ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 14.03.2018

1ra-424/2018 — art. 264 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
14.03.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-424/2018 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-424/2018

Curtea Supremă de Justiție

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Vladimir Timofti, Constantin Alerguș,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpatul

Stati Grigore, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 25 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui

Stati Grigore XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare, pe un termen de 1 an, cu executare în penitenciar de tip

deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an, cu obligarea lui Stati Grigore să nu

părăsească locul de trai fără acordul organului competent.

conducând automobilul de model „VAZ-2107” cu n/î XXXXX, pe str. Gudanov, în

apropierea intersecției cu str. D. Cantemir, or. Drochia, nu a manifestat prudență sporită

pentru a asigura securitatea circulației rutiere, prin ce a încălcat prevederile art. art. 45 pct. 1)

lit. a), b), d), pct. 2), 46 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, și anume neposedând cunoștințele necesare, prevăzute de

Regulamentul Circulației Rutiere, neținând seama de starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase

și situația rutieră, deplasându-se pe un drum cu circulație pe sens dublu, care îl traversa

pietonul Zaveruha Ecaterina XXXXX, a.n. XXXXX, locuitoare a or. XXXXX, str. XXXXX,

ap. XXXXX, având obligația în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi

observate de conducător, să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului, totodată necesitând să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate,

să reducă viteza până la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în

cazurile în care se deplasează pe lângă persoane de vârstă înaintată, factori care sunt în

legătură cauzală cu comiterea accidentului rutier în cauză, nu a raportat viteza transportului

1

său la situația rutieră, nelăsând spațiu liber între mijlocul său de transport și pietonul Zaveruha

Ecaterina, din care motiv a tamponat-o.

În rezultatul accidentului rutier, pietonului Zaveruha Ecaterina i-au fost cauzate leziuni

corporale ce se califică drept vătămare corporală medie, care a provocat dereglarea sănătății

de lungă durată.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă non-privativă de libertate, fără aplicarea

pedepsei complementare.

În motivarea cererii depuse, apelantul a invocat că prima instanță eronat i-a stabilit

pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia și cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, or la urmărirea penală și în ședința de

judecată a recunoscut vina integral, s-a căit sincer de cele comise, a recuperat prejudiciul

material cauzat în urma comiterii infracțiunii, iar partea vătămată a declarat că nu are pretenții

de ordin material sau moral față de el, circumstanțe care în ansamblu implică posibilitatea

stabilirii unei pedepse non-privative de libertate, fără aplicarea pedepsei complementare.

pronunțată integral la 22 noiembrie 2017, apelul declarat a fost respins, ca nefondat, cu

menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, constatând că prin apelul declarat sentința a fost

suspusă criticii în partea stabilirii pedepsei, instanța de apel a considerat că prima instanță i-

a stabilit inculpatului o pedeapsă echitabilă și just individualizată, fiind luate în considerație

circumstanțele cauzei și cele privind personalitatea inculpatului, și anume că acesta a

recunoscut vina, s-a căit sincer, se caracterizează satisfăcător la locul de trai, este căsătorit,

din anul 2013 se află la evidența medicului psihiatru, nu se află la evidența medicului

narcolog, este invalid de gradul II și anterior a fost supus răspunderii penale, antecedentele

fiind stinse.

Astfel, instanța de apel și-a exprimat dezacordul cu motivele invocate de apelant,

considerând că doar stabilirea pedepsei cu închisoare și a celei complementare, cu

suspendarea condiționată a executării primei, va duce la atingerea scopurilor pedepsei penale.

În același context, instanța de apel a statuat asupra imposibilității satisfacerii solicitării

apelantului, or potrivit certificatului eliberat de către Instituția Medico-Sanitară Centrul de

Sănătate Drochia „Anatolie Mazniuc”, inculpatul este invalid de gradul II, ceea ce denotă că

în privința acestuia nu poate fi stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității.

Instanța de apel a conchis că prima instanță s-a conformat prevederilor legale ce

reglementează instituția individualizării pedepsei și și-a motivat suficient soluția sub aspectul

neaplicării față de inculpat a unei pedepse mai blânde.

decembrie 2017, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită

o pedeapsă non-privativă de libertate, fără aplicarea pedepsei complementare.

În motivarea cererii depuse, recurentul invocă că instanța de apel pripit a acceptat soluția

adoptată de prima instanță și nu a luat în considerație că a recunoscut vina, s-a căit sincer, se

2

caracterizează satisfăcător la locul de trai, este căsătorit, din anul 2013 se află la evidența

medicului psihiatru și este invalid de gradul II.

Recurentul menționează că, deși este invalid, poate lucra, or afecțiunea mintală nu este

un impediment de natură fizică.

Suplimentar, recurentul critică poziția instanței de apel, care a statuat că atingerea

scopurilor pedepsei penale este posibilă prin stabilirea pedepsei cu închisoare, cu suspendarea

condiționată a executării acesteia și cu stabilirea pedepsei complementare, nefiind luat în

considerație că antecedentele pentru infracțiunea săvârșită anterior sunt stinse, iar această

infracțiune a fost comisă din imprudență.

Recurentul reiterează că a recunoscut vina integral, s-a căit sincer de cele comise, a

recuperat prejudiciul material cauzat în urma comiterii infracțiunii, iar partea vătămată a

declarat că nu are pretenții de ordin material sau moral față de el, circumstanțe care în

ansamblu implică posibilitatea stabilirii unei pedepse non-privative de libertate, fără aplicarea

pedepsei complementare.

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. În motivarea solicitării sale, procurorul

menționează că pedeapsa stabilită inculpatului a fost individualizată în corespundere cu

circumstanțele agravante și atenuante, precum și cu efectele acestora, astfel lipsind temeiuri

de casare a deciziei instanței de apel.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

dispune inadmisibilitatea lui în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat.

Contrar argumentelor recurentului, Colegiul penal constată că instanța de apel, la

aprecierea corectitudinii individualizării pedepsei de către prima instanță, a reținut că au fost

luate în considerație circumstanțele cauzei și cele privind personalitatea inculpatului, și

anume că acesta a recunoscut vina, s-a căit sincer, se caracterizează satisfăcător la locul de

trai, este căsătorit, din anul 2013 se află la evidența medicului psihiatru, nu se află la evidența

medicului narcolog, este invalid de gradul II și anterior a fost supus răspunderii penale,

antecedentele fiind stinse.

Totodată, Colegiul penal constată că instanța de apel s-a expus asupra imposibilității

stabilirii față de inculpat a unei pedepse mai blânde, sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității, reieșind nu doar din circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului

care, pe lângă cele constatate, a fost tras la răspundere penală, antecedentele fiind stinse, ci și

din faptul că, potrivit certificatului eliberat de către Instituția Medico-Sanitară Centrul de

Sănătate Drochia „Anatolie Mazniuc”, inculpatul este invalid de gradul II.

Suplimentar, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat soluția și în privința

necesității stabilirii față de inculpat a pedepsei complementare și, apreciind în ansamblu

circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului în raport cu necesitatea asigurării atingerii

scopurilor pedepsei penale, a statuat asupra corectitudinii soluției adoptate de prima instanță,

care este justificată și motivată suficient.

3

În ansamblul constatărilor expuse, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel

este pe deplin motivată sub aspectul individualizării pedepsei stabilite inculpatului, ceea ce

denotă că criticile aduse de recurent, și anume că soluția instanței de apel este motivată

insuficient, nu sunt justificate. Astfel, din motiv că temeiul pentru recurs invocat în cerere nu

și-a găsit confirmare, iar alte erori care ar impune soluția casării deciziei instanței de apel nu

s-au depistat, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat în

cauză, deoarece este vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Stati Grigore XXXXX,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2017, în propria

cauză penală, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 14 martie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecători Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

4

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-09-03
0,95
1ra-1285/2020 — art. 264 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1285/2020 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 04 august 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Craiu Nicolae şi Pitic Mariana, a j
CSJ 2018-12-13
0,94
1ra-1996/2018 — art.264 alin.3 lit.a CP
Dosarul nr. 1ra-1996/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 14 noiembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Boico Victor examinând admisibilitatea în princi
CSJ 2016-03-09
0,94
1ra-576/16 — art. 264/1 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-576/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu a r
CSJ 2018-11-08
0,94
1ra-1250/2018 — art.264 alin.4 CP
Dosarul nr. 1ra-1250/2018 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 25 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte - Timofti Vladimir judecători Toma Nadejda Ţurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor ju
CSJ 2018-09-03
0,94
1ra-1551/18 — art.264 alin.3 lit.b CP
Dosarul nr.1ra-1551/18 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 august 2018 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Președinte Elena Covalenco, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, examinând admisibilitatea în principiu
Sursă