1ra-191/2018 — art. 42 alin. 3, 5, 276 alin. 2 lit. b, 42 alin. 2, 3, 191 alin. 5 CP

1ra-191/2018 — art. 42 alin. 3, 5, 276 alin. 2 lit. b, 42 alin. 2, 3, 191 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-191/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenta:

Președinte - Petru Ursache,

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Constantin Alerguș, Ion Druță,

a judecat fără citarea părților recursurile ordinare declarate de avocatul

Ghenadie Odobescu în numele inculpaților Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea și

Dumitru Rîhlea, avocatului Pavel Zamfir în numele inculpatului și a inculpatului

Alexandru Hîncu și avocatului Roman Medeleanu în numele părții vătămate SRL

,,Rotary Group”, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 25 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Rîhlea Vitalie xxxxx, născut la xxxxx, originar xxxxx,

domiciliat în xxxxx;

Rîhlea Eduard xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx;

Rîhlea Dumitru xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul Edineț or. Cupcin str. M. Sadoveanu 2

și

Hîncu Alexandru Vasile, născut la 13 noiembrie 1970,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.09.2013 - 06.06.2014;

Instanța de apel: 25.06.2014 - 01.10.2015;

Instanța de recurs: 28.12.2015 - 05.04.2016;

Instanța de apel: 07.06.2016 - 25.09.2017;

Instanța de recurs: 14.12.2017 - 13.02.2018.

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

A C O N S T A T A T :

Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea au fost achitați de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.42 alin.(2), 191 alin.(5),

42 alin.(3), 276 alin.(2) lit. b) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvârșite

de inculpați.

Alexandru Hîncu a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art.art.42 alin.(3), 191 alin.(5), 42 alin.(5), 276 alin.(2)

lit. b) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat.

1

Acțiunea civilă înaintată de SRL ,,Rotary Group” privind încasarea de la

inculpați a prejudiciului material și moral a fost respinsă, ca neîntemeiată.

perioada de timp 13 martie 2010 – 16 martie 2010, în calitate de autor, aflându-se

pe teritoriul Republicii Moldova, împreună și prin înțelegere prealabilă cu

Alexandru Hîncu în calitate de organizator și Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, în

calitate de autori, acționând cu intenție directă, urmărind scopul delapidării averii

străine, a realizat intențiile sale criminale în conformitate cu un plan criminal,

elaborat de Alexandru Hîncu.

Conform planului criminal, Vitalie Rîhlea, împreună cu Eduard Rîhlea și

Dumitru Rîhlea la 13 martie 2010 s-au deplasat în s. Magala r-nul Novoselițc reg.

Cernăuți Ucraina, la parcarea păzită de autocamioane situată în apropierea

cafenelei-bar „K.S. Balgala”, unde cu ajutorul unei chei duplicat dinainte adaptată

de ei, prin scoaterea cipului din cheia originală, care le-a fost transmisă de

Alexandru Hîncu, tot în acea zi, prin intermediul rutei regulate Chișinău - Edineț,

au pătruns în autotractorul de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, estimat

la prețul de 45 000 euro, care tracta remorca de marca ,,SCHMITZ” cu n/î

românești XXXXX, estimată la prețul 15 000 euro, ce aparțineau societății

comerciale SRL ,,Rotary Group”, cu sediul în s. Valea Adâncă com. Miroslava jud.

Iași România, reprezentată de către asociatul unic Ghenadie Rotaru, care la 13

februarie 2009 i-au fost încredințate în administrare lui Alexandru Hîncu întru

efectuarea transporturilor auto, conform procesului-verbal de predare-primire din

aceeași dată.

Semiremorca unității de transport a fost încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, în valoare totală de 61 000 euro, care urmau a fi

transportate din or. Gaziantep Turcia în or. Moscova Federația Rusă.

În continuare, întru atingerea scopului criminal Vitalie Rîhlea, acționând de

comun acord cu Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, la indicațiile lui Alexandru

Hîncu, care le coordona acțiunile, au scos din parcarea sus-menționată captractorul

de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, ce tracta semiremorca de marca

,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX, încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S” pe care le-au însușit în circumstanțe

necunoscute.

Astfel, Vitalie Rîhlea a fost învinuit că, prin acțiunile sale intenționate,

împreună cu Alexandru Hîncu, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, au însușit bunuri

în valoare totală de 2 079 094,6 lei, constituită din valorile autotractorului de

model ,,DAF”, estimat la prețul de 45 000 euro, ceea ce constituia conform ratei

oficiale de schimb valutar al BNM suma de 773 217 lei, semiremorcii de model

,,SCHMITZ”, estimată la prețul de 15 000 euro, ceea ce constituia conform ratei

oficiale de schimb valutar al BNM, suma de 257 739 lei și a covoarelor de marca

,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, la prețul de 61 000 euro, ce constituia

conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM suma de 1 048 138,6 lei.

Ulterior, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii și înlăturării de

obstacole la introducerea autotractorului de model ,,DAF-105” cu n/î românești

XXXXX și semiremorcii de marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX, pe

teritoriul Republicii Moldova, Vitalie Rîhlea împreună cu Eduard Rîhlea și

Dumitru Rîhlea, la indicațiile și sfaturile lui Alexandru Hîncu, au transportat

2

respectivul ansamblu rutier pe teritoriul parcării din str. Nezavisimosti or.

Moghiliov-Podolsk reg. Vinița Ucraina, unde, în circumstanțe necunoscute

organului de urmărire penală, au organizat contrafacerea, de către o persoană

neidentificată, a numărului caroseriei autotractorului de marca ,,DAF-105”, prin

înlăturarea stratului de metal cu numărul inițial XLRTE47MS0E801503, prin

metodă mecanică, cu șanțare de apoi a numărului XLRTE47MS0E763247 și a

semiremorcii acestuia de marca ,,SCHMITZ”, prin înlăturarea stratului de metal cu

numărul inițial WSM 00000003098343, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi

a numărului WSM 00000004067890, fapt confirmat de rapoartele de expertiză

nr.24-6 din 05.04.2010 și respectiv nr.23-6 din 08.04.2010.

Eduard Rîhlea a fost învinuit că, în perioada de timp 13 martie 2010 - 16

martie 2010, în calitate de autor, aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Alexandru Hîncu, în calitate de

organizator și Vitalie Rîhlea și Dumitru Rîhlea, în calitate de autori, acționând cu

intenție directă, urmărind scopul delapidării averii străine, a realizat intențiile sale

criminale în conformitate cu un plan criminal, elaborat de Alexandru Hîncu.

Conform planului criminal, Eduard Rîhlea, împreună cu Vitalie Rîhlea și

Dumitru Rîhlea, la 13 martie 2010 s-au deplasat în s. Magala r-nul Novoselițk reg.

Cernăuți Ucraina, la parcarea păzită de autocamioane, situată în apropierea

cafenelei-bar „K.S. Balgala”, unde cu ajutorul unei chei duplicat dinainte adaptată

de către ei, prin scoaterea cipului din cheia originală, care le-a fost transmisă de

către Alexandru Hîncu, tot în acea zi prin intermediul rutei regulate Chișinău -

Edineț, au pătruns în autotractorul de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX,

estimat la prețul de 45 000 euro, care tracta remorca de marca ,,SCHMITZ” cu n/î

românești XXXXX, estimată la prețul de 15 000 euro, ce aparțineau SRL ,,Rotary

Group”, cu sediul în s. Valea Adâncă com. Miroslava jud. Iași România,

reprezentată de către asociatul unic Ghenadie Rotaru, care la 23 februarie 2009 i-a

fost încredințat în administrare lui Alexandru Hîncu întru efectuarea transporturilor

auto, conform procesului-verbal de predare-primire din aceeași dată. Semiremorca

unității de transport a fost încărcată cu covoare de marca ,,Dost Kardesesler Tekstil

Sah. Tic A/S”, în valoare totală de 61 000 euro, care urmau a fi transportate din or.

Gaziantep Turcia în or. Moscova Federația Rusă.

În continuare, întru atingerea scopului criminal, Eduard Rîhlea, acționând de

comun acord cu Vitalie Rîhlea și Dumitru Rîhlea, la indicațiile lui Alexandru

Hîncu, care le coordona acțiunile, au scos din parcarea menționată captractorul de

marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, ce tracta semiremorca de marca

,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX, încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S” pe care le-au însușit în circumstanțe

necunoscute.

Astfel, Eduard Rîhlea a fost învinuit că, prin acțiunile sale intenționate,

împreună cu Alexandru Hîncu, Vitalie Rîhlea și Dumitru Rîhlea, au însușit bunuri

în sumă totală de 2 079 094,6 lei, constituită din valorile autotractorului de model

,,DAF”, estimat la prețul de 45 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale

de schimb valutar al BNM suma de 773 217 lei, a semiremorcii de model

,,SCHMITZ”, estimată la prețul de 15 000 euro, ceea ce constituia conform ratei de

schimb valutar al BNM suma de 257 739 lei și a covoarelor de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, estimate la prețul de 61 000 euro, ce constituia

3

conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM suma de 1 048 138,6 lei.

Ulterior, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii și înlăturării de

obstacole la introducerea autotractorului de model ,,DAF-105” cu n/î românești

XXXXX și semiremorcii marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX pe

teritoriul Republicii Moldova, Eduard Rîhlea împreună cu Vitalie Rîhlea și

Dumitru Rîhlea, la indicațiile și sfaturile lui Alexandru Hîncu, au transportat

respectivul ansamblu rutier pe teritoriul parcării din str. Nezavisimosti or.

Moghiliov-Podolsk reg. Vinița Ucraina, unde, în circumstanțe necunoscute

organului de urmărire penală, au organizat contrafacerea, de către o persoană

neidentificată, a numărului caroseriei autotractorului de marca ,,DAF-105”, prin

înlăturarea stratului de metal cu numărul inițial XLRTE47MS0E801503, prin

metodă mecanică, cu șanțare de apoi a numărului XLRTE47MS0E763247 și a

semiremorcii acestuia de marca ,,SCHMITZ”, prin înlăturarea stratului de metal cu

numărul inițial WSM 00000003098343, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi

a numărului WSM 00000004067890, fapt confirmat de rapoartele de expertiză

nr.24-6 din 05.04.2010 și respectiv nr.23-6 din 08.04.2010.

Dumitru Rîhlea a fost învinuit că, în perioada de timp 13 martie 2010 - 16

martie 2010, în calitate de autor, aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Hîncu Alexandru, în calitate de

organizator și Vitalie Rîhlea și Eduard Rîhlea, în calitate de autori, acționând cu

intenție directă, urmărind scopul delapidării averii străine, a realizat intențiile sale

criminale în conformitate cu un plan criminal, elaborat de Alexandru Hîncu.

Conform planului criminal, Dumitru Rîhlea împreuna cu Vitalie Rîhlea și

Eduard Rîhlea, la 13 martie 2010 s-au deplasat în s. Magala r-nul Novoselițk reg.

Cernăuți Ucraina, la parcarea păzită de autocamioane, situată în apropierea

cafenelei - bar „K.S. Balgala”, unde cu ajutorul unei chei duplicat dinainte adaptată

de către ei, prin scoaterea cipului din cheia originală, care le-a fost transmisă de

către Alexandru Hîncu tot în acea zi, prin intermediul rutei regulate Chișinău -

Edineț, au pătruns în autotractorul de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX,

estimat la prețul de 45 000 euro, care tracta remorca de marca ,,SCHMITZ”, cu n/î

românești XXXXX, estimată la prețul de 15 000 euro, ce aparțineau SRL ,,Rotary

Group”, cu sediul în s. Valea Adâncă com. Miroslava jud. Iași România,

reprezentat de asociatul unic Ghenadie Rotaru, care la 23 februarie 2009 i-a fost

încredințată în administrare lui Alexandru Hîncu întru efectuarea transporturilor

auto, conform procesului-verbal de predare-primire din aceeași dată.

Semiremorca unității de transport a fost încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S” în valoare totală de 61 000 euro, care urmau a fi

transportate din or. Gaziantep Turcia în or. Moscova Federația Rusă.

În continuare, întru atingerea scopului criminal, Dumitru Rîhlea, acționând

de comun acord cu Vitalie Rîhlea și Eduard Rîhlea, la indicațiile lui Alexandru

Hîncu, care le coordona acțiunile, au scos din parcarea menționată captractorul de

marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, ce tracta semiremorca de marca

,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX, încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S” pe care le-au însușit în circumstanțe

necunoscute.

Astfel, Dumitru Rîhlea a fost învinuit că, prin acțiunile sale intenționate,

împreună cu Alexandru Hîncu, Vitalie Rîhlea și Eduard Rîhlea, au însușit bunuri în

4

valoare totală de 2 079 094,6 lei, constituită din valorile autotractorului de model

,,DAF”, estimat la prețul de 45 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale

de schimb valutar al BNM suma de 773 217 lei, a semiremorcii de model

,,SCHMITZ”, estimată la prețul de 15 000 euro, ceea ce constituia conform ratei

oficiale de schimb valutar al BNM suma de 257 739 lei și a covoarelor de marca

,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, la prețul de 61 000 euro, ce constituia

conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM suma de 1 048 138,6 lei.

Ulterior, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii și înlăturării de

obstacole la introducerea autotractorului de model ,,DAF-105” cu n/î românești

XXXXX și semiremorcii de marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX pe

teritoriul Republicii Moldova, Dumitru Rîhlea împreună cu Vitalie Rîhlea și

Eduard Rîhlea, la indicațiile și sfaturile lui Alexandru Hîncu, au transportat

respectivul ansamblu rutier pe teritoriul parcării din str. Nezavisimosti or.

Moghiliov-Podolsk reg. Vinița Ucraina, unde, în circumstanțe necunoscute

organului de urmărire penală, au organizat contrafacerea, de către o persoană

neidentificată, a numărului caroseriei autotractorului de marca ,,DAF-105”, prin

înlăturarea stratului de metal cu numărul inițial XLRTE47MS0E801503, prin

metodă mecanică, cu șanțare de apoi a numărului XLRTE47MS0E763247 și a

semiremorcii acestuia de marca ,,SCHMITZ”, prin înlăturarea stratului de metal cu

numărul inițial WSM 00000003098343, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi

a numărului WSM 00000004067890, fapt confirmat de rapoartele de expertiză

nr.24-6 din 05.04.2010 și respectiv nr.23-6 din 08.04.2010.

Alexandru Hîncu a fost învinuit că la 23 martie 2009, de către asociatul unic

al SRL ,,Rotary Group”, cu sediul în s. Valea Adâncă com. Miroslava jud. Iași

România, Ghenadie Rotaru, i-a fost încredințat în administrare, întru efectuarea

transporturilor auto, conform procesului-verbal de predare-primire, autotractorul de

marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, estimat la prețul de 45 000 euro, care

avea atașată semiremorca de marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX,

evaluată la prețul de 15 000 euro, ce-i aparținea societății comerciale menționate.

În perioada lunii februarie și până la 16 martie 2010, Alexandru Hîncu,

urmărind scopul delapidării averii străine, în calitate de organizator, aflându-se pe

teritoriul Republicii Moldova, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Vitalie

Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, în calitate de autori, acționând cu intenție

directă, a elaborat un plan criminal și a realizat intențiile sale criminale.

La începutul lunii martie 2010, Alexandru Hîncu, având în administrare

autotractorul de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX și semiremorca de

marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX, condus de către șoferul Gheorghe

Ursachi, se deplasa din or. Gaziantep Turcia în or. Moscova Federația Rusă, în

vederea transportării covoarelor de marca ,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”,

în valoare totală de 61 000 euro, a organizat plasarea unității de transport indicate

la parcarea păzită de autocamioane situată în apropierea cafenelei-bar „K.S.

Balgala” din s. Magala r-nul Novoselițk reg. Cernăuți Ucraina.

Ulterior, la 13 martie 2010, aflându-se în s. Peresecina r-nul Orhei,

Alexandru Hîncu primind de la șoferul Gheorghe Ursachi cheile de la unitatea de

transport menționată, le-a transmis prin intermediul rutei regulate Chișinău -

Edineț, lui Vitalie Rîhlea și Eduard Rîhlea, care la indicația lui Alexandru Hîncu,

au extras cipul din cheia originală și au executat un duplicat al acesteia.

5

În continuare, conform planului criminal elaborat, la indicația lui Alexandru

Hîncu, la 13 martie 2010, Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea s-au

deplasat în s. Magala r-nul Novoselițk reg. Cernăuți Ucraina, la parcarea păzită de

autocamioane, situată în apropierea cafenelei-bar „K.S. Balgala”, unde cu ajutorul

unui duplicat al cheii originale, dinainte confecționat, care conținea cipul extras din

cheia originală, care le-a fost transmisă de către Alexandru Hîncu, au pătruns în

autotractorul de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, estimat la prețul de

45 000 euro, care avea atașată semiremorca ,,SCHMITZ” cu n/î românești

XXXXX, estimată la prețul de 15 000 euro, ce aparțineau SRL ,,Rotary Group”,

reprezentată de către asociatul unic Ghenadie Rotaru, întru atingerea scopului

criminal, Alexandru Hîncu, având intenții comune cu Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea

și Dumitru Rîhlea, a coordonat prin indicații și sfaturi acțiunile acestora de scoatere

din parcarea sus-menționată a captractorului de marca ,,DAF-105” cu n/î românești

XXXXX, ce tracta semiremorca de marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX,

încărcată cu covoare ,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, pe care le-au însușit

în circumstanțe necunoscute.

Astfel, Alexandru Hîncu a fost învinuit că, prin acțiunile sale intenționate,

împreună cu Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, au însușit bunuri în

valoare totală de 2 079 094,6 lei, constituită din valorile autotractorului de model

,,DAF”, estimat la prețul de 45 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale

de schimb valutar al BNM suma de 773 217 lei, a semiremorcii de model

,,SCHMITZ”, estimată la prețul de 15 000 euro, ceea ce constituia conform ratei

oficiale de schimb valutar al BNM suma de 257 739 lei și a covoarelor de marca

,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, la prețul de 61 000 euro, ce constituia

conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM suma de 1 048 138,6 lei.

Ulterior, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii și înlăturării de

obstacole la introducerea autotractorului de model ,,DAF-105” cu n/î românești

XXXXX și semiremorcii de marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX pe

teritoriul Republicii Moldova, Alexandru Hîncu a contribuit prin sfaturi, indicații și

prestare de informații la transportarea acestora pe teritoriul parcării din str.

Nezavisimosti or. Moghiliov-Podolsk reg. Vinița Ucraina, în circumstanțe

necunoscute organului de urmărire penală, Vitalie Rîhlea și Eduard Rîhlea au

organizat contrafacerea, de către o persoană neidentificată, a numărului caroseriei

autotractorului de marca ,,DAF-105”, prin înlăturarea stratului de metal cu numărul

inițial XLRTE47MS0E801503, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi a

numărului XLRTE47MS0E763247 și a semiremorcii acestuia de marca

,,SCHMITZ”, prin înlăturarea stratului de metal cu numărul inițial WSM

00000003098343, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi a numărului WSM

00000004067890, fapt confirmat de rapoartele de expertiză nr.24-6 din 05.04.2010

și respectiv nr.23-6 din 08.04.2010

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care

Vitalie Rîhlea să fie condamnat în baza:

- art.art.42 alin.(2), 191 alin.(5) Cod penal, la 10 ani închisoare cu

executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

administrare în societăți comerciale și de a exercita activitate de întreprinzător pe

6

termen de 5 ani;

- art.art.42 alin.(3), 276 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare.

Conform art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă 11 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți comerciale și de a exercita

activitate de întreprinzător pe termen de 5 ani.

Dumitru Rîhlea să fie condamnat în baza:

- art.art.42 alin.(2), 191 alin.(5) Cod penal, la 9 ani închisoare cu executarea

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

administrare în societăți comerciale și de a exercita activitate de întreprinzător pe

termen de 5 ani;

- art. art.42 alin.(3), 276 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare.

Conform art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă 10 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți comerciale și de a exercita

activitate de întreprinzător pe termen de 5 ani.

Eduard Rîhlea să fie condamnat în baza:

- art.art.42 alin.(2), 191 alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executarea

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

administrare în societăți comerciale și de a exercita activitate de întreprinzător pe

termen de 5 ani;

- art.art.42 alin.(3), 276 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare.

Conform art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții de administrare în societăți comerciale și de a exercita activitate

de întreprinzător pe termen de 5 ani.

Alexandru Hîncu să fie condamnat în baza:

- art.art.42 alin.(3), 191 alin.(5) Cod penal, la 10 ani închisoare cu

executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

administrare în societăți comerciale și de a exercita activitate de întreprinzător pe

termen de 5 ani;

- art.art.42 alin.(5), 276 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare.

Conform art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă 11 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți comerciale și de a exercita

activitate de întreprinzător pe termen de 5 ani.

În motivarea apelului procurorul a invocat că, vinovăția inculpaților este pe

deplin dovedită prin probele administrate în cadrul cercetării judecătorești.

Totodată, în opinia apelantului, declarațiile martorilor Gheorghe Marga,

Vladimir Gorojanchin și Alexandru Găina date în cadrul cercetării judecătorești

urmează a fi apreciate critic deoarece, acestea nu corespund realității și au fost date

cu scopul îmbunătățirii situației inculpaților în detrimentul caracterului obiectiv al

examinării respectivei cauze penale.

Pe faptele dării declarațiilor mincinoase de către martorii Gheorghe Marga,

Vladimir Gorojanchin și Alexandru Găina au fost pornite trei cauze penale în baza

art.312 alin.(2) lit. a) Cod penal.

La fel, critic urmează a fi apreciate și declarațiile inculpaților referitor la

7

faptul că, Vitalie Rîhlea și Dumitru Rîhlea sunt fondatorii SC „OC VIAD TRANS”

SRL, dar declară că nu cunosc despre aceasta, nu pot explica cum numerele de

înmatriculare de la un camion ,,DAF” aflat în gestiunea SC „OC VIAD TRANS”

SRL au ajuns la camionul ,,DAF” sustras de la SRL ,,Rotary Group” sau cum

numărul de șasiu al camionului ,,DAF” aflat în gestiunea SC „OC VIAD TRANS”

SRL a fost șanțat pe cel sustras de la SRL ,,Rotary Group”.

Toți inculpații au declarat că nu cunosc nimic despre sustragerea camionului

,,DAF” încărcat cu covoare, dar în acea perioadă vorbesc des la telefoanele mobile

între ei, iar Vitalie Rîhlea recunoaște faptul sustragerii camionului într-o discuție

cu Ghenadie Rotaru pe care acesta a înregistrat-o și care a fost reprodusă în cadrul

cercetării judecătorești.

Prima instanță a pus la baza sentinței declarațiile date în cadrul ședințelor de

judecată și nu cele făcute în cadrul urmăririi penale care au fost înregistrare video

și reproduse în ședința de judecată.

Probele administrate confirmă intenția directă a inculpaților de a însuși ilegal

bunurile care au fost date în administrare și care nu le aparțin, autotractorul de

model „DAF”, semiremorca de model „SCHMITZ” și falsificarea elementelor de

identitate ale acestor autovehicule.

Totodată, instanța de judecată ilegal a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă

înaintată de SRL ,,Rotary Group” privind încasarea de la inculpații Vitalie Rîhlea,

Eduard Rîhlea, Dumitru Rîhlea și Alexandru Hîncu a prejudiciului material și

moral, deoarece s-a dovedit pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea

infracțiunilor imputate.

3.1. Avocatul Roman Medeleanu în numele părții vătămate SRL ,,Rotary

Group”, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care, inculpații să fie condamnați pentru

infracțiunile imputate, cu admiterea acțiunii civile înaintate de SRL ,,Rotary

Group”.

Apelantul a invocat că, instanța de judecată greșit a reținut, că în ședința de

judecată nu au fost administrate probe care ar dovedi că inculpații au însușit

bunurile ce aparțin SRL ,,Rotary Group”, în special autotractorul de marca ,,DAF-

105” cu n/î XXXXX, remorca de marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX,

covoarele de marca ,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”.

Acuzarea a prezentat probe concludente și pertinente care au probat toate

circumstanțele cauzei și săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor imputate, fiind

stabilit când concret a avut loc însușirea bunurilor enunțate, care au fost rolurile și

acțiunile concrete ale fiecărui inculpat, care a fost soarta de mai departe a bunurilor

însușite, faptul că inculpații au organizat, sustras și transport autotractorul de

model ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX și semiremorca de marca

,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX de la parcarea păzită de autocamioane

situată în apropierea cafenelei-bar „K.S. Balgala” din s. Magala r-nul Novoselițc

reg. Cernăuți Ucraina, pe teritoriul parcării din str. Nezavisimosti or. Moghiliov-

Podolsc reg. Vinița Ucraina.

Organul de urmărire penală corect a calificat acțiunile inculpaților, reieșind

din pct.17 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.23 din 28.06.2004

,,Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”,

în cazul în care la sustragerea săvârșită de două sau mai multe persoane a participat

8

cel puțin o persoană căreia i-au fost încredințate bunurile, acțiunile tuturor vor fi

încadrate în baza art.191 Cod penal.

2015, apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect

a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just concluzionând că faptele

incriminate nu au fost săvârșite de inculpați, că nici unul din inculpați nu a avut

calitatea de administrator al bunurilor sustrase și anume autotractorul de marca

„DAF-105” cu n/î românești XXXXX, remorca de marca „SCHMITZ” n/î

românești XXXXX, covoarelor de marca ,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”,

că banii în sumă de 18 920 euro au fost achitați de Alexandru Hîncu către

întreprindere, ulterior întreprinderea cu acești bani a achitat leasing-ul.

contestat decizia cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat, că instanța de apel, a dat o apreciere eronată probelor,

nu le-a contrapus cu declarațiile inculpaților, în mod greșit concluzionând că

acestea nu dovedesc vinovăția inculpaților.

5.1. Avocatul Roman Medeleanu în numele părții vătămate SRL ,,Rotary

Group”, în temeiul pct.6), 15) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat

decizia cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat că, potrivit contractului individual de

muncă și actul de predare-primire, Alexandru Hîncu a avut calitatea de

administrator al bunurilor sustrase.

Este eronată concluzia instanței de apel, precum că inculpații Dumitru

Rîhlea, Eduard Rîhlea și Vitalie Rîhlea nu au avut calitatea de administratori,

deoarece în cazul în care la sustragerea săvârșită de două sau mai multe persoane a

participat cel puțin o persoană căreia i-au fost încredințate bunurile, acțiunile

tuturor vor fi calificate în baza art.191 alin.(2) lit. b) Cod penal.

05 aprilie 2016, au fost admise recursurile, casată total decizia și dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției sale, instanța de recurs a indicat că, prima instanță a

constatat în descriptivului sentinței mai multe temeiuri de achitare a inculpaților,

indicând că faptele nu au fost comise de inculpați.., acuzarea nu a probat

învinuirea.., probele prezentate nu au caracter concludent.., inculpatul Alexandru

Hîncu avea calitatea de posesor și nu de administrator al bunurilor.., însă în

dispozitivul sentinței a dispus, contrazicându-se, că inculpații se achită din motiv

că faptele nu au fost comise de inculpați; nu a apreciat fiecare probă separat, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu

circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpaților în rechizitoriu și nu a

indicat motivele pentru care a respins probele acuzării.

2017, au fost admise apelurile, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care au fost recunoscuți vinovați

9

Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.art.42 alin.(3), 276 alin.(2) lit. b) Cod penal și Alexandru Hîncu

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(5), 276 alin.(2) lit. b) Cod

penal, iar conform art.389 alin.(4) pct.3) Cod de procedură penală coroborat cu

art.53 lit. g) Cod penal, au fost liberați de răspundere penală în legătură cu

expirarea termenului prescripției de tragere la răspundere penală.

Vitalie Rîhlea a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art.42

alin.(2), 191 alin.(5) Cod penal, la 8 ani 3 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis;

Dumitru Rîhlea a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42

alin.(2), 191 alin.(5) Cod penal, la 8 ani 3 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis;

Eduard Rîhlea a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42

alin.(2), 191 alin.(5) Cod penal, la 8 ani 3 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis;

Alexandru Hîncu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42

alin.(3), 191 alin.(5) Cod penal, la 8 ani 6 luni închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de SC „Rotary Group” SRL

către Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea, Dumitru Rîhlea și Alexandru Hîncu, privind

încasarea prejudiciului material și dispusă încasarea în mod solidar de la Vitalie

Rîhlea, Eduard Rîhlea, Dumitru Rîhlea și Alexandru Hîncu în beneficiul

SC „Rotary Group” SRL, suma de 2 070 094,6 lei, ce constituie valoarea

autotractorului de model „DAF”, valoarea semiremorcii de model „SCHMITZ” și

valoarea covoarelor de marca „Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, în rest

pretențiile privind încasarea venitului ratat în sumă de 150 288 euro, a plăților

vamale pentru marfă ce se afla în regim de tranzit pe teritoriul Ucrainei în sumă de

937 008,68 lei, plata pentru Compania de asigurări „Compania Link Insurance

Expertise Services Co. Ltd.” în sumă de 833 588,25 lei, au fost respinse ca fiind

neîntemeiate și nefondate pe probe.

La fel, au fost respinse pretențiile înaintate de SC „Rotary Group” SRL către

Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea, Dumitru Rîhlea și Alexandru Hîncu privind

încasarea prejudiciului moral în sumă de 2 000 000 lei ca fiind neîntemeiate.

7.1. Instanța de apel a constatat în fapt că, Vitalie Rîhlea în perioada de timp

13 martie 2010 - 16 martie 2010, în calitate de autor, aflându-se pe teritoriul

Republicii Moldova, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Alexandru Hîncu în

calitate de organizator și Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, în calitate de autori,

acționând cu intenție directă, urmărind scopul delapidării averii străine, a realizat

intențiile sale criminale în conformitate cu un plan criminal elaborat de Alexandru

Hîncu.

Conform planului criminal, Vitalie Rîhlea, împreună cu Eduard Rîhlea și

Dumitru Rîhlea la 13 martie 2010 s-au deplasat în s. Magala r-nul Novoselițc

reg. Cernăuți Ucraina, la parcarea păzită de autocamioane situată în apropierea

cafenelei-bar „K.S. Balgala”, unde cu ajutorul unei chei duplicat dinainte adaptată

de ei, prin scoaterea cipului din cheia originală, care le-a fost transmisă de

Alexandru Hîncu, tot în acea zi, prin intermediul rutei regulate Chișinău - Edineț,

au pătruns în autotractorul de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, estimat

10

la prețul de 45 000 euro, care tracta remorca de marca ,,SCHMITZ” cu n/î

românești XXXXX, estimată la prețul 15 000 euro, ce aparțineau societății

comerciale SRL ,,Rotary Group”, cu sediul în s. Valea Adâncă com. Miroslava jud.

Iași România, reprezentată de către asociatul unic Ghenadie Rotaru, care la 13

februarie 2009 i-au fost încredințate în administrare lui Alexandru Hîncu întru

efectuarea transporturilor auto, conform procesului-verbal de predare-primire din

aceeași dată.

Semiremorca unității de transport a fost încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, în valoare totală de 61 000 euro, care urmau a fi

transportate din or. Gaziantep Turcia în or. Moscova Federația Rusă.

În continuare, întru atingerea scopului criminal Vitalie Rîhlea, acționând de

comun acord cu Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, la indicațiile lui Alexandru

Hîncu, care le coordona acțiunile, au scos din parcarea sus-menționată captractorul

de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, ce tracta semiremorca de marca

,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX, încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S” pe care le-au însușit în circumstanțe

necunoscute.

Prin acțiunile sale intenționate Vitalie Rîhlea, împreună cu Alexandru Hîncu,

Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, au însușit bunuri în valoare totală de 2 079 094,6

lei, constituită din valorile autotractorului de model ,,DAF”, estimat la prețul de

45 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM

suma de 773 217 lei, semiremorcii de model ,,SCHMITZ”, estimată la prețul de

15 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM,

suma de 257 739 lei și a covoarelor de marca ,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic

A/S”, estimate la prețul de 61 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de

schimb valutar al BNM suma de 1 048 138,6 lei.

Ulterior, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii și înlăturării de

obstacole la introducerea autotractorului de model ,,DAF-105” cu n/î românești

XXXXX și semiremorcii de marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX, pe

teritoriul Republicii Moldova, Vitalie Rîhlea împreună cu Eduard Rîhlea și

Dumitru Rîhlea, la indicațiile și sfaturile lui Alexandru Hîncu, au transportat

respectivul ansamblu rutier pe teritoriul parcării din str. Nezavisimosti or.

Moghiliov-Podolsk reg. Vinița Ucraina, unde, în circumstanțe necunoscute

organului de urmărire penală, au organizat contrafacerea, de către o persoană

neidentificată, a numărului caroseriei autotractorului de marca ,,DAF-105”, prin

înlăturarea stratului de metal cu numărul inițial XLRTE47MS0E801503, prin

metodă mecanică, cu șanțare de apoi a numărului XLRTE47MS0E763247 și a

semiremorcii acestuia de marca ,,SCHMITZ”, prin înlăturarea stratului de metal cu

numărul inițial WSM 00000003098343, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi

a numărului WSM 00000004067890, fapt confirmat de rapoartele de expertiză

nr.24-6 din 05.04.2010 și respectiv nr.23-6 din 08.04.2010.

Eduard Rîhlea în perioada de timp 13 martie 2010 - 16 martie 2010, în

calitate de autor, aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova, împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Alexandru Hîncu, în calitate de organizator și Vitalie

Rîhlea și Dumitru Rîhlea, în calitate de autori, acționând cu intenție directă,

urmărind scopul delapidării averii străine, a realizat intențiile sale criminale în

conformitate cu un plan criminal elaborat de Alexandru Hîncu.

11

Conform planului criminal, Eduard Rîhlea, împreună cu Vitalie Rîhlea și

Dumitru Rîhlea, la 13 martie 2010 s-au deplasat în s. Magala r-nul Novoselițk

reg. Cernăuți Ucraina, la parcarea păzită de autocamioane, situată în apropierea

cafenelei-bar „K.S. Balgala”, unde cu ajutorul unei chei duplicat dinainte adaptată

de către ei, prin scoaterea cipului din cheia originală, care le-a fost transmisă de

către Alexandru Hîncu, tot în acea zi prin intermediul rutei regulate Chișinău -

Edineț, au pătruns în autotractorul de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX,

estimat la prețul de 45 000 euro, care tracta remorca de marca ,,SCHMITZ” cu n/î

românești XXXXX, estimată la prețul de 15 000 euro, ce aparțineau SRL ,,Rotary

Group”, cu sediul în s. Valea Adâncă com. Miroslava jud. Iași România,

reprezentată de către asociatul unic Ghenadie Rotaru, care la 23 februarie 2009 i-a

fost încredințată în administrare lui Alexandru Hîncu întru efectuarea

transporturilor auto, conform procesului-verbal de predare-primire din aceeași

dată. Semiremorca unității de transport a fost încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, în valoare totală de 61 000 euro, care urmau a fi

transportate din or. Gaziantep Turcia în or. Moscova Federația Rusă.

În continuare, întru atingerea scopului criminal, Eduard Rîhlea, acționând de

comun acord cu Vitalie Rîhlea și Dumitru Rîhlea, la indicațiile lui Alexandru

Hîncu, care le coordona acțiunile, au scos din parcarea menționată captractorul de

marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, ce tracta semiremorca de marca

,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX, încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S” pe care le-au însușit în circumstanțe

necunoscute.

Prin acțiunile sale intenționate Eduard Rîhlea împreună cu Alexandru Hîncu,

Vitalie Rîhlea și Dumitru Rîhlea, au însușit bunuri în sumă totală de 2 079 094,6

lei, constituită din valorile autotractorului de model ,,DAF”, estimat la prețul de

45 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM

suma de 773 217 lei, a semiremorcii de model ,,SCHMITZ”, estimată la prețul de

15 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM

suma de 257 739 lei și a covoarelor de marca ,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic

A/S”, estimate la prețul de 61 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de

schimb valutar al BNM suma de 1 048 138,6 lei.

Ulterior, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii și înlăturării de

obstacole la introducerea autotractorului de model ,,DAF-105” cu n/î românești

XXXXX și semiremorcii marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX pe

teritoriul Republicii Moldova, Eduard Rîhlea împreună cu Vitalie Rîhlea și

Dumitru Rîhlea, la indicațiile și sfaturile lui Alexandru Hîncu, au transportat

respectivul ansamblu rutier pe teritoriul parcării din str. Nezavisimosti or.

Moghiliov-Podolsk reg. Vinița Ucraina, unde, în circumstanțe necunoscute

organului de urmărire penală, au organizat contrafacerea, de către o persoană

neidentificată, a numărului caroseriei autotractorului de marca ,,DAF-105”, prin

înlăturarea stratului de metal cu numărul inițial XLRTE47MS0E801503, prin

metodă mecanică, cu șanțare de apoi a numărului XLRTE47MS0E763247 și a

semiremorcii acestuia de marca ,,SCHMITZ”, prin înlăturarea stratului de metal cu

numărul inițial WSM 00000003098343, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi

a numărului WSM 00000004067890, fapt confirmat de rapoartele de expertiză

nr.24-6 din 05.04.2010 și respectiv nr.23-6 din 08.04.2010.

12

Dumitru Rîhlea în perioada de timp 13 martie 2010 - 16 martie 2010, în

calitate de autor, aflându-se pe teritoriul Republicii Moldova, împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Hîncu Alexandru, în calitate de organizator și Vitalie

Rîhlea și Eduard Rîhlea, în calitate de autori, acționând cu intenție directă,

urmărind scopul delapidării averii străine, a realizat intențiile sale criminale în

conformitate cu un plan criminal, elaborat de Alexandru Hîncu.

Conform planului criminal, Dumitru Rîhlea împreuna cu Vitalie Rîhlea și

Eduard Rîhlea, la 13 martie 2010 s-au deplasat în s. Magala r-nul Novoselițk reg.

Cernăuți Ucraina, la parcarea păzită de autocamioane, situată în apropierea

cafenelei - bar „K.S. Balgala”, unde cu ajutorul unei chei duplicat dinainte adaptată

de către ei, prin scoaterea cipului din cheia originală, care le-a fost transmisă de

către Alexandru Hîncu tot în acea zi, prin intermediul rutei regulate Chișinău -

Edineț, au pătruns în autotractorul de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX,

estimat la prețul de 45 000 euro, care tracta remorca de marca ,,SCHMITZ”, cu n/î

românești XXXXX, estimată la prețul de 15 000 euro, ce aparțineau SRL ,,Rotary

Group”, cu sediul în s. Valea Adâncă com. Miroslava jud. Iași România,

reprezentată de asociatul unic Ghenadie Rotaru, care la 23 februarie 2009 i-a fost

încredințat în administrare lui Alexandru Hîncu întru efectuarea transporturilor

auto, conform procesului-verbal de predare-primire din aceeași dată.

Semiremorca unității de transport a fost încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S” în valoare totală de 61 000 euro, care urmau a fi

transportate din or. Gaziantep Turcia în or. Moscova Federația Rusă.

În continuare, întru atingerea scopului criminal, Dumitru Rîhlea, acționând

de comun acord cu Vitalie Rîhlea și Eduard Rîhlea, la indicațiile lui Alexandru

Hîncu, care le coordona acțiunile, au scos din parcarea menționată captractorul de

marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, ce tracta semiremorca de marca

,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX, încărcată cu covoare de marca ,,Dost

Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S” pe care le-au însușit în circumstanțe

necunoscute.

Prin acțiunile sale intenționate Dumitru Rîhlea împreună cu Alexandru

Hîncu, Vitalie Rîhlea și Eduard Rîhlea, au însușit bunuri în valoare de 2 079 094,6

lei, constituită din valorile autotractorului de model ,,DAF”, estimat la prețul de

45 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM

suma de 773 217 lei, a semiremorcii de model ,,SCHMITZ”, estimată la prețul de

15 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM

suma de 257 739 lei și a covoarelor de marca ,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic

A/S”, estimate la prețul de 61 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de

schimb valutar al BNM suma de 1 048 138,6 lei.

Ulterior, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii și înlăturării de

obstacole la introducerea autotractorului de model ,,DAF-105” cu n/î românești

XXXXX și semiremorcii de marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX pe

teritoriul Republicii Moldova, Dumitru Rîhlea împreună cu Vitalie Rîhlea și

Eduard Rîhlea, la indicațiile și sfaturile lui Alexandru Hîncu, au transportat

respectivul ansamblu rutier pe teritoriul parcării din str. Nezavisimosti or.

Moghiliov-Podolsk reg. Vinița Ucraina, unde, în circumstanțe necunoscute

organului de urmărire penală, au organizat contrafacerea, de către o persoană

neidentificată, a numărului caroseriei autotractorului de marca ,,DAF-105”, prin

13

înlăturarea stratului de metal cu numărul inițial XLRTE47MS0E801503, prin

metodă mecanică, cu șanțare de apoi a numărului XLRTE47MS0E763247 și a

semiremorcii acestuia de marca ,,SCHMITZ”, prin înlăturarea stratului de metal cu

numărul inițial WSM 00000003098343, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi

a numărului WSM 00000004067890, fapt confirmat de rapoartele de expertiză

nr.24-6 din 05.04.2010 și respectiv nr.23-6 din 08.04.2010.

Lui Alexandru Hîncu la 23 martie 2009, de către asociatul unic al

SRL ,,Rotary Group”, cu sediul în s. Valea Adâncă com. Miroslava jud. Iași

România, Ghenadie Rotaru, i-a fost încredințat în administrare, întru efectuarea

transporturilor auto, conform procesului-verbal de predare-primire, autotractorul de

marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, estimat la prețul de 45 000 euro, care

avea atașată semiremorca de marca ,,SCHMITZ”, cu n/î românești XXXXX,

evaluată la prețul de 15 000 euro, ce-i aparținea societății comerciale menționate.

În perioada lunii februarie și până la 16 martie 2010, Alexandru Hîncu,

urmărind scopul delapidării averii străine, în calitate de organizator, aflându-se pe

teritoriul Republicii Moldova, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Vitalie

Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, în calitate de autori, acționând cu intenție

directă, a elaborat un plan criminal și a realizat intențiile sale criminale.

La începutul lunii martie 2010, Alexandru Hîncu, având în administrare

autotractorul de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX și semiremorca de

marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX, condus de către șoferul Gheorghe

Ursachi, se deplasa din or. Gaziantep Turcia în or. Moscova Federația Rusă, în

vederea transportării covoarelor de marca ,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”,

în valoare totală de 61 000 euro, a organizat plasarea unității de transport indicate

la parcarea păzită de autocamioane situată în apropierea cafenelei-bar „K.S.

Balgala” din s. Magala r-nul Novoselițk reg. Cernăuți Ucraina.

Ulterior, la 13 martie 2010, aflându-se în s. Peresecina r-nul Orhei,

Alexandru Hîncu primind de la șoferul Gheorghe Ursachi cheile de la unitatea de

transport menționată, le-a transmis prin intermediul rutei regulate Chișinău -

Edineț, lui Vitalie Rîhlea și Eduard Rîhlea, care la indicația lui Alexandru Hîncu,

au extras cipul din cheia originală și au executat un duplicat al acesteia.

În continuare, conform planului criminal elaborat, la indicația lui Alexandru

Hîncu, la 13 martie 2010, Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea s-au

deplasat în s. Magala r-nul Novoselițk reg. Cernăuți Ucraina, la parcarea păzită de

autocamioane, situată în apropierea cafenelei-bar „K.S. Balgala”, unde cu ajutorul

unui duplicat al cheii originale, dinainte confecționat, care conținea cipul extras din

cheia originală, care le-a fost transmisă de către Alexandru Hîncu, au pătruns în

autotractorul de marca ,,DAF-105” cu n/î românești XXXXX, estimat la prețul de

45 000 euro, care avea atașată semiremorca ,,SCHMITZ” cu n/î românești

XXXXX, estimată la prețul de 15 000 euro, ce aparțineau SRL ,,Rotary Group”,

reprezentată de către asociatul unic Ghenadie Rotaru, întru atingerea scopului

criminal, Alexandru Hîncu, având intenții comune cu Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea

și Dumitru Rîhlea, a coordonat prin indicații și sfaturi acțiunile acestora de scoatere

din parcarea sus-menționată a captractorului de marca ,,DAF-105” cu n/î românești

XXXXX, ce tracta semiremorca de marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX,

încărcată cu covoare ,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, pe care le-au însușit

în circumstanțe necunoscute.

14

Prin acțiunile sale intenționate Alexandru Hîncu împreună cu Vitalie Rîhlea,

Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, au însușit bunuri în valoare totală de 2 079 094,6

lei, constituită din valorile autotractorului de model ,,DAF”, estimat la prețul de

45 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM

suma de 773 217 lei, a semiremorcii de model ,,SCHMITZ”, estimată la prețul de

15 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de schimb valutar al BNM

suma de 257 739 lei și a covoarelor de marca ,,Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic

A/S”, estimate la prețul de 61 000 euro, ceea ce constituia conform ratei oficiale de

schimb valutar al BNM suma de 1 048 138,6 lei.

Ulterior, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii și înlăturării de

obstacole la introducerea autotractorului de model ,,DAF-105” cu n/î românești

XXXXX și semiremorcii de marca ,,SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX pe

teritoriul Republicii Moldova, Alexandru Hîncu a contribuit prin sfaturi, indicații și

prestare de informații la transportarea acestora pe teritoriul parcării din

str. Nezavisimosti or. Moghiliov-Podolsk reg. Vinița Ucraina, în circumstanțe

necunoscute organului de urmărire penală, Vitalie Rîhlea și Eduard Rîhlea au

organizat contrafacerea, de către o persoană neidentificată, a numărului caroseriei

autotractorului de marca ,,DAF-105”, prin înlăturarea stratului de metal cu numărul

inițial XLRTE47MS0E801503, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi a

numărului XLRTE47MS0E763247 și a semiremorcii acestuia de marca

,,SCHMITZ”, prin înlăturarea stratului de metal cu numărul inițial WSM

00000003098343, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi a numărului WSM

00000004067890, fapt confirmat de rapoartele de expertiză nr.24-6 din 05.04.2010

și respectiv nr.23-6 din 08.04.2010

7.2. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, sentința primei

instanțe nu corespunde exigențelor legislației procesuale penale, deoarece partea

motivantă a sentinței nu coincide cu partea dispozitivă a acesteia, or, instanța în

partea descriptivă a sentinței indică mai multe temeiuri de achitare a inculpaților,

iar în partea dispozitivă indică un alt temei de achitare, astfel încât partea

descriptivă a sentinței nu corespunde părții dispozitive.

Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpaților Vitalie Rîhlea, Eduard

Rîhlea și Dumitru Rîhlea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.42

alin.(3), 276 alin.(2) lit. b), 42 alin.(2), 191 alin.(5) Cod penal și a lui Alexandru

Hîncu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.42 alin.(5), 276 alin.(2)

lit. b), 42 alin.(3), 191 alin.(5) Cod penal, se dovedește prin probe administrate în

cadrul urmăririi penale și verificate în instanța de apel și corpurile delicte anexate

la materialele dosarului penal.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților deoarece acestea

sunt contradictorii, mai mult, inculpații Vitalie Rîhlea și Dumitru Rîhlea, fiind

fondatorii SC „OC VIAD TRANS”, au declarat că nu cunosc despre aceasta și nu

pot explica cum numerele de înmatriculare de la camionul ,,DAF” aflat în

gestiunea SC ,,OC VIAD TRANS” au ajuns la camionul ,,DAF” sustras de la SC

„Rotary Grup”, precum și faptul că numărul de șasiu al camionului ,,DAF” aflat în

gestiunea SC ,,OC VIAD TRANS” a fost șanțat pe cel sustras de la SRL ,,Rotary

Group”.

Analizând declarațiile reprezentantului părții vătămate, Ghenadie Rotaru,

instanța de apel a considerat că, acestea sunt veridice, consecvente, consecutive pe

15

tot parcursul procesului penal, atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de

judecată, care coroborează cu declarațiile martorilor Gheorghe Ursachi, Andrei

Sanduța, cu declarațiile date de către martorii Alexandru Găina, Vladimir

Gorojanchin și Gheorghe Marga date la urmărirea penală, cu probele scrise și cu

corpurile delicte anexate la dosar, care dovedesc cu certitudine că inculpații au

săvârșit infracțiunile incriminate.

Instanța de apel a reținut că, prima instanță a ignorat faptul că martorii

Alexandru Găina, Vladimir Gorojanchin și Gheorghe Marga, și-au schimbat

diametral declarațiile pe parcursul procesului penal, fără a ține cont de faptul că la

materialele cauzei este anexat procesul-verbal de audiere a martorului Alexandru

Găina, pe care este aplicată semnătura acestuia (f.d.19-20 vol. IV).

Astfel, instanța de apel a apreciat ca veridice declarațiile martorului

Alexandru Găina depuse în cadrul urmăririi penale deoarece ele coroborează cu

celelalte probe și sunt confirmate prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 09.02.2011, în cadrul căruia martorul Alexandru Găina, în

calitate de șofer de rută a microbuzului cu care a fost transmisă cheia de la camion

lui Vitalie Rîhlea, îl recunoaște pe Alexandru Hîncu, comunicând că anume această

persoană i-a transmis cheia pentru a o transporta în or. Edineț (f.d.22 vol. IV).

De asemenea, în opinia instanței de apel, prima instanță nu a dat apreciere

faptului că, prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Rîșcani mun. Chișinău

din 07.07.2014, procesul penal în privința lui Alexandru Găina, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.312 alin.(2) lit. a) Cod penal, a fost încetat

în temeiul art.55 Cod penal, fiind constatată vinovăția ultimului, că în ședința de

judecată, în cauza penală de învinuire a lui Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea, Dumitru

Rîhlea și Alexandru Hîncu, și-a schimbat declarațiile.

În același context, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Vladimir

Gorojanchin date în cadrul urmăririi penale, deoarece în opinia instanței este lipsită

de credibilitate a doua versiune a martorului, potrivit căreia s-a întâlnit întâmplător

cu inculpații la 13 martie 2010 la frontiera moldo-ucraineană și i-a rugat pe

aceștia să-l ia cu mașina în Ucraina, când la urmărirea penală, a declarat că

inculpatul Vitalie Rîhlea l-a rugat să meargă în Ucraina să vadă camionul de

model ,,DAF” care ulterior a înțeles că a fost sustras și aceste declarații Vladimir

Gorojanchin le-a dat fără careva presiuni fizice și psihice fiind înregistrate video și

reproduse în cadrul ședințelor de judecată.

Totodată, procesul-verbal de audiere a martorului Vladimir Gorojanchin în

cadrul urmăririi penale este semnat de el personal (f.d.236-237 vol. III), iar aceste

declarații coroborează cu cele relatate de acesta în procesul-verbal de recunoaștere

a persoanei după fotografie din 27.12.2011, în cadrul căruia martorul Vladimir

Gorojanchin l-a recunoscut pe Alexandru Hîncu, indicând că discutând cu ultimul

despre camionul sustras, acesta a acceptat faptul că la comercializat lui Vitalie

Rîhlea (f.d.239 -245 vol. III).

La fel, de către instanța de apel au fost reținute declarațiile martorului

Gheorghe Marga date în cadrul urmăririi penale, care a declarat că, a fost de față la

o discuție telefonică dintre Ghenadie Rotaru și Alexandru Hîncu despre achitarea

leasingului pentru un camion procurat de primul, la ce Alexandru Hîncu a zis că

va vinde un lot de teren și se va achita. Ulterior a fost de față când Gheorghe

Ursachi i-a transmis ceva lui Alexandru Hîncu pe marginea drumului din satul

16

Peresecina (f.d. 55 - 56 vol. IV), deoarece în ședința de judecată a primei instanțe

acest martor și-a schimbat declarațiile, negând depozițiile date inițial, comunicând

că nu a văzut ca Gheorghe Ursachi să-i fi transmis ceva lui Alexandru Hîncu, iar

declarațiile de la urmărirea penală au fost date sub influența a cinci colaboratori

de poliție, care l-au amenințat că va fi privat de libertate, aceste declarații fiind

combătute prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Rîșcani mun. Chișinău

din 20.03.2014, potrivit căreia procesul penal în privința lui Gheorghe Marga

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.312 alin.(2) lit. a) Cod penal, a

fost încetat în temeiul art.55 Cod penal, fiindcă ultimul a recunoscut vinovăția cu

privire la faptul că în ședința de judecată, în cauza penală de învinuire a lui Vitalie

Rîhlea, Eduard Rîhlea, Dumitru Rîhlea și Alexandru Hîncu și-a schimbat

declarațiile.

Instanța de apel a constatat că, prima instanță pripit a apreciat critic

multitudinea de probe ale acuzării administrate legal cu respectarea normelor

procesuale penale, și anume: raportul de expertiză trasologică nr.1026 din

13.04.2011, procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere din 31.03.2010,

procesul-verbal de recunoaștere a obiectelor după fotografie din 29.03.2010 și

anexele fotografice, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie

din 25.03.2010 și 26.03.2010, raportul de expertiză tehnică nr.2519 din

08.12.2010, rapoartele de expertiză nr.40 din 20.01.2011, nr.143 din 02.02.2011,

nr.140 din 01.02.2011, nr.468 din 02.03.2011, rapoartele de expertiză trasologică

nr.310 din 11.02.2011, nr.1452 din 10.05.2011, nr.1026 din 13.04.2011, nr.1222

din 11.04.2011, indicând că nu există nici un temei pentru a da apreciere critică

probelor nominalizate, iar relevanța acestora este evidentă, ținând cont de esența

învinuirii adusă inculpaților.

Instanța de apel a reținut că urmărirea penală în privința dispariției

camionului și remorcii a fost pornită la locul comiterii infracțiunii, adică în

Ucraina. În acest sens, a fost subliniat că între Republica Moldova și Ucraina a fost

încheiat la 13.12.1993 Tratatul nr.1993 privind asistența juridică și relațiile juridice

în materie civilă și penală, în vigoare din 24.04.1995, deci, la etapa inițială a

procesului penal, acțiunile de urmărire penală au fost efectuate de autoritățile

ucrainene, care ulterior au fost preluate de către autoritățile Republicii Moldova în

baza tratatului nominalizat, astfel încât nu există temei pentru a pune la dubii

veridicitatea, concludența și pertinența acestora.

Cu referire la argumentul apărării, precum că decifrările telefonice nu

constituie probe legal administrate, instanța de apel a menționat că, descifrările

telefonice au fost cercetate prin procese-verbale de examinare a obiectului, ulterior

fiind recunoscute și anexate în calitate de corpuri delicte, potrivit legislației

procesuale penale, astfel încât aceste probe au fost administrate legal, în

corespundere cu art.100 Cod de procedură penală.

În acest context, a fost respins de către instanță argumentul apărării precum

că la caz nu este concludentă proba cu interceptări telefonice, or, la caz nu este

vorba despre interceptări telefonice ca măsuri de investigație efectuate de organele

de urmărire penală, ci de înregistrări efectuate de reprezentantul părții vătămate,

care ulterior au fost recunoscute în calitate de corp delict și anexate la materialele

cauzei penale, iar partea vătămată ca parte în procesul penal are dreptul de a

17

prezenta probe, de a fi cercetate, fiind astfel, respectate principiile egalității

armelor și contradictorialității consfințite în legea procesuală penală.

Totodată, instanța de apel a menționat că, prin procesul-verbal de examinare

a obiectului din 06.12.2010 a fost examinat telefonul mobil ridicat de la Ghenadie

Rotaru, și anume mesajele text, în cadrul cărora Alexandru Hîncu este indignat de

faptul că, asigurarea nu-i achită paguba (f.d.196 vol. III), iar prin procesul-verbal

de examinare a obiectului din 25.12.2010, fiind examinat telefonul mobil de model

„Samsung” ridicat de la Ghenadie Rotaru, a fost constatat că Alexandru Hîncu

după ce a fost reținut și eliberat de instanță, îl amenință pe Ghenadie Rotaru.

Instanța de apel a reținut că sustragerea camionului și a remorcii cu

încărcătura de covoare a fost o acțiune bine plănuită, fapt demonstrat inclusiv și

prin existența cheilor contrafăcute, precum și prin procesul-verbal de examinare a

obiectului din 11.08.2011, în cadrul căruia s-a constatat coincidența traversării

frontierei din Republica Moldova în Ucraina de către Vitalie Rîhlea, Dumitru

Rîhlea și Eduard Rîhlea, în ziua și timpul sustragerii camionului (f.d.134 vol. V).

A fost respins de către instanța de apel, argumentul apărării precum că nu

poate fi imputabilă calitatea de administrator lui Alexandru Hîncu, deoarece acesta

a manifestat dorința de a procura în leasing prin compania din România SC

„Rotary Group” captractorul ,,DAF” și semiremorca ,,SCHMITZ”, iar Ghenadie

Rotaru, în calitatea de director al companiei în cauză, a dat acordul în acest sens,

ultimul prezuma transmiterea ulterioară ansamblului de vehicul în proprietatea lui

Alexandru Hîncu după achitarea integrală a ratelor de leasing, iar ca dovadă a

relațiilor contractuale enunțate servește contractul de leasing 31.03.2008, încheiat

între BCR Leasing și ,,Rotary Group” SRL, obiectul constituind captractorul

,,DAF FT XF 105.410” (f.d.172-180 vol. III) și deci, de facto, inculpatul

Alexandru Hîncu prezenta calitatea de posesor al obiectului de leasing, or, el a

primit de la SC „Rotary Group” captractorul ,,DAF” și semiremorca ,,SCHMITZ”

pe care le administra și folosea pentru transportarea mărfurilor.

În acest sens, instanța de apel a remarcat că, în contextul infracțiunilor

specificate la art.191 Cod penal, anume calitatea făptuitorului de a fi posesorul

nemijlocit al bunurilor victimei este cea care-i permite să exercite anumite

prerogative și împuterniciri asupra acestora, iar la caz, lui Alexandru Hîncu i-a fost

încredințat în administrare pentru efectuarea transportului auto bunul sustras, astfel

încât acesta deține calitate de subiect a infracțiunii prevăzute de art.191 Cod penal.

7.3. Totodată, în baza ansamblului de probe cercetate în ședința de judecată,

instanța de apel a constatat că după săvârșirea infracțiunii de delapidare a averii

străine, urmărind scopul ascunderii urmelor infracțiunii și înlăturării de obstacole

la introducerea autotractorului de model „DAF-105” cu n/î românești XXXXX și

semiremorcii de marca „SCHMITZ” cu n/î românești XXXXX pe teritoriul

Republicii Moldova, Vitalie Rîhlea împreună cu Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea,

la indicațiile și sfaturile lui Alexandru Hîncu au transportat respectivul ansamblu

rutier pe teritoriul parcării din str. Nezavisimosti or. Moghiliov-Podolsk reg. Vinița

Ucraina, unde, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a

organizat contrafacerea, de către o persoană neidentificată, a numărului caroseriei

autotractorului de marca „DAF-105” prin înlăturarea stratului de metal cu numărul

inițial XLRTE47MS0E801503, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi a

numărului XLRTE47MS0E763247 și a semiremorcii acestuia de marca

18

„SCHMITZ” prin înlăturarea stratului de metal cu numărul inițial WSM

00000003098343, prin metodă mecanică, cu șanțare de apoi a numărului WSM

00000004067890, fapt confirmat de rapoartele de expertiză nr.24-6 din 05.04.2010

și respectiv nr.23-6 din 08.04.2010.

Vinovăția inculpaților în falsificarea elementelor de identificare a

camionului sustras, în opinia instanței de apel, se dovedește prin procesul-verbal de

examinare a obiectului din 08.04.2011, în cadrul căruia au fost examinate bunurile

și actele ridicare de la SC „OC VIAD TRANS” SRL (firma de transport în care

activează Vitalie Rîhlea și rudele sale), printre actele examinate se constată

existența camionului de același tip ca și cel sustras de model ,,DAF 105.410” de

culoare albă, care este cu n/î XXXXX și sunt și fotografiile acestuia cu o remorcă

(după desenul de remorcă s-a stabilit că aceasta a fost sustrasă din țările UE și

reținută ulterior în Federația Rusă) (f.d.149 vol. IV).

Totodată, prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 07.04.2011, în

cadrul căruia au fost examinate actele și bunurile ridicate în cadrul procesului-

verbal de percheziție la domiciliul lui Vitalie Rîhlea din 27.12.2010, unde a fost

depistat certificatul de înmatriculare a camionului „DAF FT-XF 10511” cu n/î

XXXXX(f.d.180 vol. IV).

În cadrul percheziției la domiciliul cet. Vladimir Gorojanchin din

27.12.2010, au fost depistate mai multe date de modificare a numerelor de

identificare a caroseriei mijloacelor de transport (f.d.260 vol. IV), iar prin procesul-

verbal de examinare a obiectului și actele anexate din 22.05.2011, au fost

examinate bunurile ridicate în cadrul percheziției la domiciliul cet. Vladimir

Gorojanchin din 27.12.2010 (f.d.223 vol. IV).

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a constatat că, la caz, este relevant

procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.12.2010, în cadrul căruia au fost

examinate actele depistate în mapa de culoare cafenie ridicată din automobilul de

model „Niva 212104” cu n/î XXXXX, cu care a venit pe teritoriul parcări ,,Al 105-

08” din or. Moghiliov-Podolsk reg. Vinița cet. Vladimir Gațcan, pentru a se

deplasa într-o direcție necunoscută cu autotractorul de marca „DAF-105” și

remorca acestuia de marca „SCHITZ” sustrase și aduse pe acest teritoriu, precum

și alte obiecte depistate în acest automobil, în care au fost depistate toate actele

necesare pentru a se deplasa cu camionul sustras cu numerele de identificare

contrafăcute după acel număr ca și camionul cu n/î XXXXX, și anume carnetul pe

acest camion, certificatul de înmatriculare a acestuia, o plăcuță cu numere de

identificare a camionului cu n/î XXXXX, care urma să le instaleze pe caroseria

camionului sustras, precum și alte acte întocmite de către SC „OC VIAD-TRANS”

SRL (f.d.44 vol. V).

Instanța de apel a mai indicat că, vinovăția inculpaților se confirmă și prin

raportul de expertiză tehnică nr.2519 din 08.12.2010 a documentelor depistate în

mapa cet. Vladimir Gațcan (f.d.172 vol. V); raportul de expertiză trasologică

nr.1222 din 11.04.2011 (f.d.85 vol. VI); raportul de expertiză tehnică a

documentelor nr.468 din 02.03.2011 (f.d.102 vol. VI).

În aceeași ordine de idei, prin răspunsul ANTA nr.07/2-1.06, se atestă că

camionul de marca „DAF” cu n/î XXXXX a fost la evidența SC „OC VIAD

TRANS” SRL condusă de Vitalie Rîhlea și pe acest camion a fost solicitată de

către firma nominalizată autorizație. Camionul sustras a fost prefăcut cu numerele

19

de înmatriculare identice cu camionul real din posesia SC „OC VIAD TRANS”

SRL, XXXXX, pentru care au fost falsificate și carnete TIR pentru transportarea

de mai departe a acestuia (f.d.194 vol. VI).

În virtutea probelor nominalizate supra, instanța de apel a considerat ca fiind

dovedit scopul inculpaților de a falsifica elementele de identitate ale camionului și

remorcii în cauză, deoarece prin probele cercetate s-a dovedit că camionul sustras

era identic unui alt camion ce aparține lui Vitalie Rîhlea.

De asemenea, inculpații nu puteau intra în posesia camionului sustras decât

prin legalizarea acestuia, iar crearea unui automobil identic altuia legal înregistrat

este o metodă clasică de sustragere a bunurilor de acest gen.

La fel, instanța de apel a accentuat că, prin falsificarea datelor acestui

camion și constatarea acestuia ca sustras, Alexandru Hîncu practic era eliberat de

la achitarea în continuare a costului acestuia, deci era scutit de careva cheltuieli

suplimentare, în situația în care exploatarea acestui vehicul îi aducea în continuare

venitul scontat.

Totodată, instanța de apel a menționat că, inculpații au săvârșit infracțiunea

prevăzută la art.276 alin.(2) lit. b) Cod penal, în perioada 13 martie 2010 – 16

martie 2010, iar prin prisma art.16 Cod penal, infracțiunea se califică ca mai puțin

gravă și cu trimitere la prevederile art.art.53 lit. g), 60 alin.(1) lit. b) Cod penal și

art.389 alin.(1), alin.(4) pct.3) Cod de procedură penală, i-a recunoscut vinovați pe

Vitalie Rîhlea, Dumitru Rîhlea, Eduard Rîhlea și Alexandru Hîncu, cu liberarea

acestora de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

7.4. La capitolul individualizării pedepsei, pentru infracțiunea prevăzută de

art.191 alin.(5) Cod penal, instanța de apel cu trimitere la prevederile art.art.6, 7,

16, 61, 75, 76, 77, 78, 90 alin.(4) Cod penal, a ajuns la concluzia că pedeapsa de

câte 8 ani 3 luni închisoare pentru Vitalie Rîhlea, Dumitru Rîhlea, Eduard Rîhlea și

8 ani și 6 luni pentru Alexandru Hîncu, va fi suficientă pentru restabilirea echității

sociale.

7.5. În latura civilă, instanța de apel a constatat că, în cadrul procesului penal

a fost depusă acțiune civilă de către SC „Rotary Group” SRL către Vitalie Rîhlea,

Dumitru Rîhlea, Eduard Rîhlea și Alexandru Hîncu, prin care a solicitat încasarea

de la aceștia în folosul societății comerciale SRL ,,Rotary Group” a prejudiciului

material în sumă de 2 079 094,6 lei, a venitului ratat în sumă de 150 288 euro și a

prejudiciului moral în sumă de 2 000 000 lei (f.d.32-35 vol. XI).

Cu trimitere la prevederile art.art.219, 221 alin.(2) Cod de procedură penală,

art.514 Cod civil și art.225 Cod de procedură civilă, instanța de apel a ajuns la

concluzia că, în baza faptei săvârșite de inculpați, a survenit nu numai răspunderea

penală, dar și civilă a acestora, în speță fiind demonstrat că acțiunile ilegale ale

inculpaților au produs consecințe cert stabilite în cadrul examinării judecătorești,

consecințe cu caracter patrimonial, fiind stabilită legătura cauzală dintre acțiunile

inculpaților și prejudiciul material suportat de SRL „Rotary Group”.

Instanța de apel, a considerat că, în speță, potrivit materialelor cauzei penale,

este probat prejudiciul în sumă de 2 070 094,6 lei, ce constituie valoarea

autotractorului de model „DAF”, valoarea semiremorcii de model „SCHMITZ” și

valoarea covoarelor de marca „Dost Kardesesler Tekstil Sah. Tic A/S”, motiv

pentru care a dispus încasarea acestei sume în mod solidar de la Vitalie Rîhlea,

20

Dumitru Rîhlea, Eduard Rîhlea și Alexandru Hîncu în beneficiul SC „Rotary

Group” SRL.

Pretențiiler privind încasarea venitului ratat în sumă de 150 288 euro, a

plăților vamale pentru marfă ce se afla în regim de tranzit pe teritoriul Ucrainei în

sumă de 937 008,68 lei, plata pentru Compania de asigurări „Compania Link

Insurance Expertise Services Co.Ltd.” în sumă de 833 588,25 lei, instanța de apel

le-a respins ca fiind neîntemeiate, deoarece persoana juridică SC „Rotary Group”

SRL nu a prezentat probe care ar demonstra că a suportat aceste cheltuieli.

Cu referire la pretenția părții vătămate de încasare a prejudiciului moral în

sumă de 2 000 000 lei, instanța de apel, cu trimitere la prevederile art.art.1398,

1422 Cod civil, a indicat că, mărimea prejudiciului patrimonial cauzat prin

infracțiunile săvârșite prin sustragere, corespunde valorii bunurilor sustrase de

către făptuitor, adică se exprimă în prejudiciul patrimonial efectiv, nu și prejudiciul

moral.

Mai mult, la caz partea vătămată este persoana juridică SC „Rotary Group”

SRL, iar legislația nu prevede încasarea prejudiciului moral în interesele unei

persoane juridice, din care motiv a respins pretențiile SC „Rotary Group” SRL

către Vitalie Rîhlea, Dumitru Rîhlea, Eduard Rîhlea și Alexandru Hîncu, privind

încasarea prejudiciului moral în dumă de 2 000 000 lei, ca fiind neîntemeiate.

Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, fără a specifica temeiurile prevăzute la alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de

apel, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea recursului apărătorul a invocat că, în instanța de judecată s-a

constatat faptul că camionul cu semiremorca au fost procurate de către Alexandru

Hîncu prin intermediul SRL „Rotary Group”, adică inculpatul era posesorul acestor

bunuri, care a achitat prima tranșă și ulterior lunar, pentru răscumpărarea

camionului și remorcii, fapt recunoscut în fața instanței de către reprezentantul

părții vătămate, Ghenadie Rotaru care a menționat că prima tranșă în sumă de

18 920 euro a fost achitată de Alexandru Hîncu.

Fiind audiați, inculpații Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea au

explicat instanței de judecată precum că activează la SC „OC VIAD TRANS” SRL

care are în proprietate și posesie camioane de mare tonaj ce efectuează servicii de

transport internațional. Deoarece prețurile sunt mai accesibile camioanele sunt

reparate în or. Moghiliov-Podolsk, de acolo ei procură și piesele necesare.

Astfel, susține recurentul că, inculpații se deplasau peste hotarele Republicii

Moldova în Ucraina, ceea ce au și făcut în perioada 13 – 20 martie 2010, însă

bunurile indicate în rechizitoriu nu le-au sustras și la Novoselițk nu au fost.

Camioanele în cauză au ieșit prin postul vamal Otaci al Biroului Vamal

Briceni în direcția Moghiliov-Podolsk Ucraina, iar faptul că a fost traversată

frontiera vamală nu dovedește că inculpații au fost la parcare din s. Magala și au

sustras de acolo careva bunuri.

Totodată, faptul că Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea au

activat la SC „OC VIAD TRANS” SRL, unde se află la arendă camionul de model

,,DAF” cu n/î XXXXX de la care au fost scoase numerele și puse la camionul

sustras, nu demonstrează că anume inculpații au săvârșit aceste acțiuni.

21

Conform certificatului de înmatriculare, proprietar al camionului cu n/î

XXXXX este Ruslan Ropot, iar SC „OC VIAD TRANS” SRL doar arendează

acest mijloc de transport conform certificatului nr.02MTH 931689.

În speță a fost constatat că camionul de model ,,DAF” cu n/î XXXXX a fost

procurat de facto și pus în arendă la SC „OC VIAD TRANS” SRL de către

martorul interogat la urmărirea penală Vladimir Gațcan, care personal și prin

intermediul șoferului său, Ivan Gherman, efectua curse de transport internațional al

mărfurilor cu camionul ,,DAF”, n/î XXXXX și repara acest camion în or.

Moghiliov-Podolsk.

Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului datat cu 25 martie

2010 (f.d.76-77 vol. I), când a fost depistat camionul sustras, lângă acesta se afla

Vladimir Gațcan cu automobilul său de model ,,VAZ 2113”, n/î XXXXX.

Conform procesului-verbal de examinare a camionului sustras datat cu

25.03.2010 (f.d.93-111 vol. I), a fost depistată o cheie care s-a constatat ulterior a

fi una originală, la camionul sustras au fost atașate numerele de înmatriculare ale

camionului lui Vladimir Guțcan ,,DAF”, n/î XXXXX, iar în salon a fost depistată

tăbliță de la motorul acestui camion.

Fiind examinat automobilul cu care era Vladimir Gațcan, în el s-a depistat o

cheie de la camionul sustras și una de la camionul ,,DAF”, n/î XXXXX, ambele

originale, precum și actele pe camionul ,,DAF”, n/î XXXXX (f.d.116 vol. I).

Conform rapoartelor de expertiză nr.23-6 din 08.04.2010 și nr.24-6 din

08.04.2010, numerele de remorcă și camionul sustras au fost falsificate sub

numerele camionului ce se afla în gestiunea lui Vladimir Gațcan - ,,DAF”, n/î

XXXXX, iar prin raportul de expertiză dactiloscopică nr.484 din 15.04.2010,

rezultă că, amprente digitale, în camionul sustras, nu au fost depistate.

Conform raportului de expertiză trasologică nr.0483 din 02.05.2010, cheia

nr.2, anume cea care a fost ridicată de la reprezentatul părții vătămate, Ghenadie

Rotaru, conform procesului-verbal de cercetare din 17.03.2010, este fără cip.

Organul de urmărire penală al Ucrainei a dispus începerea urmării penale la

25.03.2010 în privința lui Vladimir Gațcan (f.d.48 vol. II), fiind reținut și arestat

(f.d.52, 74, 75 vol. II).

Conform certificatelor de înmatriculare (f.d.12-14 vol. II) proprietar al

camionului și remorcii sustrase este compania de leasing „Leasing INF” căreia

eventual prin sustragerea putea să-i fie cauzat prejudiciu dar nu părții vătămate

„Rotary Group” SRL, recunoscută în această calitate neîntemeiat.

Similar proprietarul covoarelor sustrase nu este partea pe dosar „Rotary

Group” dar „DOST K ARDEȘLER TEKSTIL SAN. VE TIC. A.Ș”, fapt ce denotă

nu numai că părții vătămate „Rotary Group” SRL nu i-a fost cauzat prejudiciu dar

și că dorește să se îmbogățească fără just temei.

Fiind interogat în ședințele de judecată, Ghenadie Rotaru a recunoscut că

camionul a fost procurat prin intermediul „Rotary Group” SRL de către Alexandru

Hîncu care a și achitat prima tranșă de 18 920 euro, iar pe parcurs a mai achitat

câteva tranșe, dar ulterior a încetat de a mai face aceasta.

Partea vătămată nu a prezentat în proces probe precum că ar fi achitat măcar

o tranșă.

La fel, reprezentantul părții vătămate a declarat în instanță că a fost acționat

în judecată de proprietarul camionului, procesul nu a fost finalizat, dar nu a

22

prezentat dovadă în acest sens, neprezentând careva probe că poate pretinde costul

covoarelor sustrase.

Menționează recurentul că, în afară de probele care au fost prezentate în

prima instanță, în instanța de apel nu au fost prezentate și examinate alte probe, or,

practica CtEDO (cauza Mischie c. României din 16.09.2014), este inadmisibilă

condamnarea în apel, după achitare, fără a se administra probe noi care să răstoarne

probatoriul de la fond. Critica principala adusa de judecătorii europeni către ICCJ a

fost limitarea să reinterpreteze depozițiile pe care aceștia le-au dat la fond și în

apel.

8.1. Avocatul Pavel Zamfir în numele inculpatului și inculpatul Alexandru

Hîncu, în temeiul pct.6), 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, au contestat

cu recurs ordinar decizia instanței de apel solicitând casarea acesteia cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de instanță.

În motivarea recursului au invocat că, în decizia instanței de apel se constată

o derogare de la recomandările pct.14.4 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr.10 din 24.12.2005 ,,Cu privire la practica examinării cauzelor penale în

ordine de apel”.

Având drept puncte de reper practica judiciară națională și a CtEDO,

(Hotărârea nr.5022/07 Mischie c. României din 16.12.2014, în care Curtea a

condamnat statul vecin statuând că ,,este inadmisibilă condamnarea în apel, după

achitare, fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond”),

aplicată în prezenta speță, recurenții sunt de părere că, instanța de apel a admis

abateri grave la examinarea apelului, care în final au condus, în mod vădit ilegal, la

condamnarea lui Alexandru Hîncu și celorlalți inculpați.

Această concluzie se desprinde din faptul că, în ședința de judecată în

instanța de apel au fost audiați doar reprezentantul părții vătămate Ghenadie Rotaru

(care a făcut declarații contradictorii în parte) și martorii Gheorghe Ursachi și

Gheorghe Marga (care nimic semnificativ nu au menționat).

Totodată, printre alte probe cu martorii, instanța de apel nejustificat a

invocat declarațiile martorilor Vladimir Gorojanchin, Alexandru Găina, date în

cadrul urmăririi penale și în prima instanță și Andrei Sanduța date în prima

instanță.

Celelalte probe materiale, la care a făcut referire instanța de apel, nu denotă

implicarea lui Alexandru Hîncu la săvârșirea faptei, pentru care a fost condamnat,

or, aceleași probe nu au fost suficiente pentru prima instanță de al condamna pe

ultimul.

La fel, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

25.03.2010, cu participarea martorului Nicolai Jurbenco (f.d.22 vol. II); procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 25.03.2010, cu participarea

martorului Nicolai Jurbenco (f.d.35 vol. II); procesele-verbale de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 25.03.2010, cu participarea martorului Vladimir

Gațcan (f.d.25, 28, 31, vol. II); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 25.03.2010, cu participarea martorului Ivan Maximeț (f.d.39 vol. II),

nu pot fi admise ca probă, deoarece martorii nominalizați, fiind cetățeni ai

Ucrainei, nu au fost audiați în prima instanță și cea de apel, procurorul renunțând la

audierea acestor martori la finele cercetării judecătorești în prima instanță.

23

Procesele-verbale de examinare a obiectului din 09.03.2011, prin care a fost

examinat CD-ul cu convorbirile dintre Ghenadie Rotaru și Vitalie Rîhlea (f.d.211

vol. III), de examinare a obiectului din 05.03.2011, în cadrul căruia a fost examinat

DVD-R-ul cu imaginile de la stația de alimentare situată în apropierea cafenelei

KS-Balgala din s. Magala r-nul Novoselițc reg. Cernăuți (f.d.219 vol. III), de

transcriere a înregistrărilor video-audio din 21.12.2010, 24.12.2010, 28.12.2010

(f.d.84, 99, 112 vol. IV), nu pot fi admise ca probă, deoarece înregistrările audio au

fost făcute de către Ghenadie Rotaru, fără autorizația judecătorului de instrucție și

respectarea altor exigențe legale, precum și din motivul, că înregistrările audio și

video nu au fost examinate în prima instanță din motive tehnice, iar în instanța de

apel partea învinuirii nu a solicitat acest lucru.

La fel, în opinia recurenților, nu pot fi puse la baza concluziei de

recunoaștere a culpabilității lui Alexandru Hîncu procese-verbale invocate de

instanța de apel, și anume: procesul-verbal de ridicare din 19.10.2010 (f.d.124

vol. III), deoarece acest proces-verbal, în sine, nu prezintă forță probatorie, or,

actele ridicate în cadrul acestei acțiuni procesuale nu au fost examinate,

recunoscute ca probe și atașate la materialele cauzei penale, așa cum o cer

prevederile art.art.157-159 Cod de procedură penală, mai mult, contractul de

leasing, presupusul act de predare-primire a camionului, nu figurează în calitate de

probe nici în rechizitoriu și nici în decizia recurată; procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 25.03.2010 în or. Moghiliov-Podolsc reg. Vinița pe teritoriul

parcării ATP 105-08 (f.d.92 vol. I), deoarece nu prezintă forță probatorie, or,

captractorul cu remorca și covoarele de marca firmei ce importa, nu au fost

examinate separat (cu întocmirea procesului-verbal de examinare), nu au fost

recunoscute prin ordonanță în calitate de corpuri delicte și nici atașate la

materialele cauzei penale, așa cum o cer prevederile art.art.157-159 Cod de

procedură penală.

În speță, din motivul caracterului contradictoriu al declarațiilor

reprezentantului părții vătămate, Ghenadie Rotaru, acestea nu pot fi recunoscute

ca probă, or, fiind audiat în prima instanță, acesta a declarat, printre altele că, bani

pentru covoare nu a achitat, dar compania de asigurare română s-a adresat cu

acțiune în instanța de judecată. Hotărâre până când nu este; camionul se află în

posesia SRL ,,Rotary Group” din 2008 și până în prezent; nu poate explica câte

rate de leasing pentru captractor a achitat Alexandru Hîncu și care este suma

totală.

Fiind audiat în instanța de apel la 04 aprilie 2015, Ghenadie Rotaru a

explicat că, SRL ,,Rotary Group” a achitat pentru camion circa 60-70 mii euro;

camionul se află la parcare în mun. Chișinău, dar refuză să numească adresa

concretă; Alexandru Hîncu a achitat numai prima rată de leasing - 14-15 mii

euro; ulterior, Alexandru Hîncu a achitat aproximativ 20 mii euro.

Fiind audiat la 06 martie 2017, în cadrul rejudecării cauzei în instanța de

apel, Ghenadie Rotaru deja declară că, costul camionului nu a fost achitat, nu este

achitat nici leasingu-ul; este o acțiune a unei companii din Turcia privind

încasarea costului covoarelor, dar hotărâre nu este; nu ține minte ce sumă a

achitat Alexandru Hîncu pentru leasing.

La fel, fiind obligat de a prezenta Colegiului penal actele ce țin de suma

totală achitată de Alexandru Hîncu pentru ratele de leasing, confirmarea achitării

24

costului camionului și remorcii, dovada adresării companiei turcești în instanța de

judecată românească către SRL ,,Rotary Group” pentru recuperarea valorii

covoarelor, Ghenadie Rotaru nu a prezentat careva acte.

Totodată, în opoziție cu declarațiile reprezentantului părții vătămate vin

declarațiile inculpatului Alexandru Hîncu, însă instanța de apel nu a înlăturat

aceste divergențe, nu a combătut afirmațiile lui Alexandru Hîncu, că acesta s-a

achitat integral cu SRL ,,Rotary Group” pentru leasing.

Anume acest fapt este unul extrem de important, deoarece Alexandru Hîncu

se considera proprietar al ansamblului de tehnică, prin urmare, el nu a avut statut

de administrator, respectiv nu este subiectul infracțiunii de delapidare a averii

străine.

Astfel, lipsa actelor, prin care ansamblul tehnic ar fi fost transmis lui

Alexandru Hîncu în posesie, lipsa actelor procesuale privind ridicarea, examinarea,

recunoașterea în calitate de probe și atașate la cauză în privința acestor bunuri,

precum și caracterul contradictoriu al declarațiilor reprezentantului părții vătămate,

a martorilor, constituie circumstanțe, care urmează a fi tratate în favoarea

inculpaților.

Susțin recurenții că, instanța de apel referindu-se la obiectul infracțiunii, nu a

indicat, în mod expres, care este obiectul material în prezenta speță, or, această

omisiune se explică prin faptul, că în cadrul urmăririi penale camionul ,,DAF” cu

n/î XXXXX și semiremorca cu n/î XXXXX, nu a fost examinat, ridicat de la

parcare din Ucraina și nici nu a fost recunoscut ca corp delict și atașat la cauză în

calitate de probă, dar într-un mod suspicios a fost transmis lui Ghenadie Rotaru

spre păstrare, iar în dispozitivul deciziei recurate lipsește mențiunea referitor la

soarta acestui camion și semiremorcă.

Analizând subiectul infracțiunii, instanța de apel eronat a concluzionat, că

Alexandru Hîncu a avut calitatea de administrator, deoarece în cadrul urmării

penale și judecării cauzei, inclusiv în instanța de apel, nu a fost prezentată proba

transmiterii acestui ansamblu de tehnică în posesia și administrarea inculpatului.

Or, contractul de muncă între Alexandru Hîncu și SRL ,,Rotary Group” și

actul de predare-primire, care au fost menționate în procesul-verbal de ridicare din

19.10.2010 (f.d.124 vol. III), nu au fost examinate în mod separat, recunoscute în

calitate de probă și atașate la cauză.

Totodată, Alexandru Hîncu nu a confirmat semnătura sa de pe presupusul

contract de muncă cu SRL ,,Rotary Group”, ceea ce denotă lipsa unui angajament

în scris față de persoana juridică și lipsa confirmării transmiterii unității de

transport în posesia inculpatului.

În consecință, nici instanța de apel nu a invocat, în calitate de probă actul de

predare-primire a camionului și semiremorcii, astfel încât să fie clară calitatea de

administrator al bunului delapidat, atribuită lui Alexandru Hîncu.

Referitor la acțiunea civilă, recurenții au invocat că, instanța de apel a dispus

spre încasare o sumă mai mică decât cea solicitată de reprezentantul părții

vătămate, însă nu și-a motivat soluția de diminuare a sumei solicitate.

8.2. Avocatul Roman Medeleanu în numele părții vătămate SRL ,,Rotary

Group”, în temeiul pct.6), 8), 12 alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a

contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea parțială a

acesteia în partea respingerii pretențiilor înaintate de partea vătămată, rejudecarea

25

cauzei și admiterea acestora în cuantumul solicitat.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel neîntemeiat și contrar

normelor procedurale penale și civile a respins parțial pretențiile înaintate de către

partea vătămată și în acest sens a fost adoptată o hotărâre neîntemeiată.

Cu trimitere la prevederile art.art.219, 221 alin.(2) Cod de procedură penală,

art.225 Cod de procedură civilă, avocatul a indicat că, inculpații Alexandru Hîncu,

Dumitru Rîhlea, Eduard Rîhlea și Vitalie Rîhlea, urmează a fi supuși și răspunderii

civile, în speță fiind demonstrat cu certitudine că acțiunile ilegale ale acestora au

produs consecințe cert stabilite în cadrul examinării cauzei, consecințe cu caracter

patrimonial.

Consideră recurentul că, argumentele instanței de apel privind respingerea

pretențiilor de încasare a venitului ratat nu sunt întemeiate deoarece de către partea

vătămată au fost prezentate probe ce confirmă cuantumul venitului ratat, însă în

cazul în care apar divergențe în ce privește stabilirea cu exactitate a cuantumului

venitului ratat, urma a fi admisă în această privință acțiunea în principiu urmând ca

asupra cuantumului să se expune instanța civilă.

Respingând acțiunea civilă în partea reparării prejudiciului moral, instanța

de apel nu a ținut cont de prevederile art.219 alin.(1) Cod de procedură penală.

expus pentru admiterea acestora, casarea parțială a deciziei instanței de apel, în

latura civilă, or, suma prejudiciului material cauzat nu corespunde cu cea dispusă

spre încasare de către instanța de apel, mai mult, instanța nu s-a expus asupra

bunurilor materiale restituite proprietarului în coraport cu suma prejudiciului, la

caz fiind evidențiată o dublă încasare a pagubei.

penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, din următoarele

considerente.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărârii

atacate și să dispună rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, dacă constată că eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

Totodată, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv să o caseze total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept,

care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.

Potrivit art.art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8), 419, 436 alin.(1), (2) Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate de apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept,

în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere

că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în

termeni vagi, evazivi, reprezintă motiv de casare.

Totodată, potrivit art.101 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța de

26

judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe, la a căror

cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Astfel, în caz de admitere a apelului și rejudecării cauzei, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat prima instanță, care

cerințe ale Legii au fost încălcate de către această instanță, apoi motivele adoptării

soluției date de instanța de apel.

Instanța este obligată la examinarea probelor care confirmă vinovăția sau

nevinovăția persoanei, să argumenteze motivele admiterii sau respingerii probelor

atât de învinuire, cât și cele de apărare.

În orice caz, se supun analizei toate probele, indiferent de faptul că sunt

cuprinse în dosarul penal sau prezentate de către părți în ședință.

Reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră necesar de

menționat că, instanța de apel potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, la

examinarea apelului, a audiat în instanța de apel inculpații (f.d.85-89 vol. XIII),

reprezentantul părții vătămate SRL ,,Rotary Group”, Ghenadie Rotaru (f.d.83-84

vol. XIII) și martorii Gheorghe Marga și Gheorghe Ursachi (f.d.79-82 vol. XIII),

iar declarațiile martorilor Alexandru Găina, Vladimir Gorojanchin și Andrei

Sanduța (f.d.122 vol. XIII) au fost doar verificate, prin citirea lor.

În acest context Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel a încălcat

prevederile art.415 alin.(21) Cod de procedură penală nerespectând procedura

condamnării inculpaților Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea în baza

art.art.42 alin.(2), 191 alin.(5) Cod penal și Alexandru Hîncu în baza art.art.42

alin.(3), 191 alin.(5) Cod penal și încetarea procesului în baza art.art.42 alin.(3),

276 alin.(2) lit. b) Cod penal în privința inculpaților Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea

și Dumitru Rîhlea și art.art.42 alin.(5), 276 alin.(2) lit. b) Cod penal în privința

inculpatului Alexandru Hîncu, după ce prima instanță i-a achitat, și în special nu sa

ținut cont de jurisprudența CtEDO.

Astfel, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de

condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține

depozițiile martorilor și declarațiile inculpaților, același dosar, în temeiul căruia

inculpații au fost achitați în primă instanță.

Instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a inculpaților,

cât și a martorilor acuzării solicitați de părți (hotărârile CtEDO Popovici c.

Moldovei din 27.11.2007 și Dănila c. României din 08.03.2007).

Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie

mărturii acuzatorii, susceptibile să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea

învinuitului (hotărârea Spînu c. României din 29.04.2008).

La fel, relevant speței este și cauza CtEDO - Manoli c. Republicii Moldova

din 28.02.2017, potrivit căreia Curtea Europeană a statuat că autoritatea

responsabilă de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar

trebui, în principiu, să asculte victimele, învinuitul și martorii în persoană și să

evalueze credibilitatea acestora (a se vedea, Kashlev c. Estoniei, nr. 22574/08, §§

48-50, 26.04.2016) și că evaluarea credibilității este o sarcină complexă care nu

poate fi realizată, de obicei, doar prin citirea unei înregistrări a declarațiilor, cu atât

mai mult în cazul în care sunt avute în vedere doar unele declarații.

În conformitate cu principiul contradictorialității în procesul penal,

27

reglementat de art.24 Cod de procedură penală, urmărirea penală, apărarea și

judecarea cauzei sunt separate și se efectuează de diferite organe și persoane.

Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În conformitate cu prevederile art.26 alin.(3) Cod de procedură penală,

sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului.

În baza principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim

recunoscut și susținut de jurisprudența CtEDO, sarcina probațiunii în ședințele de

judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului de stat,

fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului.

Curtea Europeană în hotărârea Capeau c. Belgiei din 13.01.2005, a constatat

că, în domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie abordată din

punctul de vedere al art.6 §2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta

probe să-i revină acuzării. Ignorarea jurisprudenței CtEDO și încălcarea

prevederilor art.art.24, 415 alin. (21) Cod de procedură penală lezează drepturile

inculpaților la un proces echitabil, drept garantat de art.6 din Convenție.

CtEDO în hotărârea Lüdi c. Elveției din 15.06.1992, a ajuns la concluzia că

există o încălcare a art.6 § 1 din Convenție chiar și atunci când proba nu a fost

singura care a fundamentat condamnarea, dar instanțele naționale nu au oferit un

motiv întemeiat pentru absența martorului.

În hotărârea Fluieraș c. României din 09.04.2013, Curtea a condamnat statul

român pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art.6 § 1 din

Convenție, ca urmare a condamnării reclamantului fără audierea martorilor, deși

acesta fusese achitat de două instanțe inferioare.

Raportând cele menționate la cazul supus judecării, Colegiul penal lărgit

conchide că, în esență curtea de apel a întemeiat condamnarea inculpaților pe o

nouă interpretare a declarațiilor a cărui autori (martori) nu au fost audiați de

instanța de apel fiind doar citite, or, instanța de apel urma să audieze pe viu

martorii, declarațiile cărora sunt indicate în decizie ca probe, dat fiind faptul că

prima instanță a emis o sentință de achitare a inculpaților.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră că pronunțarea condamnării

inculpaților fără audierea martorilor, este contrară cerințelor unui proces echitabil

în sensul art.6 § 1 din Convenție.

Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile sale de

condamnare pe probele cercetate de către prima instanță, care a dispus achitarea

inculpaților. La fel, instanța de apel a casat sentința de achitare, însă nu s-a expus

asupra motivelor reaprecierii probelor contrară celei date de instanța de fond ori a

respingerii acestei aprecieri.

Instanța de recurs a constatat, că instanța de apel și-a bazat soluția sa fără să

aprecieze fiecare probă în parte și să se expună asupra admisibilității sau a

inadmisibilității acesteia. Mai mult, instanța este obligată să pună la baza hotărârii

sale numai acele probe, la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală

măsură și să se pronunțe asupra lor cu respectarea strictă a prevederilor art.101

Cod de procedură penală.

Nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și

încălcarea prevederilor art. art.24, 26 din Codul de procedură penală, care îl obligă

pe acuzatorul de stat, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanța, să

28

solicite audierea inculpatului în instanța de apel și să prezinte în ședința de judecată

anumite probe în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpatului, urmează să fie

apreciată ca nesusținere a acuzațiilor penale în privința inculpatului în cadrul

examinării apelului declarat împotriva sentinței de achitare.

Ignorarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea

prevederilor art.24 și 26 din Codul de procedură penală lezează dreptul

inculpatului la un proces echitabil, drept garantat de art.6 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În plus, în cazul renunțării procurorului de a prezenta proba cu martorii

acuzării, instanța este în drept să aprecieze acest fapt ca renunț la aceste mijloace

de probă, nu și să le pună la baza unei decizii de condamnare.

La fel, în decizia contestată cu recursuri ordinare nu se regăsesc motivele

pentru care instanța de apel a respins argumentele invocate în apărarea inculpaților,

mai ales că aceste argumente au fost acceptate ca veridice de către instanța de fond.

În speță, nu sa verificat care este soarta mijloacelor de transport ca fiind

sustrase, or, acest fapt este determinant pentru a stabili cuantumul despăgubirilor

ce urmează a fi încasate în cazul unei soluții de condamnare. Reprezentantul părții

vătămate Rotaru Ghenadie a confirmat că aceste bunuri la moment se află în

posesia sa, însă acest fapt nu permite încasarea unor duble despăgubiri.

Totodată, Colegiul penal reține și faptul instanța de apel în decizia sa a

indicat că suma prejudiciului material cauzat prin infracțiune părții vătămate este

de 2 079 096,6 lei însă dispune spre încasare cu titlu de prejudiciul material a

sumei de 2 070 094,6 lei, fără să dea o oarecare apreciere faptului că înseși partea

vătămată declară că o parte din bani pentru autotractor și remorcă au fost achitați

de inculpatul Alexandru Hîncu.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să audieze martorii acuzării prezentați de procuror în prezenta cauză

penală, să fie apreciată fiecare probă în parte, și toate în ansamblu, cu expunerea

admisibilității sau inadmisibilității probelor, să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legislației procesuale penale asupra tuturor

motivelor invocate atât de acuzare cât și cele în scop de apărare și ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Ghenadie Odobescu în

numele inculpaților Vitalie Rîhlea, Eduard Rîhlea și Dumitru Rîhlea, avocatul

Pavel Zamfir în numele inculpatului și inculpatul Alexandru Hîncu, avocatul

Roman Medeleanu în numele părții vătămate SRL ,,Rotary Group”, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2017, în

cauza penală în privința lui Rîhlea Vitalie XXXXX, Rîhlea Eduard XXXXX,

Rîhlea Dumitru XXXXX și Hîncu Alexandru XXXXX și dispune rejudecarea

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecători.

Se dispune eliberarea lui Rîhlea Vitalie XXXXX, Rîhlea Eduard XXXXX,

29

Rîhlea Dumitru XXXXX și Hîncu Alexandru XXXXX din starea de arest, în cazul

că au fost reținuți în prezenta cauză penală, cu condiția că nu sunt reținuți sau le

este aplicată măsura preventivă arestul pe o altă cauză penală.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 15 martie 2018.

Președinte /semnătura/ Petru Ursache

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Nadejda Toma

/semnătura/ Constantin Alerguș

/semnătura/ Ion Druță Anatoli

30