1ra-241/18 — art.287 alin.2 CP

Dosarul nr.1ra-241/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 ianuarie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Moraru Constantin, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în cauza penală

în privința lui

Moroșanu Mihail xxxxxxxxxxxxxxx,

Catana Vasile xxxxxxxxxxxxxxxxxx

și

Moroșanu (Livițchi) Olga xxxxxxxx,

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă :

Moroșanu Mihail, Catana Vasile și Moroșanu (Livițchi) Olga au fost recunoscuți vinovați

și condamnați în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal la amendă în mărime de câte 660

unități convenționale, fiecare.

A fost respinsă solicitarea procuroului cu privire la încasarea din contul inculpaților

a cheltuielilor de judecată legate de efectuarea expertizelor medico-legale în sumă de 656

lei.

procedură penală, a constatat că la data de 11 ianuarie 2017, în intervalul de timp de la ora

00.47 pînă la 00.55, Moroșanu Mihail, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Catana

Vasile, Moroșanu (Livițchi) Olga și încă o persoană în privința căruia cauza a fost disjunsă

în procedură separată, aflându-se în loc public, în ograda blocului locativ din str.xxxxxx,

mun.Chișinău, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor prejudiciabile, dorind și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări,

încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism

1

și obrăznicie deosebită, intenționat, fără careva motiv, au inițiat un conflict cu Frîngefer

Igor, Lupu Roman, Ou Ion și Codreanu Dumitru, în cadrul căruia le-au aplicat ultimilor

multiple lovituri cu mîinile și picioarele în diferite părți ale corpului, cauzându-le conform

rapoartelor de expertiză judiciară nr.352/D, 353/ D, 354/D din 24.02.2017 și 366/D din

28.02.2017 lui Lupu Roman, Frîngefer Igor, Ou Ion și Codreanu Dumitru vătămari

corporale neînsemnate.

inculpaților, a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

dispusă încasarea în mod solidar de la inculpați în folosul statului a cheltuielilor judiciare

în mărime de 656 lei, suportate pentru efectuarea expertizei medico-legale, invocând că

instanța neîntemeiat nu a dispus ca suma dată să fie încasată de la inculpați în beneficiul

statului, deoarece efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfașurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru

aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile

inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii, obligația îi revine celui din urmă de a suporta

cheltuielile judiciare.

fost respins apelul procurorului, ca fiind nefondat.

În motivarea soluției date instanța de apel a indicat că, probele cercetate de prima

instanță, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, dovedesc

vinovăția lui M.Moroșanu, V.Catana și O.Moroșanu (Livițchi) în comiterea infracțiunii

imputate și acțiunile lor corect au fost încadrate, fiindu-le aplicată o pedeapsă echitabilă,

mai mult în această parte temeinicia sentinței nu a fost contestată.

Instanța de apel a reținut că, conform prevederilor art.143 alin.(2) Cod de procedură

penală, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile când este necesar a stabili gradul

de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale, se face din contul mijloacelor

bugetului de stat.

La fel, instanța a reiterat că expertiza judiciară se efectuează la ordonarea organului

de urmărire penală, a procurorului și astfel, plățile pentru efectuarea expertizei sunt achitate

din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat, dar nu a inculpatului, precum susține

apelantul.

Astfel, instanța a constatat că expertizele medico-legale, au fost dispuse de către

organul de urmărire penală în vederea constatării vătămărilor corporale cauzate părților

vătămate în rezultatul săvârșirii infracțiunii de către inculpați, făcând parte din acțiuni

procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii care este pusă în

sarcina părții acuzării.

Reținând prevederile normelor legale menționate supra, instanța de apel a conchis că

prima instanță corect a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului privind

încasarea în beneficiul statului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor în sumă de 656

lei.

invocând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia în partea respingerii apelului declarat de procuror referitor la încasarea de

2

la inculpați în beneficiul statului a cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor medico-

legale în sumă de 656 lei, invocând că aceasta contravine prevederilor art.227 alin.(1), (3)

și 229 alin.(1) Cod de procedură penală, totodată menționând că alin (3) art.227 Cod de

procedură penală este o normă generală și nu obligă statul să suporte cheltuielile, ci să le

achite la momentul necesar pentru a nu condiționa termenul rezonabil prin încasarea

cheltuielilor judiciare de la părțile în proces.

dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit textului recursului declarat, recurentul invocă ca temei de casare a hotărârii

contestate prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond în cazul în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat.

Colegiul reține că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de

judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, și critică decizia instanței

de apel doar referitor la respingerea cererii privind încasarea în mod solidar de la inculpații

M.Moroșanu, V.Catana și O.Moroșanu (Livițchi) a cheltuielilor judiciare în beneficiul

statului în sumă de 656 lei pentru efectuarea expertizelor medico-legale, considerând că

neîntemeiat a fost menținută sențința primei instanțe în această parte.

Temeiul invocat de procuror Colegiul penal îl consideră neîntemeiat din următoarele

considerente.

Astfel, potrivit art.227 alin.(1) și (3) și 229 alin.(1) Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu

prevede altă modalitate.

Conform art.143 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, în cazurile când expertiza

a fost dispusă de către organul de urmărire penală pentru a stabili gradul de gravitate și a

caracterului vătămărilor integrității corporale, plățile necesare pentru efectuarea expertizei

urmează a fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

La caz, cheltuielile pentru efectuarea expertizelor medico-legale în privința părților

vătămate, sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului

necesar și acestea, reieșind din prevederile normelor sus menționate, sunt trecute în contul

statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpaților.

Mai mult, conform art.34 alin.(3) din Legea cu privire la expertiza judiciară,

constatările tehnico-științifice și medico-legale nr.1086-XIV din 23.06.2000, cheltuielile

pentru efectuarea expertizei sunt achitate din bugetul de stat, cu excepția cazurilor când

aceasta se solicită de către părțile la caz. Numirea expertizelor medico-legală din

28.02.2017, s-au dispus în conformitate cu art.143 Cod de procedură penală, prin

ordonanțele organului de urmărire penală din 08.02.2017, pentru a stabili ce vătămări

corporale au suportat părțile vătămate R.Lupu, Ig.Frîngefer, I.Ou și D.Codreanu,

gravitatea lor, timpul cauzării, localizarea lor și cu ce tip de obiect s-au cauzat.

3

Astfel, temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului declarat de procuror, dat fiind faptul că acesta

poate fi aplicat numai în cazul când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din

apel sau când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, pe când

instanța de apel, respectând prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, și-a

argumentat hotărârea în partea respingerii solicitării procurorului de a încasa de la inculpați

cheltuielile judiciare, care cuprinde motivele ce au stat la baza soluției adoptate. În fapt,

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind

legală și întemeiată.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Reținând prevederile sus-menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei

legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de procuror și, potrivit legii, se dispune

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Moraru Constantin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 08 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Moroșanu Mihail,

Catana Vasile, Moroșanu (Livițchi) Olga, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 ianuarie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

4