1ra-133/2018 — art. 151 alin. 2 lit. d CP

1ra-133/2018 — art. 151 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-133/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

10 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Elena Covalenco,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Valeriu Mardari în numele inculpatului și ultimul, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2017, în cauza penală

în privința lui

Toma Nicolai XXXXX, născut la XXXXX,

originar si domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 18.09.2014 - 10.07.2015;

instanța de apel: 28.07.2015 - 30.10.2015;

instanța de recurs: 23.08.2016 - 08.11.2016;

instanța de apel: 09.01.2017 - 14.03.2017;

instanța de recurs: 30.11.2017 - 10.01.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în baza

actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

lui Toma Nicolai, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d)

Cod penal, a fost încetat din motiv că, fapta săvârșită constituie contravenție prevăzută

de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, iar procesul contravențional a fost încetat în

legătură cu expirarea termenului de prescripție.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Toma Nicolai a prejudiciului material cauzat

părții vătămate Pisaniuc Grigori în suma de 500 lei.

Toma Nicolai de către organul de urmărire penală este învinuit că, la 4 mai 2013,

aproximativ la ora 23:30, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Samciuc V., în

urma unor relații ostile apărute, intenționat, având scopul vătămării intenționate grave

1

a integrității corporale, în timp ce se afla în pădurea din apropierea satului Dolinnoe,

raionul Criuleni, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului

cetățeanului Pisaniuc Grigori, în rezultatul cărora, ultimului i-au fost cauzate, leziuni

corporale sub formă de traumă acută cranio-cerebrală, fractura liniară a osului

temporal de dreapta, hematom subdural care se califică ca vătămări corporale grave

periculoase pentru viață.

solicitat casarea acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri prin care Toma Nicolai să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod

penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis și în baza art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat

executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 5 ani.

În motivarea cererii de apel, procurorul a indicat că, sentința este una ilegală și

neîntemeiată, instanța dând o apreciere eronată probelor acumulate în respectiva cauză

penală.

a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit de prima instanță prin care inculpatul a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, la 5 ani închisoare,

iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un

termen de probațiune de 2 ani.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, reieșind din cele reținute

prin rechizitoriu în sarcina inculpatului, acesta se face vinovat de comiterea unei fapte

ilegale, însă incorect faptele acestuia au fost calificate de către organul de urmărire

penală și anume eronat i-a fost imputată agravanta de două sau mai multe persoane.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia cu

dispunerea rejudecării cauzei, indicând că decizia nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

noiembrie 2016, a fost admis recursul, casată total decizia cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceiași instanța, într-un alt complet de judecată.

6.1. În motivarea deciziei, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel

încadrând acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, urma să constate

în partea descriptivă a deciziei adoptate fapta prejudiciabilă care întrunește toate

elementele constitutive ale infracțiunii respective.

2

Astfel, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel nu a dat răspuns

argumentelor invocate de către procuror în cererea de apel și nu a constatat fapta

imputată inculpatului, eroare prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură

penală.

a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 10 ani și 2 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

7.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, inculpatul Toma Nicolai,

la 4 mai 2013, aproximativ la ora 23:30, împreună după o înțelegere prealabilă cu o

persoană în privința căreia procesul penal a fost disjungat într-o procedură separată, în

urma unor relații ostile apărute, intenționat, având scopul vătămării intenționate grave

a integrității corporale, în timp ce se afla în pădurea din apropierea satului Dolinnoe,

raionul Criuleni, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului

cetățeanului Pisaniuc Grigori, în rezultatul căruia, ultimului i-au fost cauzate, leziuni

corporale sub formă de traumă acută cranio-cerebrală, fractura liniară a osului

temporal de dreapta, hematom subdural care se califică ca vătămări corporale grave

periculoase pentru viață.

Instanța de apel a conchis că, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Toma

Nicolai a comis infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, după

următoarele semne calificative, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale

sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită de două persoane.

Astfel, necătând la faptul că, inculpatul Toma Nicolai nu-și recunoaște vina in

comiterea infracțiunii încriminate, vinovăția lui este dovedită prin următoarea sistemă

de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi:

declarațiile părții vătămate Pisaniuc Grigori; declarațiile martorilor Toma Diana,

Diacenco Vădim, Rotari Artemii; comunicarea telefonică nr. 1413 din 19 mai 2013 (f. d.

7, vol. I); comunicarea telefonică nr.5398 de la stațiunea 903 (f. d. 18, vol. I); rapoartele

de expertiză medico-legală nr. 291D din 10 septembrie 2013 și nr. 466 din 13 decembrie

2013 (f. d. 67, 129-136, vol. I); raport medico-legal de constatare nr. 187D din 12 iunie

2013 (f. d. 34, vol. I); proces-verbal de cercetare la fața locului din 10 octombrie 2013 (f.

d. 118, vol. I); proces-verbal de confruntare din 2 iulie 2014 efectuată între Pisaniuc

Grigorii și Toma Nicolai (f. d. 180, vol. I); ordonanța procurorului în Procuratura r-nul.

Criuleni, Rapeșo Ivan din 10 septembrie 2014, prin care a fost disjungată cauza penală

în privința lui Samciuc Vitalii (f. d. 195, vol. I).

3

Așadar, instanța de apel a concluzionat că, prin acțiunile sale intenționate,

inculpatul a comis infracțiunea imputată, iar instanța de fond eronat a recalificat

acțiunile acestuia de la art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal la art. 78 alin. (2) Cod

contravențional.

Totodată, instanța de apel a menționat că, inculpatul nu și-a recunoscut vina în

cele incriminate calificând poziția acestuia drept o metodă de apărare, or, persoana care

pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat

nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în

cazurile expres prevăzute de legea procesual penală, iar nerecunoașterea vinei de către

Toma Nicolai pe întregul proces penal se apreciază ca un drept al acestuia și ca o

metodă de apărare.

Mai mult, instanța de apel a indicat că, instanța de fond a dat o apreciere juridică

eronată probelor administrate în respectiva cauză penală, or, acestea demonstrează cu

certitudine faptul că anume inculpatul Toma Nicolai, împreună cu încă o persoană, i-

au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului lui Pisaniuc Grigori, în

rezultatul căruia, ultimului i-au fost cauzate, leziuni corporale sub formă de traumă

acută cranio-cerebrală, fractura liniară a osului temporal de dreapta, hematom

subdural care potrivit raportului medico-legal de constatare nr. 187D din 12 iunie 2013,

se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață.

De asemenea, în motivarea sentinței, instanța de fond a apreciat în mod eronat

declarațiile martorului Toma Diana, martor ocular și care a menționat că a văzut cum

partea vătămată a fost lovită de către inculpatul Toma Nicolai de 2 ori, o lovitură în față

și una frontal.

La fel, instanța de fond face referire și la rapoartele de expertiză medico-legală

nr.291D din 10.09.2013 și nr.466 din 13.12.2013, potrivit cărora părții vătămate i-au fost

cauzate vătămări corporale grave, sub formă de traumă cranio-cerebrală, contuzie

cerebrală, fractura liniară a osului temporar pe dreapta, hematom subdural și se califică

ca vătămări corporale grave și însăși instanța de fond în sentința adoptată indică că,

circumstanțele menționate sunt descrise în ordonanța pentru dispunerea expertizei

medico-legale și anume că la 04 mai 2013, lui Pisaniuc Grigori de către Toma Nicolai și

Samciuc Vitalie i-ar fi fost aplicate multiple lovituri cu pumnii în regiunea capului, ca

în concluzie să adopte o sentință de încetare a procesului penal în privința inculpatului

Toma Nicolai din motiv că, fapta săvârșită de către acesta constituie o contravenție

prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional și nu infracțiunea prevăzută la art.

151 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a susținut că, instanța de fond nu a luat în considerare

faptul că, Toma Nicolai împreună cu încă o persoană, au acționat împreună și au avut

4

o intenție unică îndreptată la cauzarea vătămărilor corporale grave părții vătămate

Pisaniuc Grigori și luând în considerație raportul de expertiză medico-legală în comisie

nr. 466 din 43.12.2013, nu a fost posibil de stabilit cu exactitate în urma cărei lovituri au

survenit consecințele grave, faptele lor comune urmează a fi calificate ca infracțiunea

prevăzută de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, prin decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 30 octombrie 2015, Toma Nicolai a fost recunoscut vinovat

în cauzarea, cu intenție, a vătămărilor corporale grave părții vătămate Pisaniuc Grigori,

iar acesta n-a atacat această decizie cu recurs, ultima fiind atacată cu recurs doar de

către procuror în Curtea Supremă de Justiție (f. d. 107-111, vol. II), în care solicită

casarea deciziei recurate pe motivul că, instanța de apel a constatat că infracțiunea a

fost comisă doar de către o persoană, adică de către Toma Nicolai, pe când, de facto,

infracțiunea a fost comisă de către 2 persoane, iar Curtea Supremă de Justiție, prin

decizia din 08.11.2016 (f.d. 116-120 vol. II) a admis recursul înaintat, a casat decizia

recurată și a dispus rejudecarea cauzei.

Cu referire la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care îi agravează ori atenuează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de

viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel nu a reținut circumstanțe atenuante și agravante în privința

inculpatului Toma Nicolai.

Ținând cont de faptul că, sancțiunea prevăzută la art. 151 alin. (2) Cod penal,

prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de la 10 la 12 ani, instanța de apel a conchis

de a-i stabili inculpatului pedeapsa minimă prevăzută la art. 151 alin. (2) Cod penal,

sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani și 2 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Mardari Valeriu în numele inculpatului și ultimul, prin care solicită casarea deciziei cu

menținerea sentinței.

8.1. Avocatul Mardari Valeriu în numele inculpatului susține că, instanța de apel

a pronunțat o decizie nemotivată bazată pe o apreciere greșită a probelor administrate

în respectiva cauză penală.

Mai mult, menționează că, instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia de a

înceta procesul penal în privința inculpatului învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal din motiv că, fapta săvârșită constituie o

contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional.

5

Totodată, apărarea indică că, instanța de apel eronat a condamnat inculpatul în

comiterea infracțiunii imputate cu agravanta ,,săvârșită de două persoane”, or, în

decizia recurată nu este indicat cine este persoana a doua și care era rolul fiecăruia.

8.2. Inculpatul indică că, instanța de apel a pronunțat o decizie bazată pe

presupuneri și a dat o apreciere eronată probelor administrate în respectiva cauză

penală.

De asemenea, recurentul susține că, instanța de apel eronat nu a luat în calcul la

emiterea hotărârii de condamnare a acestuia declarațiile soției sale.

materialelor din dosar și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă

în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursurilor, Colegiul penal

în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, deoarece nu corespund cerințelor de

conținut, din următoarele considerente.

Referitor la recursul ordinar declarat de către inculpatul Toma Nicolai, Colegiul

penal constată că, motivele invocate de acesta nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței erorii de drept, care ar fi temei de casare a deciziei atacate de către instanța

de recurs.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat,

iar art. 430 Cod de procedură penală, indică expres cerințele cărora trebuie să

corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.

427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea

problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță.

În acest sens se reține că, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16

temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră

că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci

ea este obligată conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul

și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei

menționate.

Prin urmare, criticile formulate de către inculpatul Toma Nicolai nu conțin indicii

unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor

recurate, ca fiind ilegale.

În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se

bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se

consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele

prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi declarat ca

6

inadmisibil, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și de conținut, prevăzute în

art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal constată că, recursul ordinar declarat de către inculpatul

Toma Nicolai, nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este

competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica

sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Referitor la recursul declarat de către avocatul Mardari Valeriu în numele

inculpatului, Colegiul penal menționează că, conform art. 429 alin. (1) Cod de

procedură penală, recursul se depune de persoanele menționate în art. 421 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal indică că, potrivit art. 401 Cod de procedură penală în coroborare

cu art. 421 al aceluiași Cod, recurs ordinar poate declara și apărătorul, în numele

inculpatului.

Apărătorul, este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezintă

interesele bănuitului, învinuitului, inculpatului, îi acordă asistență juridică prin toate

mijloacele neinterzise de lege.

Însă, raportând prevederile legale menționate supra la speță, instanța de recurs

reiterează că, avocatul Mardari Valeriu nu are calitatea de subiect procesual în

respectiva cauză și nu este în drept să conteste, în numele inculpatului, hotărârile

adoptate în privința acestuia, iar în vederea acestei statuări se expun următoarele

circumstanțe.

Potrivit materialelor dosarului, împotriva deciziei instanței de apel a declarat

recurs ordinar avocatul Mardari Valeriu în numele inculpatului, care a anexat

mandatul din 27.03.2017, fără a fi semnat de către inculpat (f.d. 201, vol. II).

De asemenea, din materialele cauzei penale se atestă că, avocatul Mardari Valeriu

nu a participat anterior în calitate de apărător al inculpatului Toma Nicolai în cadrul

urmăririi penale, la examinarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs consideră necesar de a statua că, în condițiile în care,

avocatul care apără interesele inculpatului sau condamnatului a participat la

examinarea cauzei în prima instanță sau în instanța de apel, și a fost admis de către

instanță în această calitate, primind acordul inculpatului în cadrul ședinței de judecată,

este în drept, în interesele inculpatului să atace sentința sau orice altă hotărâre finală

adoptată în cauza respectivă, drept prevăzut la art. 68 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură

penală.

7

Însă, în situația când avocatul nu a participat anterior la examinarea cauzei penale

în instanțele inferioare, instanța de recurs se află în imposibilitate de a constata, dacă

inculpatul acceptă ca acesta să fie reprezentat de către avocatul care a declarat recurs

ordinar în numele inculpatului, deoarece potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu a

recursului declarat fără citarea părților.

Analizând mandatul avocatului anexat la recursul ordinar declarat, Colegiul

constată că, acesta nu este completat în conformitate cu legislația în vigoare, deoarece

pe verso lipsește numele și prenumele persoanei cu care ar fi fost încheiat contractul și

semnătura acesteia. În această ordine de idei, se indică că potrivit Hotărârii Guvernului

nr. 158 din 28.02.2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a

mandatului avocatului și al avocatului stagiar, avocatul care declară recurs împotriva

deciziei instanței de apel anexează mandatul în care se va indica că este împuternicit pe

cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs ordinar la Curtea

Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura

inculpatului.

De asemenea, Colegiul penal face trimitere și la dispozițiile art. 70 alin. (1) pct. 1)

Cod de procedură penală, care stipulează expres că, avocatul poate participa la procesul

penal în calitatea de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului,

reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane, cu

consimțământul persoanelor intereselor cărora urmează să le apere.

Așadar, se accentuează că la alegerea unui nou avocat, care nu a participat anterior

la examinarea cauzei, în acest caz a avocatului Mardari Valeriu, trebuie să fie respectată

și o condiție obligatorie - să fie exprimat consimțământul inculpatului, adică a

inculpatului Toma Nicolai, în legătură cu avocatul nou ales.

Astfel, la cererea de recurs ordinar declarată, este necesar ca avocatul recurent să

anexeze o cerere în formă scrisă, în care inculpatul își exprimă consimțământul și

solicită admiterea noului apărător ales de către alte persoane.

Semnătura inculpatului, în cererea nominalizată, urmează să fie autentificată

conform legislației în vigoare.

În speță, avocatul recurent la cererea de recurs ordinar declarată nu a anexat vreun

act ce ar confirma consimțământul inculpatului de a contesta hotărârea finală adoptată

în privința acestuia.

Astfel, instanța de recurs concluzionează că, avocatul Mardari Valeriu nu poate fi

recunoscut ca titular al dreptului de a contesta cu recurs ordinar hotărârea menționată

mai sus, din care motiv instanța de recurs decide de a declara prezentul recurs ca fiind

8

inadmisibil, deoarece nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute la art. 429 Cod

de procedură penală, fiind depus de către o persoană neîmputernicită legal.

penală, Colegiul penal,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Valeriu Mardari

în numele inculpatului și ultimul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 14 martie 2017, în cauza penală în privința inculpatului Toma Nicolai

XXXXX, pe motiv că nu îndeplinesc cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.

429 și 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 06 februarie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

9