1ra-219/18 — Art. 190 alin. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 23.06.2017, Eșanu Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal și art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal și a fost încetat procesul penal în privința lui Eșanu Ion în temeiul art. 60 Cod penal, cu eliberarea acestuia de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspunderea penală și s-a menționat că, măsura preventivă aplicată în privința inculpatului Eșanu Ion încetează de drept.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, inculpatul Eșanu Ion, activând în calitate de paroh al bisericii „Sfîntul Alexandru Nevschii” din or. Călărași, din interes personal, știind cu certitudine că, nu a avut loc adunarea parohială a bisericii „Sfîntul Alexandru Nevschii” din or. Călărași, a falsificat procesul - verbal al adunării parohiale a bisericii „Sfîntul Alexandru Nevschii” din or. Călărași din 29.12.2006, semnând din numele a 20 de membri ai adunării precum că, au votat prin vot unanim că, Roșca Ioana a fost împuternicită să se ocupe cu formalitățile prevăzute de lege pentru înstrăinarea casei parohiale situate în or. Călărași, str. Mitropolit Varlaam, 12. Prima instanță a mai constatat că, tot Eșanu Ion, având scopul dobândirii bunurilor altei persoane prin înșelăciune, știind cu certitudine că, procesul - verbal al adunării parohiale a bisericii „Sfîntul Alexandru Nevschii” este fals, ducând-o în eroare pe Roșca Ioana precum că, procesul - verbal al adunării parohiale a bisericii „Sfîntul Alexandru Nevschii” din or. Călărași din 29.12.2006 1 este veridic, la 27.04.2007, s-au deplasat împreună la notarul Cheșcu Hristofor, unde au întocmit procura cu nr.1243 din 24.04.2007, prin care Roșca Ioana a fost împuternicită să se ocupe cu formalitățile prevăzute de lege pentru înstrăinarea casei parohiale situate în or. Călărași, str. M. Varlam 12 și tot la aceiași dată a fost întocmit contractul de vânzare – cumpărare, prin care Roșca Ioana a vândut casa parohială, construcțiile auxiliare și terenul aferent cu suprafața de 0,0535 ha situată în or. Călărași, str. M. Varlam 12 preotului Eșanu Ioan, cazându-i astfel bisericii „Sfîntul Alexandru Nevschii” din or. Călărași o pagubă materială în proporții considerabile în sumă de 35000 lei.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. art. 361 alin. (1) și 190 alin. (2) lit. c) Cod penal. În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, el nu s-a ocupat de adunarea semnăturilor la adunarea parohială din 29.12.2006, dar s-a ocupat Dodon Vladimir. Apelantul a mai menționat că, la materialele dosarului nu sunt probe care să demonstreze că, el a falsificat procesul – verbal 29.12.2006, iar introducerea în procesul – verbal a 2 persoane decedate nu s-a făcut din vina lui. În ceea ce privește acuzația de comitere a infracțiunii de escrocherie, apelantul a invocat că, nu și-a însușit suma de 35 000 lei, iar aceștia au fost depuși în casa bisericii. Astfel, apelantul consideră că, urmează a fi achitat de învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. art. 361 alin. (1) și 190 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, prima instanță a conchis corect că, în acțiunile inculpatului se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative folosirea documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează de obligații, la fel prima instanță corect a conchis că în acțiunile inculpatului se întrunesc și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică escrocheria, după semnele calificative dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Instanța de apel a menționat că, vinovăția inculpatului se demonstrează prin totalitatea probelor acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și anume prin: - reprezentantul părții vătămate biserica „Sfîntul Alexandru Nevschii” din or. Călărași Cojocari Andrei (f. d. 28, vol. II); - declarațiile martorilor Trifan Ion, Badia Ecaterina, Gîrlea Tudor, Busuioc Ștefan, Roșca Ioana, Călin Aliona, Trifan Foma, Popa Iustin, Borș Andrei, Cheșu Hristofor, Leahu Mihail; - procesul - verbal de ridicare din 03.11.2014 (f. d. 65, vol. I); 2 - procesul - verbal de ridicare din 22.05.2014 (f. d. 69, vol. I); - bonul de plată din 30.04.2007 (f. d. 26, vol. II); - extrasul din Registrul bunurilor imobile din 06.02.2014 al OCT (f. d. 102, vol. I); - actul de deces nr.15 a lui Tomașevschi Maxim din 14.02.2005 (f. d. 110, vol. I); - act de deces nr. 94 a lui Stratulat Vasile din 06.04.2004 (f. d. 110, vol. I). Prin urmare, instanța de apel a reținut că, prima instanță a conchis corect că, din învinuirea înaintată lui Eșanu Ion în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, urmează a fi exclus semnul calificativ confecționarea documentelor oficiale false or, partea acuzării nu a prezentat probe pertinente care să confirme dacă documentul invocat a fi fals l-a confecționat inculpatul, iar acest fapt nu a fost dovedit nici în rezultatul cercetării judecătorești. Astfel, partea acuzării nu a convins instanța de apel că, semnăturile lui Tomașevschi Maxim (decedat la 14.02.2005) și Stratulat Vasile (decedat la 06.04.2004) din procesul - verbal al adunării parohiale din 26.12.2006 le-a efectuat anume inculpatul, motiv pentru care, instanța de apel conchis că, prima instanță a conchis corect de a exclude din învinuirea înaintată lui Eșanu Ion în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, semnul calificativ confecționarea documentelor oficiale false, cu mențiunea că, aceste circumstanțe nu schimbă calificarea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, infracțiune comisă de către inculpat. Totodată, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele părții apărării precum că, inculpatul nu cunoștea despre semnăturile aplicate de către Tomașevschii Maxim (decedat la 14.02.2005) și Stratulat Vasile (decedat 06.04.2004), care erau membrii consiliului, în procesul - verbal din 26.12.2006 al adunării parohiei bisericii, deoarece inculpatul nu s-ar fi ocupat de colectarea semnăturilor aplicate în procesul - verbal respectiv, or, reieșind din explicațiile părților, rezultă că, inculpatul a participat la ceremonia înmormântării lui Tomașevschii Maxim și Stratulat Vasile, știind cu certitudine că, ultimii sunt decedați. Instanța de apel a respins ca neîntemeiat și argumentul părții apărării precum că, Roșca Ioana a fost împuternicită de adunarea consiliului să se ocupe de pregătirea documentelor privind vânzarea terenului din curtea bisericii, or, martorul Roșca Ioana a declarat că, la propunerea inculpatului trebuia să semneze anumite documente pentru reconstrucția casei din ograda bisericii, acte care deja erau completate. De asemenea, instanța de apel a menționat că, prima instanță a conchis corect că, în acțiunile inculpatului se întrunesc și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică escrocheria, după semnele calificative dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Astfel, partea vătămată a fost indusă în eroare, având o reprezentare greșită a situației, iar toate aceste acțiuni au avut scopul de a realiza transmiterea în proprietatea inculpatului a bunului imobil - casa parohială situată în or. Călărași, str. M. Varlam, 12. 3 În speță, infracțiunea s-a consumat odată cu transmiterea dreptului de proprietate, inculpatul obținând posibilitatea reală de a se folosi și a dispune de casa parohială menționată după bunul său plac, deși cunoștea că, de facto, la adunarea parohială s-a discutat despre reconstrucția casei parohiale, dar nu despre înstrăinarea acesteia. În acest context, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele părții apărării, precum că în acțiunile inculpatului nu există fapta infracțiunii incriminate, deoarece după cum s-a stabilit supra din materialele dosarului s-a constatat cu certitudine, că în rezultatul acțiunilor inculpatului, acesta a devenit în mod ilegal proprietarul bunului imobil cu nr. cadastral 2501205.180, a terenului cu suprafața de 0,535 ha și a bunului imobil cu nr. cadastral 2501205.180.01 cu cota - parte 1,0 în baza contractului de vânzare - cumpărare nr.1259 din 24.04.2007. Instanța de apel a considerat că, prima instanță a conchis corect că, expirarea termenului de atragere la răspundere penală constituie temei de încetare a procesului penal intentat în privința lui Eșanu Ion cu privire la învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin.(1) Cod penal, din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, în temeiul prevederilor art. 60 Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală. Cu referire la pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a reiterat că, la data săvârșirii infracțiunii respective aceasta se pedepsea cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unități convenționale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani. Instanța de apel a stabilit, că din speță rezultă că, din momentul comiterii de către inculpatul a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal – 27.04.2007, s-a scurs o perioadă de timp mai mică de 15 ani, dar în acest context, instanța de apel a reiterat că, sentința primei instanțe a fost contestată doar de către partea apărării, iar în temeiul principiului reformatio in pejus – instanța de apel nu-i poate agrava situația inculpatului în propria cale de atac, motiv pentru care, instanța de apel a menținut soluția primei instanțe de liberare de răspundere penală a inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, în temeiul prevederilor art. 60 Cod penal.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 17 noiembrie 2017, în termen, declară recurs ordinar inculpatul Eșanu Ion, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a sentinței, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie achitat. În motivarea recursului, neinvocând nici un temei de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat aceleași argumente invocate și în cererea de apel.

Procurorul și avocatul Marchitan Vadim în numele părții vătămate Cojocari Andrei prin referințele depuse au solicitat declararea inadmisibilității recursului pe motiv, că recursul este neîntemeiat. 4

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal îl consideră inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, dispune inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. Potrivit acestor stipulări legale cererea de recurs trebuie să cuprindă: conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârilor atacate și solicitările recurentului, prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care obligatoriu urmează a fi invocate în recurs, cu indicarea faptului în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală. Dispoziția art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală cuprinde 16 puncte cu referire la temeiurile de drept care urmează să fie reflectate (unul sau mai multe) în recursul declarat. Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de către recurent, deoarece din conținutul recursului, recurentul își exprimă doar dezacordul cu decizia instanței de apel, însă nu invocă nici un motiv în acest sens. Astfel, având în vedere că recurentul n-a invocat nici unul din temeiurile legale ale recursului ordinar, stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că în situația dată, se impune inadmisibilitatea recursului, pe motiv că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Eșanu Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2017, în cauza penală în privința lui Eșanu Ion XXXXX, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. 429 și 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 martie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie 5