1ra-316/18 — Art. 145 alin.2 lit. a, j CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 22.03.2017, Fișer Miron a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a) și j) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 19 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către Ozarenschi Ștefan și s-a încasat de la Fișer Miron în beneficiul acestuia, prejudiciul material în mărime de 15 000 lei (cheltuieli pentru înmormântare) și prejudicial moral în mărime de 30 000 lei, iar în total suma de 45 000 lei. S-au încasat de la Fișer Miron în beneficiul statului cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizelor în mărime de 6 628 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că Fișer Miron, la 14.05.2016, aproximativ la ora 15.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în ospeție în domiciliul lui Ozarenschii Trofim, situat în Xxxxx, în rezultatul conflictului iscat cu ultimul, i-a aplicat o lovitură cu un borcan din sticlă, gol cu volumul de 3 litri în regiunea capului lui Ozarenschii Trofim, în rezultatul căreia, borcanul s-a stricat și lui Ozarenschii Trofim i-au fost cauzate leziuni corporale, după care cu scopul de a-1 omorî pe Ozarenschii Trofim, inculpatul a luat un cablu electric, legându-1 sub formă de laț, l-a 1 plasat în regiunea gâtului lui Ozarenschii Trofim și cu acesta l-a sugrumat, în rezultatul căreia ultimul a decedat la fața locului.

Nefiind de acord cu sentința, inculpatul a declarat apel, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de învinuirea înaintată. În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că sentința primei instanțe este neîntemeiată și că recunoaște că a lovit victima cu un borcan în cap, dar a făcut-o deoarece victima l-a atacat cu un cuțit și a fost nevoit să se apere. A mai menționat că v-a prezenta în ședința de judecată probe care-i demonstrează nevinovăția.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2017, s-a admis apelul declarat de către inculpat, s-a casat sentința parțial, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit căreia cheltuielile de judecată în sumă de 13 387 (treisprezece mii trei sute optzeci și șapte) lei, au fost trecute în contul statului. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. Colegiul a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina lui Fișer Miron încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 145 alin. (2) lit. a) și j) Cod penal, adică omorul unei persoane săvârșit cu premeditare și cu o deosebită cruzime. În pofida faptului că nici în ședința de judecată a instanței de fond și nici în instanța de apel inculpatul nu și-a recunoscut vina în privința comiterii infracțiunii incriminate, Colegiul a menționat că faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate ultimului este dovedit prin declarațiile martorului Dumitrașco Olesea, succesorului victimei, Ozarenschi Ștefan precum și prin materialele cauzei, inclusiv: - procesul - verbal de cercetare la fata locului din 15.05.2016, care a fost efectuată la domiciliul lui Ozarenschi Trofim ( f.d. 9-32, vol.I); - procesul - verbal de cercetare la fața locului din 15.05.2016, efectuată pe str. Xxxxx din Xxxxx (f.d. 33-38, vol.I); - procesul - verbal de ridicare din data de 15.05.2016, potrivit căruia, a fost ridicate o pereche de pantaloni bărbătești de culoare neagră de tip blugi, în care Fișer Miron era îmbrăcat la data de 14.05.2016, în timpul maltratării consăteanului Ozarenschi Trofim (f.d.51, vol.I); - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 17.05.2016, prin care au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la cauza penală nr. 2016340222: o scurtă de culoare neagră, o cămașă de culoare albă, o vestă de culoare albastră, o pereche de pantaloni de culoare brună, o pereche de chiloți de culoare neagră și o pereche de ciorapi de culoare neagră (f.d.58, vol.I) ; - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza, penală din 17.05.2016, prin care au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la cauza 2 penală nr. 2016340222: un hârleț cu urme de culoare brună, un cuțit de bucătărie cu urme de culoare brună, un fragment de curea, un chipiu cu urme de culoare brună, un șervet cu urme de culoare brună, o prostire cu urme de culoare brună, o față de pernă cu urme de culoare brună, o față de plapumă cu urme de culoare brună și cioburi de sticlă cu urme papilare (f.d. 61, vol.I); - raportul de expertiză medico-legală nr.637/D din 12.06.2016, conform căruia, moartea lui Ozarenschi Trofîm a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin strangulare - ce se confirmă prin prezența la necropsie a șanțului de strangulare unic, vital, dispus în treimea medie a gâtului, cu direcție orizontală, continuu, cu adîncime uniformă, cu caracter echimotic, alocuri cu caracter de excoriație. La examinarea medico-legală a cadavrului (cu excepția șanțului de strangulare) au fost depistate: plagă contuză și excoriație pe față, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu un corp contondent sau/și la lovirea de acesta, șanț de spânzurare, unic, postmortem, în 1/3 superioară a gâtului, continuu, oblic, ascendent posterior, cu adâncime neuniformă (f.d.75-76, vol.I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 082 din 17.05.2016, conform căruia, în baza examinării medico-legale a învinuitului Fișer Miron, s-au depistat 3 plăgi tăiate superficiale a palmei drepte, care a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice prin tăiere a unui obiect tăietor-înțepător ce ar putea fi lama unui cuțit, cu suprafața de interacțiune limitată (f.d. 82-83, vol.I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 342 din 07.06.2016, conform căruia, în urma analizei rezultatelor cercetărilor sero-biologice ale obiectelor de cercetare prezentate pentru examinare, în conformitate cu circumstanțele, întrebările înaintate în ordonanța de dispunere a expertizei biologice și raportul de expertiză nr. 341 din 07.06.2016, s-a constatat că sângele cet. Ozarenschii Trofim se referă la grupa 0alfa, beta /0(1)/. Sîngele cet. Fișer Miron se referă la grupa Abeta/A(II), cu antigenul asociat „FI”. În fragmente din petele roșietice de pe cerșaf, de pe scurtă, de pe ștergar, de pe chipiu, de pe fața de pernă, de pe plapumă și de pe cămașă, ridicate de la cet, Ozarenschii Trofîm s-a depistat sînge uman. La determinarea apartenenței de grup, în petele examinate m/ob. 1,2,9-12 s-au constatat antigenii „A” și „H”, iar în m/ob. 10 și aglutinele alfa, beta. Conform rezultatelor obținute, permite formarea concluziei că în aceste pete au provenit numai printr-un amestec de sînge al persoanelor cu factorii constatați, cum sunt în cazul dat, de la cet. Fiser Miron si cet. Ozarenschii Trofîm. La determinarea apartenenței de grup în petele examinate m/ob. 1-8. 14-19 s-a constatat antigenul „FI”, iar în m/ob. 4,5 și aglutinele „alfa, beta” ce presupune proveniența lui de la persoană de grupa 0alfa, beta, cum ar fi în cazul dat de la cet. Ozarenschii Trofim. Prevenirea acestui sânge de la cet. Fișer Miron cu grupa sanguină Abeta cu antigenul asociat „H” se exclude (f.d. 90-92, vol.I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 341 din 07.06.2016, potrivit căruia, fiind analizate rezultatele cercetărilor sero-biologice a probelor model de sînge și obiectele prezentate pentru examinare, în conformitate cu circumstanțele și întrebările indicate în ordonanța de dispunere a expertizei biologice, s-a constatat că sângele cet. Ozarenschii Trofim Xxxxx se referă la grupa Oalfa, beta /0( 1)/. sângele cet. Fișer Miron Vasile se 3 referă la grupa Abeta/A(II), cu antigenul asociat „H”. În fragmente din spălătura pe fire de tifon de pe falca stîngă a cuțitului și de pe coada de lemn a hârlețului ridicate din domiciliul cet. Ozarenschii Trofim s-a depistat sânge uman, care la determinarea apartenenței de grup s-au constatat antigenii „A” și „H”. Deci, conform rezultatelor primite, sîngele depistat a provenit de la o persoană cu grupa sanguină Abeta cu antigenul asociat „H”, ce nu exclude în cazul dat provenirea lui de la cet. Fișer Miron. Totodată, stabilirea antigenului „H” în aceste pete nu permite excluderea unui adaos de sânge și de la persoana cu grupa sanguină Oalfa, beta de care este cet. Ozarenschii Trofim (f.d. 101- 102, vol.I); - raportul de expertiză dactiloscopică nr. R-34/12/4-R-58 din 27.05.2016, conform căruia, urma digitală nr. 5 ridicată în cadrul cercetării la fața locului în domiciliul decedatului Ozarenschii Trofim de pe ciobul de sticlă a borcanului a fost creată de degetul inelar al mâinii stângi a învinuitului Fișer Miron (f.d. 110-118, vol.I); - raportului de expertiză psihiatrico - legală nr. 41 s-2016 din 19.07.2016, conform căruia, Fișer Miron nu suferă de careva maladie psihică cronică. În perioada comiterii infracțiunii ce i se impută, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, se afla doar în stare de ebrietate alcoolică simplă, care nu-1 lipsea de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, a acționat cu discernământ, deci, Fișer Miron Xxxxx poate fi recunoscut responsabil de fapta ce i se impută. În prezent, 0conform stării psihice, Fișer Miron are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le poate dirija, nu necesită tratament prin constrângere, poate fi supus anchetei penale, poate depune mărturii și purta răspundere penală (f.d. 174-177, vol.I); - procesul - verbal de confruntare din data de 15.08.2016, petrecută între învinuit și martorul Dumitrașco Olesea, potrivit căruia, părțile și-au susținut declarațiile făcute anterior în cadrul urmăririi penale (f.d.187-188, vol.I); Colegiul a considerat neîntemeiate argumentele invocate de către inculpat în cererea de apel precum că martorul Dumitrașco Olesea a dat declarații false și că ar fi fost influențată de procuror pentru a da declarații în prezenta cauză, or inculpatul nu a prezentat probe în acest sens. În afară de aceasta, partea apărării nu a contestat nici un act întocmit la etapa urmăririi penale în temeiul art. 251 Cod de procedură penală. De asemenea, Colegiul a reținut că inculpatul a scris mesaje de amenințare în adresa martorului Dumitrașco Olesea pe copiile de pe fototabelele anexate la dosarul penal (f.d.73-93, vol. II). Totodată, instanța de apel a considerat drept neîntemeiate și argumentele invocate de către inculpat în apelul său și în ședința instanței de apel, precum că s-a autoapărat, fiind atacat de către Ozarenschi Trofim, în acest sens menționând că apărarea nu e considerată legitimă dacă riposta agresorului a fost întreprinsă după consumarea atacului, iar în speță, însuși inculpatul a declarat că după ce a luat cuțitul de la Ozarenschi Trofim, a ieșit afară și ulterior, s-a întors cu un hârleț. De asemenea, martorul Dumitrașco Olesea a declarat că inculpatul a acționat pedant, mai întâi strangulând victima cu o curea, apoi cu un cablu, 4 iar apoi a lovit victima cu un hârleț în cap, iar în același timp a reușit să lovească și martorul respectiv. Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța a relatat că ținând cont de circumstanțele cauzei, de principiile generale de individualizare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, de caracterul infracțiunii, care este una excepțional de gravă, de limitele pedepsei prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal, și de faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vina, Colegiul a considerat că pedeapsa aplicată de către prima instanță pentru comiterea infracțiunii incriminate, este justificată, echitabilă și rațională. Cât ține de acțiunea civilă înaintată de către succesorul victimei Ozarenschi Trofim, Ozarenschi Ștefan, Colegiul a considerat că prima instanță a conchis corect de a încasa de la Fișer Miron în beneficiul lui Ozarenschi Ștefan prejudiciul material în mărime de 15 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru înmormântare a victimei și prejudiciul moral în mărime de 30 000 lei, luându-se în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul. În altă ordine de idei, Colegiul a considerat cerința părții acuzării privind încasarea de la inculpat în beneficiul statului a sumei de 13 387 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în prezenta cauză penală, drept una neîntemeiată și eronată or, aceste cheltuieli constituie obligația pozitivă a statului în virtutea CEDO. Astfel, dat fiind că art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală nu impune în mod imperativ obligația condamnatului să recupereze cheltuielile judiciare, instanța a considerat că prima instanță a conchis în mod neîntemeiat de a încasa de la Fișer Miron în beneficiul statului cheltuielile de judecată pentru instrumentarea cauzei penale, acestea urmând a fi trecute în contul statului

Împotriva deciziei instanței de apel, declară recursuri ordinare: 5.1. procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, doar în partea ce ține de cheltuielile de judecată, cu menținerea sentinței în această parte fără modificări. În motivarea recursului procurorul indică că instanța de apel evaziv a invocat că soluția referitor la încasarea cheltuielilor de judecată este neîntemeiată și eronată motivând că aceste cheltuieli constituie obligația pozitivă a statului în virtutea CEDO, or titlul VII, capitolul II al Codului de procedură penală, reglementează chestiunea referitor la cheltuielile judiciare, astfel instanța de apel urma să-și motiveze soluția de ce nu aplică normele vizate și dacă există neconcordanțe între prevederile tratatelor internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte, să indice concret care este neconcordanța. 5.2. Avocatul Sîrbu Violeta în numele inculpatului, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Fișer Miron să fie achitat. În motivarea recursului indică că actele procesuale enumerate atât în sentința instanței de fond cât și în decizia instanței de apel, nu constituie probe ce ar dovedi vinovăția lui Fișer Miron, acestea confirmând doar efectuarea acțiunilor de urmărire penală. Recurentul consideră că inculpatul a fost condamnat fiind nevinovat, deoarece în 5 acțiunile acestuia lipsesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal. Atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată, nu au fost administrate suficiente probe care ar dovedi că partea vătămată a fost strangulată de Fișer Miron. 5.3. inculpatul, care fără a invoca un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise și remiterea cauzei la rejudecare în Judecătoria Anenii Noi, motivând că cele incriminate lui au fost săvârșite în stare de afect, în timp ce se apăra de partea vătămată care l-a atacat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Referitor la recursul declarat de procuror, Colegiul reține că ultimul indică ca temei de drept întru casarea deciziei recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul menționează, că acest temei nu și-a găsit confirmare în urma cercetării materialelor cauzei, cu atât mai mult că recurentul invocă de fapt dezacordul cu soluția instanței de apel prin care cheltuielile de judecată în mărime de 13 387 lei, pentru efectuarea expertizelor medico-legale, se trec în contul statului. Instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate, astfel încât argumentele invocate de către recurent în susținerea solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece cheltuielile judiciare au fost suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză medico-legală ale victimei, iar art. 143 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea cauzei morții, situație reținută în speță. Tot aici, Colegiul penal consideră necesar de a se referi și la prevederile alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală, care stipulează că plata expertizelor judiciare efectuate în 6 cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat, de aceea, instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a trece cheltuielile de judecată în sumă de 13 387 lei în contul statului. Referitor la recursurile declarate de către inculpat și avocatul acestuia, Sîrbu Violeta, Colegiul indică că prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Colegiul menționează că în susținerea recursului avocatul invocă temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar potrivit celor menționate de către inculpat, Colegiul deduce că motivele recursului acestuia se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurenți, avocatul de fapt criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o consideră ca neîntemeiată, or instanțele de fond judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Fișer Miron în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a) și j) Cod penal. Colegiul reține că concluziile instanțelor de fond contestate sunt corecte și se confirmă prin cumulul de probe administrate, cercetate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel și indicate în pct. 4.1 a prezentei decizii. Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei și vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii de care a fost condamnat. Din conținutul deciziei recurate, rezultă că instanța de apel corect a constatat faptele și circumstanțele săvârșirii infracțiunii incriminate inculpatului, descriindu-le în partea descriptivă, ulterior motivând concluzia de vinovăție a acestuia prin cumulul de probe administrate în cauză, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de către recurent, solicitarea acestuia privind casarea deciziei, neavând suport probatoriu. Cu referire la critica aprecierii probelor de către instanțele de fond, Colegiul penal consideră că aceasta este inadmisibilă, or art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală 7 prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. Referitor la eroarea invocată de inculpat prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul conchide că nici acest temei pentru declararea recursului ordinar nu și-a găsit confirmare la examinarea cauzei, deoarece instanțele de judecată nu au făcut o altă încadrare juridică a faptei comise de către Fișer Miron decât cea în baza căreia acesta a fost pus sub învinuire. Din considerentele enunțate, pornind de la corectitudinea și plenitudinea constatărilor realizate de către instanța de apel privind vinovăția inculpatului, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia și individualizarea pedepsei stabilite ultimului, luând în considerare motivarea amplă a deciziei instanței de apel în partea chestiunilor care au fost invocate în recursurile ordinare, apreciind că temeiurile pentru recursuri, invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare și nu au fost identificate alte temeiuri care, examinate din oficiu, să impună necesitatea casării hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal conchide că recursurile ordinare înaintate în cauză urmează a fi declarate inadmisibile, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, inculpatul Fișer Miron și avocatul acestuia, Sîrbu Violeta, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2017, în cauza penală în privința lui Fișer Miron, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 07 februarie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 8