1ra-20/18 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-20/18 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-20/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Nadejda Toma, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș, Anatolie Țurcan

a judecat, fără citarea părților recursul ordinar declarat de procurorul-șef interimar al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 29 martie 2017 în cauza penală în privința lui

Garanovschi Alexandr XXXX,

născut la XXXXX, originar și

domiciliat în or. XXXXX, str.

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, pe motiv

că fapta nu conține elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de Î.M. „Vinia Traian” S.A. privind încasarea prejudiciului

material a fost lăsată fără soluționare.

a fost învinuit de faptul că, la 19 octombrie 2010 fiind directorul și fondatorul unic al S.C.

„Grand Garanovschi” S.R.L., IDNO/c.f. – XXXXX intenționat și urmărind scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, în proporții deosebit de

mari, a încheiat în orașul Taraclia din numele S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. cu Î.M. „Vinia

Traian” S.A. IDNO-c/f XXXXX în persoana directorului Cristev S.F., acordul din 19 octombrie

2010 – anexa nr. 1 la contractul nr. 17/11/2009 din 17 noiembrie 2009, potrivit cărui S.C.

„Grand Garanovschi” S.R.L. în baza facturii fiscale XXXXX din 19 octombrie 2010 a procurat

și a primit de la Î.M. „Vinia Traian” S.A. must concentrat în cantitate de 22 994 kg., cu prețul

de 16 5035 lei/kg, la suma totală de 379 483 lei 66 bani cu TVA inclus, compusă din suc

1

concentrat de poamă roșie în cantitate de 1 176 kg și suc concentrat de poamă albă în cantitate

de 21 818 kg, asumându-și obligația de a achita suma de 379 483,66 lei în beneficiul Î.M.

„Vinia Traian” S.A., cu TVA inclus până la 01 noiembrie 2010, însă neavând intenția de a

executa obligațiunile sale potrivit acordului din 19 octombrie 2010 - Anexa nr. 1 la contractul

nr. 17/11/09 din 17 noiembrie 2009 privind achitarea sumei de 379 483,66 lei, având această

posibilitate, nu a achitat suma îndatorată către Î.M. „Vinia Traian” S.A. pentru livrarea mustului

de poamă conform acordului supranumit, prin ce i-a cauzat Î.M. ,,Vinia Traian”S.A. un

prejudiciu în proporții deosebit de mari.

Acțiunile lui Garanovschi Alexandr au fost calificate de organul de urmărire penală în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal - ,,Escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșite în proporții deosebit de mari”.

3.1. Procurorul, care a solicitat casarea integrală a acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care Garanovschi Alexandr să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 12

ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții cu

caracter administrativ-organizatoric în toate întreprinderile indiferent de forma lor pe un termen

de 4 ani, înlocuirea măsurii preventive din obligația de a nu părăsi localitatea în arest preventiv

și admiterea parțială a acțiunii civile depuse de partea vătămată Î.M. „Vinia Traian” S.A. cu

dispunerea încasării de la Garanovschi Alexandr în beneficiul Î.M. „Vinia Traian” S.A.

diferența dintre suma de 379 483,66 lei și suma încasată de la Garanovschi Alexandr conform

deciziei Judecătoriei Taraclia din 25 aprilie 2013.

În motivarea apelului declarat a invocat că, Garanovschi Alexandr prin sentința Judecătoriei

Taraclia din 04 mai 2016 a fost achitat, deoarece fapta acestuia nu întrunește elementele

infracțiunii. Sentința dată o consideră ilegală deoarece vinovăția lui Garanovschi Alexandr s-a

dovedit prin următoarele probe: declarațiile inculpatului Garanovschi Alexandr (vol. 3, f. d.

184-185; vol. 4, f. d. 104-105); declarațiile martorului Cristev Semion (vol. 4, f. d. 57-58,

68-69); declarațiile martorului Calciu Gheorghe Ivan (vol. 1, f. d. 96); declarațiile martorului

Ambrosi Tudor XXXXX (vol. l, f. d. 25-26); declarațiile martorului Chirneva Maria XXXXX

(vol. l, f. d. 89-90); declarațiile martorului Rizov Stepan XXXXX (vol. 3, f. d. 150-151);

declarațiile martorului Curdov Tariana (vol. 4, f. d. 82-83); raportul Î.M. „Vinia Traian” S.A.

nr. 03 din 14.01.2014, prin care Î.M. „Vinia Traian” a solicitat începerea urmăririi penale în

privința lui Garanovschi Alexandr în legătură cu neîntoarcerea sumei bănești în mărime de

379 483 lei 66 bani (vol. I, f.d. 5-6); actul de inventariere a bunurilor S.C. „Grand Garanovschi”

S.R.L. pentru includerea în componența masei debitoare, conform căruia în urma inventarierii

s-a stabilit că must de struguri concentrat în valoare de 6 590 765,27 lei lipsea. De asemenea

lipseau: coniac, șampanie, brendi, Salvento Muscat în sumă de 83 442,89 lei. (vol. l, f. d.

2

32-35); copia deciziei Curții de Apel Cahul nr. 44/2012 din 27 februarie 2013, în baza căreia a

fost pornit procesul de insolvabilitate S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. (vol. 3, f. d.194-195);

anunțul în Monitorul Oficial nr. XXXXX din XXXXX 2013 privind intentarea procesului de

insolvabilitate S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. (vol. 1, f. d. 39); informația din OCT Taraclia

nr. 01-16/44 din 02 iunie 2014, conform cărei potrivit bazei de date cadastrale la data de 29 mai

2014 Garanovschi Alexandr avea dreptul de proprietate înregistrat pe următoarele bunuri

imobiliare, situate pe teritoriul Republicii Moldova: un lot de teren cu numărul cadastral

XXXXX și construcție cu numărul cadastral XXXXX, situat în s. XXXXX, r-nul XXXXX (vol.

l, f. d. 118); informația din OCT Taraclia nr. XXXXX, conform căreia potrivit bazei de date

cadastrale la data de 29 mai 2014 S.C. ,,Grand Garanovschi”S.R.L. avea înregistrat cu drept de

proprietate următoarele bunuri imobiliare, situate pe teritoriul Republicii Moldova: un lot de

teren cu nr. cadastral XXXXX și construcții cu numerele cadastrale XXXXX - XXXXX, loturi

de teren cu numerele cadastrale: XXXXXX, XXXXX XXXXX, situate în or. XXXXX (vol. l,

f.d. 119); informația privind livrările S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., efectuate conform

facturilor fiscale în beneficiul întreprinderilor de diferite tipuri, pentru perioada 01 ianuarie

2010-31 decembrie 2010, conform căreia S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. a efectuat la 11

noiembrie 2010 livrări în beneficiul S.C. „Garvincom” S.R.L. (unde Garanovschi Alexandr era

director, dar fiul acestuia Garanovschi Alexandr XXXXX, anul nașterii XXXXX - unicul

fondator) în sumă de 461 500 lei fără TVA (vol. l, f.d. 135-139); informația privind livrările

S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., efectuate conform facturilor fiscale în beneficiul

întreprinderilor de diferite tipuri, pentru perioada 01 ianuarie 2011-31 decembrie 2011, conform

căreia S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. a efectuat la 03 mai 2011 livrări în beneficiul S.C.

„Garvincom” S.R.L. (unde Garanovschi Alexandr era director, dar fiul acestuia Garanovschi

Alexandr XXXXX, anul nașterii XXXXX - unicul fondator) în sumă de 525 000 lei fără TVA

(vol. l, f. d. 130-134); informația privind livrările S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., efectuate

conform facturilor fiscale în beneficiul întreprinderilor de diferite tipuri, pentru perioada 01

ianuarie 2010-31 decembrie 2010, conform căreia S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. a efectuat

la 27 februarie 2012 livrări în beneficiul S.C. „Garvincom” S.R.L. (unde Garanovschi Alexandr

era director, dar fiul acestuia Garanovschi Alexandr XXXXX, anul nașterii XXXXX - unicul

fondator) în sumă de 956 250 lei fără TVA (vol. l, f.d. 127-128); informația despre

cumpărăturile efectuate conform facturilor fiscale de la întreprinderi de diferite tipuri, pentru

perioada 01 ianuarie 2010-31 decembrie 2010, conform căreia S.C. „Grand Garanovschi”

S.R.L. a efectuat cumpărături de la S.C. „Garvincom” S.R.L. (unde Garanovschi Al. era

director, dar fiul acestuia Garanovschi Alexandr XXXXX - unicul fondator) achiziții la data de

31 octombrie 2010 în sumă de 1 003 294,07 lei fără TVA, la 02 noiembrie 2010 - în sumă de

290 242,97 lei fără TVA, la 09 noiembrie 2010 - în sumă de 439 845,19 lei fără TVA, la 08

decembrie 2010 - în sumă de 21 923,89 lei fără TVA (vol.2, f.d. 1-24); informația despre

3

cumpărături efectuate de S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., conform facturilor fiscale de la

întreprinderi de diferite tipuri, pentru perioada 01.01.2011 - 31.12.2011, conform căreia S.C.

„Grand Garanovschi” S.R.L. a efectuat la 27.05.2011 achiziții de la „Garvincom” S.R.L. (unde

Garanovschi A.I. de asemenea era director, dar fiul acestuia Garanovschi Alexandr XXXXX-

unicul fondator) în sumă de 478 629,15 lei fără TVA (vol. l, f..d. 156-172); informația despre

conturile de decontare a S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. (vol. 2, f.d. 70-72); informația

privind rotația mijloacelor bănești pe soldul bancar, tranzacțiilor și operațiunilor efectuate pe

contul bancar S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. în B.C. „Banca Socială” S.A. fil. Taraclia nr.

XXXXX MDL pentru perioada 01.01.2010-31.12.2010, conform căreia la 24.11.2010 pe contul

S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. a parvenit de la S.C. „Garvincom” S.R.L. suma de 10 000 lei,

la 22.12.2010 - suma de 137 715 lei, la 30.12.2010 - suma de 12 000 lei. Ulterior sumele

respective au fost transferate BC „Banca Socială” S.A. fil. Taraclia în contul stingerii creditelor,

dobânzii și penalității. (vol. 2, f.d. 85-88); Informația privind rotația mijloacelor bănești pe

soldul bancar, tranzacțiilor și operațiunilor efectuate pe contul bancar S.C. „Grand

Garanovschi” S.R.L. în BC „Banca Socială” S.A. fil. Taraclia XXXXX MDL pentru perioada

01.01.2011-31.12.2011, conform căreia la 24.04.2011 pe contul S.C. „Grand Garanovschi”

S.R.L. a parvenit de la S.C. „Garvincom” S.R.L. suma de 20 000 lei, care ulterior a fost

transferată BC „Banca Socială” S.A. fil. Taraclia în contul stingerii creditelor, dobânzii și

penalității. (vol. 2, f.d. 89-92); Informația despre rotația mijloacelor bănești pe soldul bancar,

tranzacțiilor și operațiunilor efectuate, pe contul bancar nr. XXXXX MDL a S.C. „Grand

Garanovschi” S.R.L. în BC „Victoriabank” S.A. fil. nr.13 Taraclia, pentru perioada

01.01.2011-31.12.2011, conform căreia pe acest cont S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. au fost

transferate de S.C. „Garvincom” S.R.L. (unde Garanovschi A.I. de asemenea era director, dar

fiul acestuia Garanovschi Alexandr XXXXX - unicul fondator), de la S.C. „Șefforța” S.R.L.

(unde fiul lui Garanovschi A. XXX., Garanovschi Alexandr XXXXX, era director, iar soția

acestuia - unicul fondator), de la S.C. „Irinocom” S.R.L. (directorul și fondatorul căreia era

soția lui Garanovschi A. XXXXX., Nifontova Natalia) periodic sute mii de lei și de la același

cont bancar S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. de asemenea periodic se transferau pe conturi

bancare S.C. „Garvincom” S.R.L. și S.C. „Irinocom” S.R.L. sute mii de lei (vol. 2, f.d.

158-167); Informația oferită de I.F.S. o.Taraclia cu nr. XXXXX din 11.04.2014 despre

conturile bancare a S.C. „Grand Garanovschii” S.R.L. (vol .3, f.d. 2-7); Informația prezentată

de oficiul teritorial Cahul ÎS „Camera Înregistrării de Stat” nr.60 din 30.04.2014, conform

căreia de la 20.07.2004 până la 21.07.2011 directorul S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. era

Garanovschi Alexandr XXXXX, care în același timp era și unicul fondator al acestei societăți

comerciale (vol. 3, f.d. 9-14); Copia tabelului definitiv al creanțelor S.C. „Grand Garanovschi”

S.R.L. c/f XXXXX în procesul de insolvabilitate, aprobat la 03.06.2013 de instanța de judecată

au fost validate creanțele părții vătămate Î.M. „Vinia Traian” S.A. față de S.C. „Grand

4

Garanovschi” S.R.L. în proces de insolvabilitate în sumă de 402 210,20 lei, iar în total instanța

de judecată a aprobat creanțele creditorilor în proces de insolvabilitate în suma totală 39 376

742,49 lei (vol. 3, f.d. 119-123); Informația Departamentului veniturilor și controlului vamal al

Serviciului Vamal nr. XXXXX din 05.06.2014, conform căreia S.C. „Grand Garanovschi”

S.R.L. în perioada 03.11.2010 - 03.11.2011 de nenumărate ori a exportat peste hotarele

Republicii Moldova must de struguri concentrat. (vol. 3, f.d. 124-131); Copia hotărârii

Judecătoriei Taraclia nr. XXXXX din 25.04.2013 în vigoare la 26.05.2013, prin care cererea de

chemare în judecată Î.M. „Vinia Traian” S.A. a fost admisă și s-a încasat în mod solidar de

Garanovschi Alexandr, S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. și S.C. „Garvincom” S.R.L. în

beneficiul Î.M. „Vinia Traian” S.A. suma de 379 483,66 lei conform contractului de livrare nr.

17/11/09 din 11.09.2009 și acordului adițional la acest contract – 77 941,08 lei, de dobândă

pentru toata perioada folosirii ilegale a mijloacelor bănești străine, în suma de 68 307,05 lei cu

titlu de penalitate pentru fiecare zi de întârziere a neexecutării obligațiunilor, conform pct. 3.2 a

contractului nr. 17/11/09 din 17.09.2009, la suma de 156 186 lei cu titlu de recuperare a

prejudiciului și venitului ratat în sumă de 20 451 lei 54 lei - cu titlu de recuperare a cheltuielilor

pentru achitarea taxei de stat la înaintarea cererii de chemare în judecată, 2 269 lei cheltuieli

legate de executarea încheierii judecătorești privind asigurarea acțiunii, în sumă totală 704

644,74 lei. (vol. 4, f. d. 89); Copia titlului executoriu Judecătoriei Taraclia pe cauza penală nr.

XXXXX privind încasarea în mod solidar de la Garanovschi Alexandr, S.C. „Grand

Garanovschi” S.R.L. și S.C. „Garvincom” S.R.L. în beneficiul Î.M. „Vinia Traian” S.A. a

datoriei conform contractului de livrare cu nr. 17/11/09 din 11.09.2009 și acordului adițional la

acest contract în sumă de 379 483,66 lei și dobânda în sumă de 77 941,08 lei. (vol. 4, f.d.

15-16); Copia actului de control al I.F.S. o.Taraclia S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. nr.

469308 din 23.02.2015, conform căruia, din luna octombrie 2012 această întreprindere nu a

efectuat careva tranzacții și în luna noiembrie 2013 întreprinderea se anulează ca subiect al

impunerii impozitului funciar pe TVA.

Totodată, conform rezultatelor controlului s-a depistat că la 31.12.2009 suma spre decontare

a conducătorului întreprinderii Garanovschi Alexandr a fost 2 279 900,91 lei și la 31.12.2010 –

743 373,58 lei, așadar, din mijloacele indicate întreprinderea avea posibilitate să achite datoriile

față de Î.M. „Vinia Traian” S.A. (vol. 4, f.d. 52-55, 84-86); Informația din oficiul teritorial

Cahul Î.S. „Camera Înregistrării de Stat” nr. XXXXX, conform căreia pe parcursul perioadei de

la 01.01.2010 până la 02.03.2015: 1) S.C .„Irinocom” S.R.L. IDNO XXXXX: adresa juridică -

or. XXXXX - director Nifontova Natalia; asociați: Nifontova Natalia - 100%; 2) S.C.

„Șefforța” S.R.L. IDNO XXXXX - director XXXXX; asociații - Garanovscaia Tatiana - 100%;

3) S.C. „Garvincom” S.R.L., IDNO XXXXX: adresa juridică - or. XXXXX - director

Garanovschi Alexandr, a.n.XXXXX; asociați: Garanovschi Alexandr, XXXXX - 100% de la

21.07.2011 în Registrul de stat au fost introduse modificări datele privind noul director al

5

întreprinderii - Garanovschi Alexandr, XXXXX; 4) S.C. „Lenoxco” S.R.L. IDNO XXXXX:

adresa juridică -or. XXXXX; director - Nifontova Natalia; asociați - Nifontova Natalia -100%

(vol.4, f.d.61); Copia ordonanței de începere a urmăririi penale din 02.11.2014 în baza art. 190

alin. (5) CP RM pe cauza penală XXXXX pe faptul acțiunilor de escrocherie a lui Garanovschi

Alexandr XXXXX în legătură cu neachitarea de către S.C. „Grans Garanovschi” S.R.L. în

beneficiul S.R.L. ”Molinart Grup” a datoriei în sumă de 15 615 Euro (vol. 4, f.d. 75); Copia

cererii S.R.L. „Molinart Grup” nr. XXXXX din 03.06.2014 privind pornirea în privința lui

Garanovschi Alexand XXXXX, director al S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. a dosarului penal

pe semnele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) CP RM în legătură cu neachitarea de către

directorul S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „Molinart Grup” a datoriei în

sumă de 15615 Euro. (vol. 4, f.d. 76); Copia ordonanței de începere a urmăririi penale din

02.11.2014 în baza art. 190 alin. (2) lit. c) CP pe cauza penală nr.XXXXX pe faptul acțiunilor

de escrocherie a lui Garanovschi Alexandr Ivan în legătură cu neachitarea de către S.C. „Grand

Garanovschi” S.R.L. persoanei fizice I. Nebunu a datoriei în sumă de 32 574 lei. (vol. 4, f.d.

77); Copia cererii lui Nebunu I. privind neachitarea de către S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. a

datoriei în sumă de 32 574 lei. (vol. 4, f.d. 78); Copia ordonanței de începere a urmăririi penale

din 02.11.2014 în baza art. 190 alin. (5) CP RM pe cauza penală nr. XXXXX pe faptul

acțiunilor de escrocherie a lui Garanovschi Alexandr în legătură cu neachitarea de către S.C.

„Grand Garanovschi” S.R.L. în beneficiul S.R.L. „Торговый Дом «Виктория»” a datoriei în

sumă de 366 600 Euro. (vol. 4, f.d. 79); Copia cererii S.R.L. „Торговый Дом «Виктория»”

privind intentarea dosarului penal în privința lui Garanovschi Alexandr Ivan în legătură cu

neachitarea de către S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. a datoriei în sumă de 366 600 Euro. (vol.

4, f.d. 80-81).

Apelantul a menționat că, în conformitate cu alin. 2 pct. 15 a Hotărârii Plenului Curții

Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr. 23 din 28.06.2004 „Cu privire la practica

judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor”, primirea bunurilor cu condiția

îndeplinirii unui angajament poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul,

încă la momentul intrării în stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu

avea intenția să-și execute angajamentul asumat.

Astfel, apelantul a considerat netemeinic motivul părții apărării în folosul achitării lui

Garanovschi Alexandr, privind faptul că litigiu pe faptul neîntoarcerii de către S.C. „Grand

Garanovschi” S.R.L. a datoriei către Î.M. „Vinia Traian” S.A. în sumă de 379 483,66 lei poartă

un caracter exclusiv civil și trebuie să fie soluționat numai pe calea procesului civil și că, în

acțiunile lui Garanovschi Alexandr lipsește careva aspect penal, ceea ce era în contradicție cu

practica judiciară pe dosare penale analogice.

Totodată, apelantul a menționat că în cazul supus judecății, inculpatul Garanovschi Alexandr

pe parcursul perioadei formării prezentei datorii față de partea vătămată Î.M. „Vinia Traian”

6

S.A., precum și pe parcursul procesului judiciar confirma și promitea că va achita datoria față

de partea vătămată, însă când vinea timpul acțiunilor reale, se vedea că Garanovschi Alexandr

încă înaintea pornirii procesului insolvabilității S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., dispunând de

mijloace financiare pentru achitarea datoriei față de Î.M. „Vinia Traian” S.A. nu a achitat

aceasta, adică cuvintele lui Garanovschi Alexandr nu corespundeau acțiunilor acestuia.

Totodată, despre situația reala financiară a S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. știa doar

Garanovschi Alexandr. Partea vătămată Î.M .„Vinia Traian” S.A .putea doar să presupună cum

stau lucrurile financiare la această întreprindere. A atenționat, că chiar și atunci când

Garanovschi Alexandr activa în calitate de președinte al raionului și o parte din salariul acestuia

era încasat silit în mărimea stabilită conform titlului executoriu în contul achitării datoriei, nici

atunci Garanovschi Alexandr nu întreprindea acțiuni reale privind efectuarea achitărilor

suplimentare în beneficiul Î.M „Vinia Traian” S.A. în contul achitării datoriei, continuând doar

să promită achitarea datoriilor, adică, comportamentul clasic al escrocelor, care promit să

execute obligațiunea, însă nu o e execută.

Mai mult ca atât, partea vătămată a fost nevoită să încheie cu S.C. „Grand Garanovschi”

S.R.L. acordul din 19.10.2010 - Anexă nr. l la contractul nr. 11/11/09 din 17.11.2009, ca să

primească careva garanții de primire spre termenul stabilit de la întreprinderea inculpatului

restituiri financiare, deoarece deja atunci partea vătămată avea motive temeinice să presupună

că inculpatul vindea persoanei terțe mustul de struguri concentrat produs din materie primă

livrată de partea vătămată, însă și aceste măsuri și precauțiuni nu i-au ajutat părții vătămate să

primească bunurile sale.

Astfel, apelantul în concluzie, a considerat că în timpul ședinței de judecată s-a confirmat

necondiționat că Garanovschi Alexandr s-a folosit de lacunele legislației civile, chiar și în caz

de existență a unei hotărârii judecătorești privind încasarea din contul debitorului în beneficiul

creditorului a datoriei, prin perfectarea, transferarea de către debitorul a activelor sale pe

numele rudelor sale, prin alte persoane, lipsa de careva bunuri înregistrate pe numele lui, toate

acestea fac imposibilă executarea silită a hotărârii judecătorești pe cauza civilă, că Garanovschi

Alexandr de la început nu avea intenția să execute obligațiile privind întoarcerea părții vătămate

a bunurilor acestuia.

Mai mult ca atât, apelantul a invocat că, în cazul examinării cauzelor de acest fel numai prin

legislație civilă, fără aspectul penal, vor apărea situații când cu bună-credință, comercianții și

cetățenii simpli pot fi privați de bunurile sale de către escroci, iar nepedepsirea și lipsa la

escroci a fricii de a fi atrași la răspundere penală le va da un stimul de săvârșire a noi infracțiuni

de escrocherie. În atare situații nu va fi atins scopul legii penale, prevăzut de art. 61 Cod penal

și anume restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

7

Vina lui Garanovschi Alexandr de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod

penal, acuzarea a considerat-o dovedită pe deplin.

3.2. Partea vătămată S.A. „Vinia Traian”, reprezentată de directorului Cristev S.F., a solicitat

casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii, prin care cauza penală să fie restituită spre

rejudecare în prima instanță.

În cererea de apel a invocat că, instanța de fond la examinarea cauzei penale incomplet și

insuficient a cercetat materialele dosarului, fapt ce a condus la emiterea unei sentințe ilegale,

deoarece la examinarea completă și multaspectuală a circumstanțelor cauzei, a invocat că, prin

hotărârea Judecătoriei Taraclia nr. XXXXX din 25 aprilie 2013, intrată în vigoare la 25 mai

2013 a fost dispusă încasarea în mod solidar de la S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., S.R.L.

„Carvincom” și Garanovschi Alexandr în beneficiul S.A. „Vinia Traian” a sumei de 379 483,

66 lei cu titlu de datorie, 77 941,08 lei - dobânda pentru folosirea ilegală a mijloacelor bănești

străine, 68 307,05 lei penalitate, 156 186 pentru pierderi și venitul ratat, 20 457,54 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată legate de achitarea taxei de stat, 2 269 lei cheltuieli legate de executarea

măsurilor de asigurare a acțiunii, sau în total suma de 704 644,74 lei. Totodată, prin încheierea

Judecătoriei Taraclia din 14.06.2012 au fost întreprinse măsuri de asigurare, prin aplicarea

sechestrului asigurător asupra bunurilor și mijloacelor bănești ce aparțin S.C. „Grand

Garanovschi” S.R..L în sumă de 704 644,74 lei.

Astfel, apelantul a susținut că, prin acțiunile ilegale a directorului S.C. „Grand Garanovschi”

S.R.L,. Alexandr Garanovschi părții vătămate S.A. „Vinia Traian” i-a fost cauzat un prejudiciu

în sumă de 379 483,66 lei.

Astfel, inculpatul fiind directorul al S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. și ulterior președinte al

Consiliului raional Taraclia abuziv s-a folosit de încrederea acordată de partea vătămată S.A.

„Vinia Traian” în persoana directorului Cristev XXXXX., care a presupus că legal și benevol

transmite marfă către S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., iar escrocheria în cazul dat a fost

finisată din momentul de facto a transmiterii bunului și dreptului de proprietate asupra acestuia

în beneficul S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L..

Mai mult ca atât, apelantul a susținut că instanța de judecată incorect a constatat

circumstanțele de fapt și incorect a apreciat relațiile juridice între partea vătămată și inculpat ca

subiecți comerciali, ceia ce în mod considerabil a influențat asupra aprecierii vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii.

Astfel, apelantul a considerat că vina inculpatului a fost confirmată prin declarațiile lui

Ambrosi Tudor, Chirneva Maria, Curdova Tatiana, Cristev Semion, Rizov Stepan și probele

cercetate. Astfel, argumentul instanței privind faptul neconfirmării vinovăției lui Garanovschi

Alexandr, îl consideră neîntemeiat.

8

Totodată, a considerat neîntemeiate argumentele instanței de fond și părții apărării în privința

faptului că între inculpat și partea vătămată S.A. „Vinia Traian” sunt exclusiv doar relații de

ordin civil.

Astfel, apelantul a susținut că în acțiunile lui Garanovschi Alexandr persista elementele

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și, mai mult ca atât, în acțiunile lui erau

prevăzute și elementele infracțiunii în baza art. 191 alin. (5), art. 196 alin. (4), art. 244 alin. (2),

art. 245 alin. (2), art. 252 alin. (2), lit. b), art. 320 Cod penal.

Apelantul a mai menționat că inculpatul Garanovschi Alexandr s-a eschivat de la instanțele

de drept și se afla în Bulgaria, iar sentința Judecătoriei Taraclia de fapt l-a eliberat de atragere la

răspundere pe inculpat.

integral la 15 mai 2017, au fost respinse apelurile, ca nefondate și menținută sentința.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a

stabilit situația de fapt și de drept și întemeiat a constatat circumstanțele cauzei, anume că fapta

imputată inculpatului nu conține elementele infracțiunii.

Mai mult ca atât în cadrul ședinței de apel au fost direct cercetate probele prezentate de

ambele părți.

Astfel, instanța de apel a notat că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a

apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii, iar potrivit art. 26 alin. (3) Cod de

procedură penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. În baza

principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim recunoscut și susținut de

jurisprudența CEDO, sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța

de apel îi revine acuzatorului de stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului.

CEDO, în hotărârea Capean vs. Belgia din 13.01.2005, a constatat că, în domeniul penal,

problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2

și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării.

Astfel, instanța de apel a menționat și faptul că, ignorarea jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art. 24 și art. 26 din Codul de procedură penală

lezează dreptul inculpatului la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Totodată, instanța de apel a reținut că însuși prin probele în cauză nu a fost demonstrată

intenția lui Garanovschi Alexandr de a încheia contractul nr. 17/11/09 din 17 noiembrie 2009

cu S.A. „Vinia Traian”, privind primirea și vinderea sucului concentrat de poamă albă și roșie

cu ulterioara neexecutare a obligațiunilor contractuale și urmărirea scopului dobândirii prin

înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane. Or, toate afirmațiile inculpatului

Garanovschi Alexandr, au confirmat că el nu a avut intenția de a însuși bunurile altei persoane,

9

și anume producția vinicolă a S.A. „Vinia Traian”, dar din cauza situației materiale grele și a

faptului că S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. a fost declarat în proces de insolvabilitate a fost în

imposibilitate de a se achita cu S.A. „Vinia Traian”, așa cum având datorii în baza creditelor

acordate de Băncile Comerciale, celor din urmă a fost oferit dreptul prioritar la stingerea

datoriilor.

Totodată, instanța de apel a conchis că, nu au fost constatate temeiuri de a pune la îndoială

afirmațiile inculpatului Garanovschi Alexandr, precum că nu s-a eschivat de la plata datoriei

față de S.A. „Vinia Traian” potrivit hotărârii judecătorești din 25 aprilie 2013 și el figurând deja

ca persoană fizică în procesul civil respectiv, se achita conform documentului executoriu, adică

i se încasau din salariu sume de bani în contul stingerii datoriei.

Astfel, instanța de apel a reținut că în speță, apelantul S.A. „Vinia Traian” a invocat vinovăția

directorului S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., Alexandr Garanovschi la o stare grea financiară

a acestei societăți, ceia ce a servit temei pentru intentarea procesului de insolvabilitate. Însă, din

hotărârea Curții de Apel Cahul din 24 aprilie 2015, menținută prin decizia Curții Supreme de

Justiție din 01 iulie 2015 au fost respinse cererile înaintate de lichidatorul S.C. „Grand

Garanovschi” S.R.L., Ambrosi Tudor și S.R.L. „Agarista Agricola” cu privire la atragerea la

răspundere subsidiară a fondatorului S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., Garanovschi Alexandr,

ca neîntemeiate, așa cum nu s-a constatat că persoana în cauză a contribuit la apariția stării de

insolvabilitate a debitorului.

Totodată, instanța de apel a reținut că, nici un martor și anume persoanele care au activat în

cadrul S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. nu au declarat că inculpatul Garanovschi Alexandr pe

parcursul deținerii funcției de director la societatea pe acțiuni a întreprins careva măsuri ilegale

sau a comis alte careva acțiuni ilegale.

Mai mult ca atât, în instanțele de judecată nu au fost prezentate probe directe privind intenția

lui Garanosvchi Alexandr la dobândirea prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor S.A.

„Vinia Traian”. Astfel, S.A. „Vinia Traian” a acționat în judecată S.C. „Grand Garanovschi”

S.R.L. cu acțiune privind încasarea datoriei și tuturor obligațiunilor financiare prevăzute de

contract și legislația civilă, cererea de chemare în judecată S.A. „Vinia Traian” a fost admisă și

s-a încasat în mod solidar din contul S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., S.R.L. „Garvincom” și

Garanovschi Alexandr în beneficiul S.A. „Vinia Traian” în total suma de 704 644,74 lei (vol. I,

f.d. 20).

Instanța de apel a considerat că, motivarea procurorului în cererea de apel este pur formală,

bazată doar pe teorie cu noțiuni și concluziile generale comportamentului unui escroc, însă

aceste noțiuni nu pot sta la baza emiterii unei sentințe de condamnare. Or, potrivit art. 8 alin. (3)

Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu

pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în

condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

10

Din considerentele menționate, instanța de apel a conchis că argumentele procurorului că

vinovăția inculpatului a fost probată prin înscrisurile din cauză au fost neîntemeiate, or probele

date fiind examinate și apreciate de prima instanță în mod corespunzător.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că anterior acțiunea civilă depusă în instanța de

judecată de către S.A. „Vinia Traian” împotriva S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. a fost admisă

integral și a fost încasată în total suma de 704 644,74 lei în mod solidar de la S.C. „Grand

Garanovschi” S.R.L., Garanovschi Alexandr și ,,Garvincom”S.R.L., iar hotărârea respectivă nu

a fost atacată, fapt confirmat personal de inculpat în ședința instanței de fond.

Instanța de apel, a reținut și faptul că Alexandr Garanovschi nu acționa ca persoană fizică la

momentul colaborării comerciale cu S.A. „Vinia Traian”, dar avea calitatea de director,

respectiv toate acțiunile erau din numele persoanei juridice S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L.,

în privința căreea ulterior a fost inițiat procesul de insolvabilitate.

Instanța de apel a reținut că, procurorul a considerat că prin probele anexate la materialele

dosarului, prin care se reflecta activitatea S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. și relațiile acesteia

cu alte persoane fizice și juridice demonstra faptul că Garanovschi Alexandr folosindu-se de

relațiile de prietenie create cu conducerea S.A. „Vinia Traian” pe perioada conlucrării mai

îndelungate și abuz de încredere a însușit bunurile altei persoane, însă aceste dovezi și

temeiurile invocate de procuror nu au confirmat intenția lui Garanosvchi Alexandr de a comite

infracțiunea imputată. Or, a fost stabilit, că întreprinderea S.A. ,,Vinia Traian” a conlucrat o

perioadă îndelungată de timp și careva obiecții față de obligațiile asumate S.C. „Grand

Garanovschi” S.R.L. nu au fost.

Instanța de apel a conchis că, nu este relevant nici argumentul privind folosirea lui

Garanovschi Alexandr de lacunele legii civile, la încheierea contractelor or, la efectuarea altor

careva acțiuni civile-juridice ambele părți contractante se bucură de drepturi în mod legal și

egal.

Totodată, instanța de apel a respins temeiurile acuzării privind posibilitatea S.C. „Grand

Garanovschi” S.R.L .de a se achita cu S.A. „Vinia Traian”, așa cum s-a luat în considerație doar

acele relații contractante, pe când S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. activa în calitate de

persoană juridică și respectiv avea mai multe obligații cât față de persoane fizice, atât și față de

persoane juridice.

Astfel, instanța de apel a conchis asupra netemeinicei apelului declarat de procuror, ca bazat

pe niște concluzii unipersonale și teorii, care nu s-a ajustat la cazul supus judecății și nu a putut

sta ca bază pentru emiterea unei sentințe de condamnare.

Cu referire la apelul depus de partea vătămată S.A. „Vinia Traian”, instanța de apel a respins

afirmațiile acestea, că instanța de fond la emiterea sentinței supuse apelului a încălcat

prevederile legii procesuale, așa cum partea vătămată doar a făcut referire la acest fapt, însă nu

a indicat care anume norme legale au fost încălcate de către prima instanță.

11

Totodată, instanța de apel a menționat că, în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol, instanța de judecată este obligată să pună

la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală

măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor

administrate.

Instanța de apel, a considerat neîntemeiat argumentul părții vătămate că directorul S.C.

„Grand Garanovschi” S.R.L., Alexandr Garanovschi s-a folosit de încrederea S.A. „Vinia

Traian” și a dobândit prin înșelăciune bunurile părții vătămate, atunci când ultimul binevol i-a

predat marfa. După cum a fost menționat, directorul S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L.,

Alexandr Garanovschi acționa din numele persoanei juridice și după încheierea contractului nr.

17/11/09 din 17 noiembrie 2009 cu S.A. „Vinia Traian”, la 19 octombrie 2010 a fost încheiat

acordul privind procurarea materiei prime, iar ulterior în urma neexecutării obligațiunilor

contractuale prin hotărârea judecătorească din 25 aprilie 2013 s-a încasat în beneficiul S.A.

„Vinia Traian” în total suma de 704 644,74 lei.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că potrivit contractului de fidejusiune din 16

august 2012, potrivit cărui Garanovcshi Alexandr și-a asumat obligația ca persoană fizică să

răspundă față de creditorul S.A. ,,Vinia Traian” pentru executarea obligațiilor debitorului S.C.

„Grand Garanovschi” S.R.L. în baza contractului nr. 17/11/09 din 17 noiembrie 2009, atunci

instanța a stabilit că, termenul de valabilitate a contractului dat era până la achitarea integrală a

datoriei. (vol. I, f.d. 106-107).

Totodată, instanța de apel a considerat că, nu a fost întemeiat apelul părții vătămate precum

că instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. avea

posibilitatea reală de a achita datoria față de S.A. „Vinia Traian” pentru marfa livrată, așa cum a

fost menționat mai sus S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. era persoană juridică și avea mai

multe obligații față de alte persoane juridice și fizice. Mai mult ca atât, în urma inițierii

procesului de insolvabilitate față de S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., S.A. „Vinia Traian” a

fost inclus în lista creditorilor, respectiv drepturile deținute urmează să fie realizate în cadrul

procesului de insolvabilitate.

Astfel, instanța de apel a concluzionat asupra nemeiniciei argumentelor apelantului S.A.

„Vinia Traian” precum că Garanovschi Alexandr a însușit ilicit bunurile altei persoane. Instanța

de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului, precum că prin acțiunile sale

intenționate, inculpatul Garanovschi Alexandr a adus S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L .la

starea inițeierii procesului de insolvabilitate, așa cum potrivit hotărârii Curții de Apel Cahul din

24 aprilie 2015, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2015 au fost

respinse cererile înaintate de lichidatorul S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., Ambrosi Tudor și

12

S.R.L. „Agarista Agricola” cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a fondatorului S.C.

„Grand Garanovschi” S.R.L., Garanovschi Alexandr, ca neîntemeiate, așa cum nu s-a constatat

precum că persoana în cauză a contribuit la apariția stării de insolvabilitate a debitorului.

Instanța de apel a respins și argumentul părții vătămate, că inculpatul intenționat doar

promitea că va restitui datoria formată în urma livrării mărfii de către S.A. „Vinia Traian”, din

motiv că această intenție nu a fost confirmată prin probe veridice și utile.

Instanța de apel a notat că, apelantul S.A. „Vinia Traian” în susținerea apelului a facut

referire doar la niște presupuneri și documente, care prin sine nu prezentau material confirmativ

la intenția lui Garanovschi Alexandr de a dobândi ilicit prin înșelăciune și abuz de încredere

bunurile altei persoane, fiind reflectate doar actele care reflecta activitatea întreprinderii, dar din

declarațiile martorilor audiați în cadrul instanței de fond și instanței de apel, de asemenea în

acțiunile inculpatului nu s-au constatat elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5)

Cod penal. Or, latura subiectivă a escrocheriei se caracterizează prin intenție directă și prin scop

de profit, dobândirea ilicită, și anume dobândirea mărfii și mijloacelor bănești, care însă nu s-a

confirmat în ședința de judecată prin înscrisuri, documente, probe, cât și declarațiile martorilor,

care au indicat, că între S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. și S.A. „Vinia Traian” existau niște

relații comerciale o perioadă îndelungată de timp. Subiect al infracțiunii este persoana fizică

responsabilă, care a atins vârsta de 16 ani. Or, potrivit practicii judiciare, este necesar ca

instanțele judecătorești să ia în considerație că în cazul escrocheriei (art. 190 Cod penal)

victima transmite benevol bunurile către făptuitor, sub influența înșelăciunii sau a abuzului de

încredere. Obiect material al escrocheriei îl poate constitui bunurile, precum și drepturile asupra

acestora, dobândite în mod ilicit. Drepturile dobândite ilicit asupra bunurilor v-or constitui

obiect material al escrocheriei, dacă ele asigură în continuare posibilitatea de a deține, a folosi

și a dispune de obiectul escrocheriei (bunul). Primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui

angajament poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul

intrării în stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția să-și

execute angajamentul asumat.

Alături de alte circumstanțe, intenția este demonstrată prin: situația financiară extrem de

neprielnică a persoanei, care-și asumă angajamentul, la momentul încheierii tranzacției; lipsa de

fundamentare economică și caracterul nerealizabil al angajamentului asumat; lipsa unei

activități aducătoare de beneficii, necesare onorării angajamentului; achitarea veniturilor către

primii deponenți din contul banilor depuși de deponenții ulteriori; prezentarea, la încheierea

tranzacției, a unor documente false; încheierea tranzacției în numele unei persoane juridice

inexistente sau înregistrate pe numele unei persoane de care se folosește o altă persoană pentru

a-și atinge interesele etc.

Astfel, instanța de apel a menționat că primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui

angajament poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul

13

intrării în stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția să-și

execute angajamentul asumat. Or, nu a fost dovedit, că la momentul încheierii contractului nr.

17/11/09 din 17 noiembrie 2009 S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. în persoana directorului

Garanovschi Alexandr urmărea scopul sustragerii bunurilor și nu avea intenția să-și execute

angajamentul asumat.

Astfel, instanța de apel a considerat că, apelulurile sunt nefondate, iar instanța de fond a

pronunțat o sentință legală și întemeiată, prin care a ajuns corect la concluzia cu privire la

necesitatea achitării lui Garanovschi Alexandr învinuit de organul de urmărire penală de

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod Penal fiind achitat, pe motiv că fapta

nu conține elementele infracțiunii

invocând drept temei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței, prin care a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei

în instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În motivarea recursului indică că, în acțiunile inculpatului nu pot fi găsite elementele unor

obligațiuni civile, ci doar elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, așa

cum inculpatul pe toată perioada relațiilor de conlucrare între S.C. ,,Grand Garanovschi” S.R.L.

și S.A. ,,Vinia Traian” și apariția ulterioară a datoriei față de partea vătămată, s-a eschivat de la

plata obligațiunilor contractuale, având posibilitatea reală de a se achita pentru marfa livrată,

însă aceste argumente au fost lăsate fără vre-o apreciere obiectivă și completă de prima instanță

și instanța de apel.

Recurentul consideră că, vinovăția inculpatului este probată prin documentele anexate la

cauza penală și cercetate în ședințele de judecată, or, aceste probe fiind examinate, au fost

apreciate unilateral, neobectiv și incomplet fără coraborare cu alte probe în complex, astfel fiind

apreciate eronat de instanțele de judecată.

Mai mult ca atât, acțiunea civilă depusă în instanța de judecată de către S.A. ,,Vinia Traian”

împotriva S.C. ,,Grand Garanovschi” S.R.L., a fost admisă integral și s-a încasat în total suma

de 704 644,74 lei în mod solidar de la S.C. ,,Garanovschi” S.R.L., Garanovschi Alexandr și

,,Garvincom” S.R.L. Hotărârea respectivă nu a fost atacată, fapt confirmat personal de inculpat

în ședința de judecată în prima instanță. Însă, după examinarea cauzei civile, Garanovschi

Alexandr a plecat peste hotarele țării, în Bulgaria, neavând intenția să poarte răspundere penală,

nici materială, cel puțin să restituie prejudiciul cauzat părții vătămate.

Acuzarea, consideră că motivele invocate de prima instanță și apel, precum că inculpatul a

fost achitat în lipsa elementelor infracțiunii, nu sunt susținute de actele dosarului, întrucât

14

sentința este nemotivată, în apelul procurorului fiind prezentată situația de fapt, probele

administrate, precum și analiza elementelor constitutive ale infracțiunii față de care s-a dispus

achitarea inculpatului.

Mai mult ca atât, recurentul consideră că nu poate fi acceptată achitarea inculpatului,

deoarece probele prezentate de acuzatorul de stat, inclusiv martorii și partea-vătămată,

interogați într-un proces public și sub jurământ, avertizați fiind conform art 312 Cod penal,

pentru darea cu bună știință a declarațiilor mincinoase, confirmă pe deplin vinovăția acestuia,

iar raționalmentele aduse în sprijinul acestor afirmații au un scop de a evita răspunderea.

dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi respins din următoarele

considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu

privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o

are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în

cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în

drept să respingă recursul, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată

și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal lărgit reține că recursul este

depus de procuror în defavoarea inculpatului și ca temei se invocă pct. 6) alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală, și anume: hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului

pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel atunci cînd instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs menționează că, recurentul

în recursul său indică eroarea prevăzută de art. 427 Cod de procedură penală, dar de fapt se

invocă dezacordul recurentului cu aprecierea probelor de către instanța de apel, probe care în

viziunea recurentului confirmă vinovăția inculpatului.

Astfel, Colegiul lărgit precizează că, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și oricăror probe

15

noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) ale aceleași norme prevăd că, în vederea

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor și instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel

sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel a respectat prevederile art. 414, 417 Cod

de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar soluția acesteia

se întemeiază pe o motivare amplă, în urma căreia s-a ajuns la concluzia justă privind

menținerea sentinței fiind justificat concluzionat că fapta încriminată lui Garanovschi Alexandr

nu întrunește elementele infracțiunii. Colegiul penal lărgit susține poziția instanței de apel,

precum că nici una dintre probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința instanței

de fond și apel nu confirmă vina inculpatului de comiterea infracțiunii incriminate și totodată,

presupusa înșelăciune apărută din partea inculpatului nu este confirmată sau stabilită prin probe

concludente, astfel o sentință de condamnare nefiind pasibilă de a fi bazată pe presupuneri.

Înșelăciunea ca element al escrocheriei se poate manifesta prin prezentarea unor date false

sau prin ascunderea unor informații a căror anunțare era obligatorie. Datele false se pot referi

atât la personalitatea infractorului sau a altor persoane, cât și la unele obiecte, fenomene. Actele

de înșelăciune pot fi înfăptuite pe cale verbală, în scris ori folosind ambele căi simultan, însă în

cazul dat, conform materialelor cauzei, nu a fost demonstrată anume intenția lui Garanovschi

Alexandr de a încheia contractul cu nr. 17/11/09 din 17 noiembrie 2009 cu S.A. „Vinia Traian”,

privind primirea și vinderea sucului concentrat de poamă albă și roșie cu ulterioara neexecutare

a obligațiunilor contractuale și urmărirea scopului dobândirii prin înșelăciune și abuz de

încredere a bunurilor altei persoane. Or, prin afirmațiile inculpatului Garanovschi Alexandr, s-a

constatat că el nu a avut intenția de a însuși bunurile altei persoane, și anume producția vinicolă

a S.A. „Vinia Traian”, iar din cauza situației materiale grele și a faptului că în privința S.C.

„Grand Garanovschi” S.R.L. a fost intentată procedura de insolvabilitate, a fost în

imposibilitate de a se achita cu S.A. „Vinia Traian”, iar având datorii în baza creditelor acordate

de Băncile Comerciale, celor din urmă le-a fost oferit dreptul prioritar la stingerea datoriilor.

Totodată, Colegiul penal lărgit conchide că, nu au fost constatate temeiuri de a pune la

îndoială afirmațiile inculpatului Garanovschi Alexandr, precum că nu s-a eschivat de la plata

datoriei față de S.A. „Vinia Traian”, fiind relevant că acțiunea civilă depusă în instanța de

judecată de către S.A. „Vinia Traian” împotriva S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L., a fost

admisă integral și a fost încasată în total suma de 704 644,74 lei în mod solidar de la S.C.

„Grand Garanovschi” S.R.L., Garanovschi Alexandr și ,,Garvincom”S.R.L., iar potrivit

16

hotărârii judecătorești din 25 aprilie 2013 unde inculpatul figura deja ca persoană fizică în

procesul civil respectiv, suma se achita conform documentului executoriu, adică i se încasau din

salariu sume de bani în contul stingerii datoriei.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că inculpatul Alexandr Garanovschi nu acționa ca

persoană fizică la momentul colaborării comerciale cu S.A. ,,Vinia Traian”, dar avea calitatea

de director, respectiv toate acțiunile erau din numele persoanei juridice S.C. ,,Grand

Garanovschi” S.R.L., în privința căreia ulterior a fost inițiat procesul de insolvabilitate.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că procurorul a considerat că prin probele anexate la

materialele dosarului, prin care se reflecta activitatea S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. și

relațiile acesteia cu alte persoane fizice și juridice demonstra faptul că Garanovschi Alexandr,

folosindu-se de relațiile de prietenie create cu conducerea „Vinia Traian” S.A. pe perioada

conlucrării mai îndelungate și abuz de încredere, a însușit bunurile altei persoane, însă aceste

dovezi și temeiurile invocate de procuror nu au confirmat intenția lui Garanosvchi Alexandr de

a comite infracțiunea imputată. Or, a fost stabilit, că întreprinderea S.A. ,,Vinia Traian” a

conlucrat o perioadă îndelungată de timp și careva obiecții față de obligațiile asumate de S.C.

„Grand Garanovschi” S.R.L. nu a înaintat.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui

angajament poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul

intrării în stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția să-și

execute angajamentul asumat. Or, nu a fost dovedit incontestabil, că la momentul încheierii

contractului nr. 17/11/09 din 17 noiembrie 2009 S.C. „Grand Garanovschi” S.R.L. în persoana

directorului Garanovschi Alexandr urmărea scopul sustragerii bunurilor și nu avea intenția să-și

execute angajamentul asumat.

Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că, recursul este nefondat, iar instanța de apel a

pronunțat o decizie legală și întemeiată, prin care a ajuns corect la concluzia cu privire la

necesitatea achitării lui Garanovschi Alexandr de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod Penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii

de escrocherie.

Analizând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel corect a

menținut sentința instanței de fond și a concluzionat că totalitatea probelor demonstrează

nevinovăția lui Garanovschi Alexandr în comiterea infracțiunii incriminate și a emis o decizie

legală.

În viziunea Colegiului penal lărgit, reieșind din conținutul procesului verbal al ședinței

instanței de apel, procurorul în cadrul judecării apelului nu și-a exercitat atribuțiile vis-a-vis de

prezentarea probelor suplimentare în confirmarea învinuirii, iar în conformitate cu prevederile

art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile

Omului, sarcina probatoriului în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel

17

revine acuzatorului de stat în virtutea funcției lui procesuale (art. 51, 53, 320 Cod de procedură

penală). Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în hotărârea Capean contra Belgiei din 13

ianuarie 2005, a constatat că, în materie penală, problema administrării probelor trebuie să fie

abordată prin prisma art. 6 § 2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i

revină acuzării.

Astfel, în cadrul apelului, deși s-a solicitat condamnarea, probe în confirmarea învinuirii

procurorul nu a prezentat. Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit menționează că, recunoașterea

sau nerecunoașterea vinei de către inculpat în săvârșirea infracțiunii incriminate prin prisma

prevederilor art. 66 Cod de procedură penală este un drept al inculpatului, iar vinovăția lui

urmează de a fi dovedită, probată de către partea acuzării prin probe pertinente și concludente.

Generalizând cele expuse, Colegiul penal lărgit conchide, că partea acuzării în susținerea

apelului asupra sentinței instanței de fond prin care a fost achitat inculpatul, nu a îndeplinit

cerințele legii cu privire la prezentarea probelor, ce ar servi temei pentru o nouă interpretare a

probelor de către instanța de apel, care ar confirma vinovăția, or apelul declarat conține

descrierea probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești, cu interpretarea acestor probe

în formă tendențioasă, fără a se referi și la alte circumstanțe ce au importanță pentru cauză și

care au fost omise, ca de altfel și recursul declarat se referă la aprecierea probelor ce aparent

indică la vinovăția inculpatului.

În aceiași ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează, că aprecierea probelor ține de

examinarea cauzei în fapt fie în instanța de fond, sau în instanța de apel, iar dezacordul unei

părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de

condamnare sau de achitare, mai mult ca atât, temeiul invocat nu se încadrează în cele

prevăzute de alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel temeiul invocat de recurent

prevăzut la pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea.

Prevederile legale obligatorii au fost respectate la judecarea cauzei în apel și instanța de apel

s-a expus motivat asupra respingerii apelului, cât și s-au indicat detaliat motivele adoptării

soluției.

De asemenea, Colegiul penal reține că motivele invocate în recurs sunt neîntemeiate și

constituie o interpretare subiectivă a recurentului, iar instanța de apel corect s-a expus asupra

fiecărui argument din apelul declarat de procuror, motivare pe care instanța de recurs o acceptă

și pentru a evita repetări inutile o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CEDO, care în pct. 37 a hotărârii în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.

6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

18

Colegiul penal lărgit subliniează că, de fapt S.A. ,,Vinia Traian” a depus plângere împotriva

inculpatului la 12 ianuarie 2014, privind neexecutarea hotărârii Judecătoriei Taraclia, rămasă

definitivă la 25 mai 2013 (f.d. 5-6, vol. I), astfel actele dosarului confirmă neexecutarea

hotărârii, dar nu comiterea escrocheriei.

În concluzie, Colegiul penal lărgit constată, că în prezenta cauză nu se întrevăd erori de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și ca urmare hotărârea atacată

este legală și întemeiată, instanța de apel dând o apreciere corectă probelor administrate,

examinându-le multilateral, iar motivarea soluției fiind bazată respectiv pe ele.

În acest context, Colegiul penal lărgit conchide, că argumentele invocate de către acuzatorul

de stat în recurs sunt neîntemeiate, fapt ce impune respingerea recursului, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge, ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul-șef interimar al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, în cauza penală în privința lui

Garanovschi Alexandr XXXXX cu menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 29 martie 2017.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 februarie 2018.

Președinte Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Anatolie Țurcan

19