1ra-316/18 — art. 145 alin.2 lit. a, j CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 145 alin.2 lit. a, j CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 8 CPP
1ra-316/18 — art. 145 alin.2 lit. a, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-316/18
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
07 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, inculpatul Fișer
Miron și avocatul acestuia, Sîrbu Violeta, prin care se solicită casarea sentinței
Judecătoriei Anenii Noi din 22 martie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 31 mai 2017, în cauza penală în privința lui:
Fișer Miron Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,
originar din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 01.09.2016 - 22.03.2017;
Instanța de apel: 21.04.2017 - 31.05.2017;
Instanța de recurs: 10.01.2018 - 07.02.2018.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 22.03.2017, Fișer Miron a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a) și j) Cod penal, fiindu-i
stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 19 ani, cu executarea acesteia în
penitenciar de tip închis.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de către Ozarenschi Ștefan și s-a încasat
de la Fișer Miron în beneficiul acestuia, prejudiciul material în mărime de 15 000 lei
(cheltuieli pentru înmormântare) și prejudicial moral în mărime de 30 000 lei, iar în total
suma de 45 000 lei.
S-au încasat de la Fișer Miron în beneficiul statului cheltuielile de judecată pentru
efectuarea expertizelor în mărime de 6 628 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că Fișer Miron, la 14.05.2016,
aproximativ la ora 15.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în ospeție în
domiciliul lui Ozarenschii Trofim, situat în Xxxxx, în rezultatul conflictului iscat cu
ultimul, i-a aplicat o lovitură cu un borcan din sticlă, gol cu volumul de 3 litri în regiunea
capului lui Ozarenschii Trofim, în rezultatul căreia, borcanul s-a stricat și lui Ozarenschii
Trofim i-au fost cauzate leziuni corporale, după care cu scopul de a-1 omorî pe
Ozarenschii Trofim, inculpatul a luat un cablu electric, legându-1 sub formă de laț, l-a
1
plasat în regiunea gâtului lui Ozarenschii Trofim și cu acesta l-a sugrumat, în rezultatul
căreia ultimul a decedat la fața locului.
Nefiind de acord cu sentința, inculpatul a declarat apel, solicitând casarea acesteia
și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
să fie achitat de învinuirea înaintată.
În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că sentința primei instanțe este
neîntemeiată și că recunoaște că a lovit victima cu un borcan în cap, dar a făcut-o deoarece
victima l-a atacat cu un cuțit și a fost nevoit să se apere. A mai menționat că v-a prezenta
în ședința de judecată probe care-i demonstrează nevinovăția.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai 2017, s-a
admis apelul declarat de către inculpat, s-a casat sentința parțial, inclusiv din oficiu, în
baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit
căreia cheltuielile de judecată în sumă de 13 387 (treisprezece mii trei sute optzeci și șapte)
lei, au fost trecute în contul statului.
În rest, sentința a fost menținută.
4.1. Colegiul a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate
în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și
veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a
stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina lui Fișer Miron încadrarea
juridică corespunzătoare, și anume art. 145 alin. (2) lit. a) și j) Cod penal, adică omorul
unei persoane săvârșit cu premeditare și cu o deosebită cruzime.
În pofida faptului că nici în ședința de judecată a instanței de fond și nici în instanța
de apel inculpatul nu și-a recunoscut vina în privința comiterii infracțiunii incriminate,
Colegiul a menționat că faptul comiterii acțiunilor infracționale imputate ultimului este
dovedit prin declarațiile martorului Dumitrașco Olesea, succesorului victimei, Ozarenschi
Ștefan precum și prin materialele cauzei, inclusiv:
- procesul - verbal de cercetare la fata locului din 15.05.2016, care a fost efectuată la
domiciliul lui Ozarenschi Trofim ( f.d. 9-32, vol.I);
- procesul - verbal de cercetare la fața locului din 15.05.2016, efectuată pe str. Xxxxx
din Xxxxx (f.d. 33-38, vol.I);
- procesul - verbal de ridicare din data de 15.05.2016, potrivit căruia, a fost ridicate
o pereche de pantaloni bărbătești de culoare neagră de tip blugi, în care Fișer Miron era
îmbrăcat la data de 14.05.2016, în timpul maltratării consăteanului Ozarenschi Trofim
(f.d.51, vol.I);
- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din
17.05.2016, prin care au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la cauza
penală nr. 2016340222: o scurtă de culoare neagră, o cămașă de culoare albă, o vestă de
culoare albastră, o pereche de pantaloni de culoare brună, o pereche de chiloți de culoare
neagră și o pereche de ciorapi de culoare neagră (f.d.58, vol.I) ;
- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza, penală din
17.05.2016, prin care au fost recunoscute în calitate de corpuri delicte și anexate la cauza
2
penală nr. 2016340222: un hârleț cu urme de culoare brună, un cuțit de bucătărie cu urme
de culoare brună, un fragment de curea, un chipiu cu urme de culoare brună, un șervet cu
urme de culoare brună, o prostire cu urme de culoare brună, o față de pernă cu urme de
culoare brună, o față de plapumă cu urme de culoare brună și cioburi de sticlă cu urme
papilare (f.d. 61, vol.I);
- raportul de expertiză medico-legală nr.637/D din 12.06.2016, conform căruia,
moartea lui Ozarenschi Trofîm a survenit în rezultatul asfixiei mecanice prin strangulare
- ce se confirmă prin prezența la necropsie a șanțului de strangulare unic, vital, dispus în
treimea medie a gâtului, cu direcție orizontală, continuu, cu adîncime uniformă, cu
caracter echimotic, alocuri cu caracter de excoriație. La examinarea medico-legală a
cadavrului (cu excepția șanțului de strangulare) au fost depistate: plagă contuză și
excoriație pe față, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu un corp contondent
sau/și la lovirea de acesta, șanț de spânzurare, unic, postmortem, în 1/3 superioară a
gâtului, continuu, oblic, ascendent posterior, cu adâncime neuniformă (f.d.75-76, vol.I);
- raportul de expertiză medico-legală nr. 082 din 17.05.2016, conform căruia, în baza
examinării medico-legale a învinuitului Fișer Miron, s-au depistat 3 plăgi tăiate
superficiale a palmei drepte, care a fost produsă în rezultatul acțiunii traumatice prin tăiere
a unui obiect tăietor-înțepător ce ar putea fi lama unui cuțit, cu suprafața de interacțiune
limitată (f.d. 82-83, vol.I);
- raportul de expertiză medico-legală nr. 342 din 07.06.2016, conform căruia, în urma
analizei rezultatelor cercetărilor sero-biologice ale obiectelor de cercetare prezentate
pentru examinare, în conformitate cu circumstanțele, întrebările înaintate în ordonanța de
dispunere a expertizei biologice și raportul de expertiză nr. 341 din 07.06.2016, s-a
constatat că sângele cet. Ozarenschii Trofim se referă la grupa 0alfa, beta /0(1)/. Sîngele
cet. Fișer Miron se referă la grupa Abeta/A(II), cu antigenul asociat „FI”. În fragmente din
petele roșietice de pe cerșaf, de pe scurtă, de pe ștergar, de pe chipiu, de pe fața de pernă,
de pe plapumă și de pe cămașă, ridicate de la cet, Ozarenschii Trofîm s-a depistat sînge
uman. La determinarea apartenenței de grup, în petele examinate m/ob. 1,2,9-12 s-au
constatat antigenii „A” și „H”, iar în m/ob. 10 și aglutinele alfa, beta. Conform rezultatelor
obținute, permite formarea concluziei că în aceste pete au provenit numai printr-un
amestec de sînge al persoanelor cu factorii constatați, cum sunt în cazul dat, de la cet. Fiser
Miron si cet. Ozarenschii Trofîm. La determinarea apartenenței de grup în petele
examinate m/ob. 1-8. 14-19 s-a constatat antigenul „FI”, iar în m/ob. 4,5 și aglutinele „alfa,
beta” ce presupune proveniența lui de la persoană de grupa 0alfa, beta, cum ar fi în cazul
dat de la cet. Ozarenschii Trofim. Prevenirea acestui sânge de la cet. Fișer Miron cu grupa
sanguină Abeta cu antigenul asociat „H” se exclude (f.d. 90-92, vol.I);
- raportul de expertiză medico-legală nr. 341 din 07.06.2016, potrivit căruia, fiind
analizate rezultatele cercetărilor sero-biologice a probelor model de sînge și obiectele
prezentate pentru examinare, în conformitate cu circumstanțele și întrebările indicate în
ordonanța de dispunere a expertizei biologice, s-a constatat că sângele cet. Ozarenschii
Trofim Xxxxx se referă la grupa Oalfa, beta /0( 1)/. sângele cet. Fișer Miron Vasile se
3
referă la grupa Abeta/A(II), cu antigenul asociat „H”. În fragmente din spălătura pe fire
de tifon de pe falca stîngă a cuțitului și de pe coada de lemn a hârlețului ridicate din
domiciliul cet. Ozarenschii Trofim s-a depistat sânge uman, care la determinarea
apartenenței de grup s-au constatat antigenii „A” și „H”. Deci, conform rezultatelor
primite, sîngele depistat a provenit de la o persoană cu grupa sanguină Abeta cu antigenul
asociat „H”, ce nu exclude în cazul dat provenirea lui de la cet. Fișer Miron. Totodată,
stabilirea antigenului „H” în aceste pete nu permite excluderea unui adaos de sânge și de
la persoana cu grupa sanguină Oalfa, beta de care este cet. Ozarenschii Trofim (f.d. 101-
102, vol.I);
- raportul de expertiză dactiloscopică nr. R-34/12/4-R-58 din 27.05.2016, conform
căruia, urma digitală nr. 5 ridicată în cadrul cercetării la fața locului în domiciliul
decedatului Ozarenschii Trofim de pe ciobul de sticlă a borcanului a fost creată de degetul
inelar al mâinii stângi a învinuitului Fișer Miron (f.d. 110-118, vol.I);
- raportului de expertiză psihiatrico - legală nr. 41 s-2016 din 19.07.2016, conform
căruia, Fișer Miron nu suferă de careva maladie psihică cronică. În perioada comiterii
infracțiunii ce i se impută, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, se afla
doar în stare de ebrietate alcoolică simplă, care nu-1 lipsea de capacitatea de prevedere și
deliberare a acțiunilor sale, a acționat cu discernământ, deci, Fișer Miron Xxxxx poate fi
recunoscut responsabil de fapta ce i se impută. În prezent, 0conform stării psihice, Fișer
Miron are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le poate dirija, nu necesită
tratament prin constrângere, poate fi supus anchetei penale, poate depune mărturii și purta
răspundere penală (f.d. 174-177, vol.I);
- procesul - verbal de confruntare din data de 15.08.2016, petrecută între învinuit și
martorul Dumitrașco Olesea, potrivit căruia, părțile și-au susținut declarațiile făcute
anterior în cadrul urmăririi penale (f.d.187-188, vol.I);
Colegiul a considerat neîntemeiate argumentele invocate de către inculpat în cererea
de apel precum că martorul Dumitrașco Olesea a dat declarații false și că ar fi fost
influențată de procuror pentru a da declarații în prezenta cauză, or inculpatul nu a prezentat
probe în acest sens. În afară de aceasta, partea apărării nu a contestat nici un act întocmit
la etapa urmăririi penale în temeiul art. 251 Cod de procedură penală. De asemenea,
Colegiul a reținut că inculpatul a scris mesaje de amenințare în adresa martorului
Dumitrașco Olesea pe copiile de pe fototabelele anexate la dosarul penal (f.d.73-93, vol.
II).
Totodată, instanța de apel a considerat drept neîntemeiate și argumentele invocate de
către inculpat în apelul său și în ședința instanței de apel, precum că s-a autoapărat, fiind
atacat de către Ozarenschi Trofim, în acest sens menționând că apărarea nu e considerată
legitimă dacă riposta agresorului a fost întreprinsă după consumarea atacului, iar în speță,
însuși inculpatul a declarat că după ce a luat cuțitul de la Ozarenschi Trofim, a ieșit afară
și ulterior, s-a întors cu un hârleț. De asemenea, martorul Dumitrașco Olesea a declarat că
inculpatul a acționat pedant, mai întâi strangulând victima cu o curea, apoi cu un cablu,
4
iar apoi a lovit victima cu un hârleț în cap, iar în același timp a reușit să lovească și martorul
respectiv.
Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța a relatat că ținând cont de
circumstanțele cauzei, de principiile generale de individualizare a pedepsei consfințite în
art. 61 alin. (2) Cod penal, de caracterul infracțiunii, care este una excepțional de gravă,
de limitele pedepsei prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal, și de faptul că
inculpatul nu și-a recunoscut vina, Colegiul a considerat că pedeapsa aplicată de către
prima instanță pentru comiterea infracțiunii incriminate, este justificată, echitabilă și
rațională.
Cât ține de acțiunea civilă înaintată de către succesorul victimei Ozarenschi Trofim,
Ozarenschi Ștefan, Colegiul a considerat că prima instanță a conchis corect de a încasa de
la Fișer Miron în beneficiul lui Ozarenschi Ștefan prejudiciul material în mărime de 15
000 lei cu titlu de cheltuieli pentru înmormântare a victimei și prejudiciul moral în mărime
de 30 000 lei, luându-se în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul.
În altă ordine de idei, Colegiul a considerat cerința părții acuzării privind încasarea
de la inculpat în beneficiul statului a sumei de 13 387 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare
suportate în prezenta cauză penală, drept una neîntemeiată și eronată or, aceste cheltuieli
constituie obligația pozitivă a statului în virtutea CEDO. Astfel, dat fiind că art. 229 alin.
(2) Cod de procedură penală nu impune în mod imperativ obligația condamnatului să
recupereze cheltuielile judiciare, instanța a considerat că prima instanță a conchis în mod
neîntemeiat de a încasa de la Fișer Miron în beneficiul statului cheltuielile de judecată
pentru instrumentarea cauzei penale, acestea urmând a fi trecute în contul statului
Împotriva deciziei instanței de apel, declară recursuri ordinare:
5.1. procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură
penală, solicită casarea parțială a acesteia, doar în partea ce ține de cheltuielile de judecată,
cu menținerea sentinței în această parte fără modificări.
În motivarea recursului procurorul indică că instanța de apel evaziv a invocat că
soluția referitor la încasarea cheltuielilor de judecată este neîntemeiată și eronată motivând
că aceste cheltuieli constituie obligația pozitivă a statului în virtutea CEDO, or titlul VII,
capitolul II al Codului de procedură penală, reglementează chestiunea referitor la
cheltuielile judiciare, astfel instanța de apel urma să-și motiveze soluția de ce nu aplică
normele vizate și dacă există neconcordanțe între prevederile tratatelor internaționale în
domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la care Republica Moldova
este parte, să indice concret care este neconcordanța.
5.2. Avocatul Sîrbu Violeta în numele inculpatului, care invocând prevederile art.
427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise și
pronunțarea unei noi hotărâri prin care Fișer Miron să fie achitat.
În motivarea recursului indică că actele procesuale enumerate atât în sentința
instanței de fond cât și în decizia instanței de apel, nu constituie probe ce ar dovedi
vinovăția lui Fișer Miron, acestea confirmând doar efectuarea acțiunilor de urmărire
penală. Recurentul consideră că inculpatul a fost condamnat fiind nevinovat, deoarece în
5
acțiunile acestuia lipsesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 145 alin.
(2) lit. a), j) Cod penal. Atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată, nu au
fost administrate suficiente probe care ar dovedi că partea vătămată a fost strangulată de
Fișer Miron.
5.3. inculpatul, care fără a invoca un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 Cod de
procedură penală, solicită casarea hotărârilor emise și remiterea cauzei la rejudecare în
Judecătoria Anenii Noi, motivând că cele incriminate lui au fost săvârșite în stare de afect,
în timp ce se apăra de partea vătămată care l-a atacat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit neîntemeiate din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care
constată că este vădit neîntemeiat.
Referitor la recursul declarat de procuror, Colegiul reține că ultimul indică ca temei
de drept întru casarea deciziei recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală
și anume că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile
de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția.
Colegiul menționează, că acest temei nu și-a găsit confirmare în urma cercetării
materialelor cauzei, cu atât mai mult că recurentul invocă de fapt dezacordul cu soluția
instanței de apel prin care cheltuielile de judecată în mărime de 13 387 lei, pentru
efectuarea expertizelor medico-legale, se trec în contul statului.
Instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură
penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt
trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial,
condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de
insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judicare poate influența substanțial
asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.
Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile art. 227 alin.
(3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de
stat dacă legea nu prevede altă modalitate, astfel încât argumentele invocate de către
recurent în susținerea solicitării înaintate sunt neîntemeiate, deoarece cheltuielile judiciare
au fost suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză medico-legală ale victimei, iar
art. 143 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, prevede că expertiza se dispune și se
efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea cauzei morții, situație reținută în speță.
Tot aici, Colegiul penal consideră necesar de a se referi și la prevederile alin. (2) art.
143 Cod de procedură penală, care stipulează că plata expertizelor judiciare efectuate în
6
cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat, de aceea, instanța de
apel corect a ajuns la concluzia de a trece cheltuielile de judecată în sumă de 13 387 lei în
contul statului.
Referitor la recursurile declarate de către inculpat și avocatul acestuia, Sîrbu
Violeta, Colegiul indică că prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală
stipulează că, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate
expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să
fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a
agrava situația condamnatului.
Colegiul menționează că în susținerea recursului avocatul invocă temeiul prevăzut
de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței
de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar potrivit
celor menționate de către inculpat, Colegiul deduce că motivele recursului acestuia se
încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală care stipulează
că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului când faptei săvârșite i s-a dat o
încadrare juridică greșită.
Însă, Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea
recursurilor, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurenți, avocatul de
fapt criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond.
Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul
că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul o consideră ca
neîntemeiată, or instanțele de fond judecând cauza și verificând probele cu respectarea
prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit
art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,
veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept,
ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Fișer Miron în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a) și j) Cod penal.
Colegiul reține că concluziile instanțelor de fond contestate sunt corecte și se
confirmă prin cumulul de probe administrate, cercetate și verificate în cadrul ședinței
instanței de apel și indicate în pct. 4.1 a prezentei decizii.
Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o
însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra existenței faptei
și vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii de care a fost condamnat.
Din conținutul deciziei recurate, rezultă că instanța de apel corect a constatat faptele
și circumstanțele săvârșirii infracțiunii incriminate inculpatului, descriindu-le în partea
descriptivă, ulterior motivând concluzia de vinovăție a acestuia prin cumulul de probe
administrate în cauză, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de către
recurent, solicitarea acestuia privind casarea deciziei, neavând suport probatoriu.
Cu referire la critica aprecierii probelor de către instanțele de fond, Colegiul penal
consideră că aceasta este inadmisibilă, or art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală
7
prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că
chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol,
astfel neconstituind un temei pentru recurs separat.
Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz comportă
o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa examinării cauzei
în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de a se pronunța
asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau material, iar
aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei,
judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs.
Referitor la eroarea invocată de inculpat prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod
de procedură penală, Colegiul conchide că nici acest temei pentru declararea recursului
ordinar nu și-a găsit confirmare la examinarea cauzei, deoarece instanțele de judecată nu
au făcut o altă încadrare juridică a faptei comise de către Fișer Miron decât cea în baza
căreia acesta a fost pus sub învinuire.
Din considerentele enunțate, pornind de la corectitudinea și plenitudinea
constatărilor realizate de către instanța de apel privind vinovăția inculpatului, încadrarea
juridică a acțiunilor acestuia și individualizarea pedepsei stabilite ultimului, luând în
considerare motivarea amplă a deciziei instanței de apel în partea chestiunilor care au fost
invocate în recursurile ordinare, apreciind că temeiurile pentru recursuri, invocate de
recurenți, nu și-au găsit confirmare și nu au fost identificate alte temeiuri care, examinate
din oficiu, să impună necesitatea casării hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal
conchide că recursurile ordinare înaintate în cauză urmează a fi declarate inadmisibile,
deoarece sunt vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura
de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, inculpatul Fișer Miron și avocatul acestuia,
Sîrbu Violeta, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 mai
2017, în cauza penală în privința lui Fișer Miron, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 07 februarie 2018.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
8