1ra-125/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-125/2018 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-125/2018

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

17 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Burduja Victoria în numele inculpatului Baltă Veaceslav, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, în

cauza penală privindu-l pe

Baltă Veaceslav Xxxxx, xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Veaceslav, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.

(2) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 350 unități

convenționale, ceea ce constituie 7000 lei.

Veaceslav la data de 03.03.2016, în timpul zilei aflându-se în subsolul casei sale

amplasată pe str. Xxxxx din Xxxxx, a început a prepara substanțe narcotice pentru

consumul personal.

Tot el, a păstrat substanțe narcotice preparate până la orele 20:00 min., când la fața

locului au sosit colaboratorii de poliție din cadrul IP Buiucani, mun. Chișinău.

Efectuând cercetarea la fața locului, de către colaboratorii de poliție au fost ridicate mai

1

multe bunuri după cum urmează: un vas din inox, pe pereții căruia în interior erau

prezente depuneri de culoare întunecată; două flacoane din steclă incoloră cu depuneri

de substanță violet-gălbuie, în interiorul cărora se afla un tampon de vată cu depuneri

de substanță de culoare violetă și un ac metalic, un pachet din polimer colorat, trei

seringi medicinale de unică folosință, cu capacitatea de 5 ml, patru capace din polimer;

o cutie din carton de culoare neagră, în care se afla resturi de semințe, o butelie cu

capacitatea de 1 litru, în interiorul căreia se afla un lichid de culoare violet-roz închis, o

butelie cu capacitatea de 1.5 litri, în interiorul căreia se afla un borcan din sticlă incoloră,

ce conținea un lichid de culoare brună cu miros specific, care au fost împachetate în

prezența acestora pentru transmiterea la expertiză.

Conform raportului constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-R-1596 din

04.04.2016, s-a constatat că în depunerile de culoare violet-galbenă de pe pereții

interiori ai flaconului din sticlă incoloră cu tampon de vată și un ac depistat și ridicat

la 03.03.3016, în rezultatul cercetării subsolului din str. Xxxxx, or. Xxxxx, reprezintă

metamfetamin, care face parte din categoria substanțelor psihotrope, cantitatea

substanței psihotrope (metamfetamin) constituia în total 3,18 g.

Conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate la trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 33 ianuarie 3036, metamfetamin - face parte din

categoria substanțelor psihotrope - 3,18 g., și se atribuie la categoria proporții mari.

solicitat casarea parțială a sentinței, din motivul blândeței pedepsei și pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște

vinovat pe Baltă Veaceslav, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod

penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni.

În motivarea apelului declarat acuzatorul de stat a invocat că, prima instanță nu

a luat în considerație criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.

75 Cod penal, inclusiv de gravitatea infracțiunii săvârșite și anume că a fost comisă o

infracțiune mai puțin gravă, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată

inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, cât și

personalitatea inculpatului, care anterior a mai fost condamnat pentru fapte similare,

antecedentele penale fiind stinse; nu a făcut concluziile necesare, nu a stat pe calea

corijării, comițând noi infracțiuni, fapt care denotă că legea penală nu și-a atins scopul

și inculpatul din nou a comis o infracțiune intenționată, ceea ce a dus la adoptarea, de

2

către instanță, a unei sentințe cu o pedeapsă prea blândă, și anume sub formă de

amendă.

a fost admis apelul procurorului, casată sentința în partea numirii pedepsei și

pronunță în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

Baltă Veaceslav Vladimir învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

217 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, i-a fost

numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei

închisorii, cu fixarea unui termen de probațiune pentru o durată de 4 ani.

Baltă Veaceslav a fost obligat să nu-și schimbe locul domiciliului fără

permisiunea organului competent, să participe la programe probaționale.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpatul Baltă Veaceslav a săvârșit infracțiunea imputată lui.

Însă, la numirea felului și măsurii de pedeapsă, prima instanță nu a reținut că

inculpatul anterior a mai fost tras la răspundere penală, pentru care a fost și condamnat

de 4 ori (f.d. 51), ultima dată la 14.05.2013 prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău în baza art. 217 alin. (2), art. 84 alin. (1), alin. (4) Cod penal, la pedeapsa

închisorii pe un termen de 1 an, și deși antecedentele penale sunt stinse, dânsul n-a stat

pe cale corectării a continuat să comită infracțiuni.

Astfel, instanța de apel, la stabilirea măsurii de pedeapsă, a luat în considerație

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, personalitatea inculpatului,

faptul că antecedentele penale sunt stinse și din aceste considerente, a considerat că

inculpatul trebuie să poarte răspundere penală pentru faptele săvârșite în condițiile

sus-indicate și a considerat că îndreptarea și reeducarea lui este posibilă, cu aplicarea

pedepsei, prin prisma prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, sub formă de

închisoare pe un termen de 8 luni, cu suspendarea condițională a executării pedepsei

închisorii de către inculpat, cu aplicarea probațiunii pe o durată de 4 ani, ceea ce va

duce la restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

3

Mai mult ca atât, pentru a sta pe calea corectării, instanța de apel l-a obligat pe

inculpat, ca în perioada de probațiune, să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent și să participe la programe probaționale.

Totodată, instanța de apel a constatat că, deși infracțiunea imputată inculpatului

Baltă V. a fost săvârșită la data de 03.03.2016, în privința acestuia nu poate fi aplicată

Legea nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătura cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, deoarece conform materialelor

dosarului (f.d. 51), Baltă Veaceslav anterior a fost absolvit de pedeapsa penală în baza

Legii privind amnistia, or, potrivit art. 10 alin. (1) lit. h) al Legii menționate, art. 1-9 nu

se aplică persoanei bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru o infracțiune

săvârșită cu intenție și absolvită anterior, în tot sau în parte, în baza actului de amnistie

sau de grațiere, de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei alte infracțiuni.

Burduja Victoria în numele inculpatului Baltă Veaceslav, prin care, indicând temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței fără modificări.

În motivarea recursului invocă următoarele argumente:

- consideră decizia instanței de apel pasibilă de a fi casată, deoarece au fost comise

erori de drept la individualizarea pedepsei penale în raport cu circumstanțele săvârșirii

infracțiunii, precum și faptul că, instanța de apel nu a relevat circumstanțele de fapt și

de drept;

- se constată că Baltă V. a fost pedepsit pentru aceiași faptă de 2 ori: prin aplicarea

amenzii penale (achitată prin ordin de plată anexat la materialele cauzei) și prin

aplicarea pedepsei penale sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni, cu

suspendarea executării acesteia pe un termen de probațiune de4 ani.

Instanța de apel urma să rețină că amenda stabilită prin sentința instanței de fond,

a fost achitată, fapt confirmat prin ordinul de încasare din data de 02.01.2017 nr. I5IU-

3100, BC Moldindconbank SA, fil.Onest, mun.Chisinău în mărime de 3500 lei;

- la stabilirea categoriei pedepsei, instanța de apel nu a luat în considerație și nu

a supus aprecierii circumstanțele reale ale cauzei, precum și cele personale, cum ar fi

circumstanțele atenuante în conformitate cu prevederile art. 78 și 79 Cod penal:

- contribuirea activă la descoperirea infracțiunii;

- căința sinceră de fapta comisă;

- faptul că, în urma comiterii infracțiunii, condamnatul a conștientizat fapta

umilitoare comisă.

- poziția psihică a condamnatului față de consecințele survenite, care a dezonorat

reputația familiei sale, precum și ia afectat enorm.

4

Instanța de apel, nu a ținut cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării acestuia, iar prin aplicarea pedepsei, efectele stabilite la art. 61 Cod penal

nu-și vor atinge scopul;

- în prezenta cauză penală sunt întrunite condițiile aplicării unei pedepse penale

cu amendă, fapt aplicat de către instanța de fond, iar instșnța de apel, era în posibilitatea

de a menține pedeapsa penală stabilită, reieșind din următoarele circumstanțe:

- circumstanțele săvârșirii infracțiunii;

- comportamentul și de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, a conștientizat

fapta umilitoare comisă;

- comportamentul lui în timpul și după consumarea infracțiunii, recunoașterea

integrală a vinei;

- condițiile de viață ale condamnatului, precum și vârsta acestuia.

către avocatul inculpatului, Burduja V., invocând că acesta urmează a fi respins, ca

inadmisibil, deoarece circumstanțele cauzei denotă faptul că instanța de apel adoptând

această hotărâre și-a argumentat suficient soluția, a ținut cont în deplină măsură de

principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă

în referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, Colegiul penal

decide asupra inadmisibilității recursului din următoarele considerente.

În drept, soluția de inadmisibilitate a recursului declarat de avocatul inculpatului,

Burduja V., își are sediul juridic în dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, unde este stipulat că, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu

a recursului ordinar declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților,

poate să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele

invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute exhaustiv de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

de recurent.

La caz, din conținutul recursului declarat de partea apărării se constată că acesta

invocă temeiurile prevăzute de pct. 6) și 10) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală și pledează pentru casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței

5

fără modificări, dat fiind că nu este de acord cu pedeapsa aplicată inculpatului,

considerând că aceasta este prea aspră și neechitabilă.

Analizând acest temeiurile în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată

că acestea nu și-au găsit confirmare.

Totodată, Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, și critică hotărârea instanței de apel numai referitor la pedeapsa care i-a

fost aplicată.

Motivele recurentului, precum că instanța de apel incorect a individualizat

pedeapsa, neacordând deplină eficiență prevederilor art. 75 Cod penal, Colegiul penal

le consideră drept lipsite de temei.

La acest capitol Colegiul relevă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii

articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Concomitent, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lîngă

scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele

prevăzute de lege.

În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei lui Baltă V., instanța de apel a ținut

seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art. 7, 61 Cod penal și de

criteriile generale de individualizare, de caracterul și gradul de pericol social al

infracțiunii săvârșite, stipulate în art. 75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de

gravitatea infracțiunii, care face parte din categoria celor mai puțin grave, de motivul

acesteia, de persoana inculpatului, de condițiile de viață ale acestuia, că la locul de trai

6

se caracterizează pozitiv, de comportamentul acestuia la momentul săvârșirii

infracțiunii și în cadrul desfășurării procesului penal, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, că și-a recunoscut vina și s-a căit sincer pentru

fapta comisă, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată, precum și de

influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării acestuia, având în vedere că

anterior a fost condamnat, fiindu-i aplicată pedeapsa cu închisoare, însă nu a tras

concluziile necesare, corect considerând că corijarea și reeducarea acestuia poate avea

loc doar prin aplicarea pedepsei cu închisoarea, cu suspendarea executării acesteia.

Astfel, Colegiul conchide că concluzia instanței de apel corespunde

circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în

limitele legii și individualizată conform prevederilor legale. Deci, analizând materialele

cauzei și decizia instanței de apel, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept

gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate, iar pedeapsa aplicată

inculpatului este individualizată conform prevederilor legale.

Cât privește argumentul recurentului, precum că inculpatul a prezentat instanței

de apel dovada privind achitarea amenzii stabilite de către prima instanță, considerând

că deja a executat pedeapsa stabilită, Colegiul penal reține că în dispozitivul sentinței

este indicat, că „se explică lui Baltă V. că potrivit prevederilor art. 64 alin. (31) Cod penal,

acesta este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 72 de ore

din momentul în care hotărârea devine executorie. Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de

Apel Chișinău în termen de 15 zile prin intermediul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău”.

Astfel, faptul că inculpatul a executat pedeapsa sub formă de amendă înainte ca

sentința să devină executorie, ultimul și-a asumat situația că hotărârea primei instanțe

putea fi casată de către instanța de apel.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței

de recurs, în sensul casării deciziei contestate.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat de către apărătorul inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Burduja Victoria în

numele inculpatului Baltă Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

7

Apel Chișinău din 11 aprilie 2017, în cauza penală privindu-l pe Baltă Veaceslav Xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 14 februarie 2018.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

8