețu Alexandru este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

4

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de către Crețu Alexandru nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele de judecată ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Astfel, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că automobilul „Honda

Accord” nu constituie proprietate în devălmășie a soților, deoarece, prin ordonanța de

încetare a urmăririi penale cu liberarea de răspundere penală și tragerea la răspundere

contravențională (f.d. 38), s-a stabilit că recurentul-reclamant a prezentat probe false în

procesul civil cu referire la deținerea în proprietate personală automobilul „Honda

Accord” și anume a declarat că ar fi cumpărat automobilul de unul singur în anul 2014

din banii proprii la prețul de 5000 euro, însă în realitate s-a constatat că automobilul a

fost procurat în anul 2011 de către ambii soți.

Nu poate fi reținut nici argumentul invocat de recurent precum că instanțele

ierarhic inferioare au partajat bunurile fără ca acestea să fie evaluate , or la materialele

dosarului sunt anexate atît rapoartele de evaluare, iar în cazul majorității bunurilor

părțile au căzut de acord asupra valorii acestora, dar s-au adresat pe cale contencioasă,

deoarece nu puteau stabili care bunuri fac parte din proprietatea comună în devălmășie

și cui îi vor reveni acestea.

Colegiul reține, că materialele anexate la cererea de recurs–rapoartele de evaluare a

proprietății imobiliare și autodenunțul nu pot fi admise, deoarece conform normelor

procedurale civile, recursul declarat împotriva deciziei date în apel, se judecă pe baza

actelor din dosar, în limitele invocate în recurs, se verifică legalitatea hotărîrii atacate

fără a administra dovezi noi. Astfel, acestea trebuiau prezentate la etapa judecării cauzei

în fond sau în apel.

5

Iar, în privința declarațiilor recurentului, precum că instanța de apel a acționat în

afara limitelor, examinînd un apel nemotivat, această concluzie este evident eronată,

deoarece apelanta, ulterior depunerii apelului prescurtat, la 29 ianuarie 2015 a declarat

apel motivat, prin care și-a expus toate motivele de drept și de fapt pe care își

întemeiază apelul (f.d. 180).

Referitor la argumentul recurentului Crețu Alexandru precum că instanțele ierarhic

inferioare nu au luat în considerare circumstanțele de fapt ale pricinii, nu a apreciat toate

probele și anume că, ghereta nr. 6 amplasată pe str. Gorki 3 or. Edineț, a fost procurată

de mama sa, Crețu Valentina și că garajul aparține fratelui său,acesta este inadmisibil,

întrucît hotărîrea primei instanțe prin care bunurile menționate au fost recunoscute

proprietate comună în devălmășie nu a fost atacată de către recurentul Crețu Alexandru

în ordine de apel. Or, în conformitate cu art. 429 alin. (4) CPC nu pot fi atacate cu

recurs hotărîrile în privința cărora persoanele nu au folosit calea apelului.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,

verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a

acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Crețu Alexandru

ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit.

a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Crețu Alexandru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Iuliana Oprea

Mariana Pitic

6