1ra-1458/2017 — art. 186 alin. 2 lit. b, d CP

1ra-1458/2017 — art. 186 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1458/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu

Sâli, și de reprezentantul părții vătămate Primăria comunei Botnărești, r-nul Anenii

Noi, Gori Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 20 iunie 2017, în privința inculpaților

Paladi Ion XXXXX, născut la XX

XXXXX XXXX, originar și locuitor al s. XXXXX, r-

nul XXXXX, cetățean al R. Moldova, anterior

condamnat prin:

1) sentința Judecătoriei Anenii Noi din

15.07.2013, în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal, la 240 ore muncă neremunerată în folosul

comunității;

Dimitriu Anatolie XXXXX, născut

la XX XXXXX XXX în s. XXXXX, r-nul XXXX, locuitor al

s. XXXXX, r-nul XXXXX, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale;

Cebotari Mihail XXX, născut la XX

XXXX XXXX, originar și locuitor al s. XXXXX, r-nul

XXXX, cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare

instanța de fond: 04.03.2016 – 15.07.2016,

instanța de apel: 29.07.2016 – 20.06.2017,

instanța de recurs: 17.08.2017 – 26.12.2017.

1

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Paladi Ion

a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 2 ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Dimitriu Anatolie a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal la amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 12.000 lei.

Cebotari Mihail a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod

penal la amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 12.000 lei.

De la inculpați s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul Primăriei comunei

Botnărești, r-nul Anenii Noi, prejudiciul material de 7850 lei.

Acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului moral în mărime de

92.071,06 lei și a prejudiciului cauzat mediului în sumă de 12.893,76 lei a fost

respinsă ca neîntemeiată.

I., aflându-se în apropierea s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, având intenția

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând de comun acord cu

inculpații Dimitriu A. și Cebotari M., prin acces liber, din pădurea care se află la

balanța Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, a sustras pe ascuns 15 arbori de

specia „stejar”, fiindu-i cauzate Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, daune în

proporții considerabile, în sumă totală de 7850 lei.

Dimitriu A., în luna septembrie 2015, aflându-se în apropierea s. Botnărești,

r-nul Anenii Noi, având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,

acționând de comun acord cu Paladi I. și Cebotari M., prin acces liber, din pădurea

care se află la balanța Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, a sustras pe ascuns

15 arbori de specia „stejar”, fiindu-i cauzate Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii

Noi, daune în proporții considerabile, în sumă totală de 7850 lei.

Cebotari M., în luna septembrie 2015, aflându-se în apropierea s. Botnărești,

r-nul Anenii Noi, având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,

acționând de comun acord cu Paladi I. și Dimitriu A., prin acces liber, din pădurea

care se află la balanța Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, a sustras pe ascuns

15 arbori de specia „stejar”, fiindu-i cauzate Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii

Noi, daune în proporții considerabile, în sumă totală de 7850 lei.

Instanța a reținut că inculpații au recunoscut integral vina și faptele indicate

în rechizitoriu, solicitând examinarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul

urmăririi penale.

Totodată, martorul Gîncu N. a relatat că la 08.10.2015, orele 17.00, la

domiciliul său a venit Paladi I. cu un microbuz, propunându-i să cumpere lemn de

stejar. A procurat 10 metri steri de stejar, pentru care a achitat 5500 lei. În vara

2

anului 2015, a procurat de la Paladi I. 3-4 metri steri de lemn de frasin. În luna

octombrie, primarul Gori V. i-a comunicat că din pădurea „Roșia” au fost tăiați

mai mulți arbori din specia „stejar”.

Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d)

Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpații Dimitriu A. și

Cebotari M. se caracterizează pozitiv, iar Paladi I. – negativ, că aceștia nu se află la

evidența medicului narcolog și psihiatru, ca circumstanțe atenuante fiind reținute

comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave și recunoașterea

vinovăției, iar ca circumstanță agravantă acuzarea a indicat săvârșirea infracțiunii

prin participație, concluzionând că în privința inculpaților Dimitriu A. și Cebotari

M. este rațională aplicarea unei pedepse sub formă de amendă or, aceștia fiind la

prima abatere de la lege, au conștientizat gravitatea faptei comise.

Inculpatului Paladi I. urmează a-i fi stabilită o pedeapsă cu închisoare, cu

suspendarea condiționată a executării. Caracteristica negativă a acestuia a fost

eliberată de primarul s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, care este parte în proces, iar

în situația existenței unui litigiu între inculpat și partea civilă, este una părtinitoare

și nu poate fi luată în considerație, indiferent de faptul dacă părțile au fost în relații

ostile la momentul emiterii acestei caracteristici.

În același timp, acuzarea a indicat că inculpatul Paladi I. a fost anterior

condamnat pentru infracțiune similară, circumstanță care nu a fost susținută de

procuror în cadrul susținerilor verbale, astfel, în privința acestuia nu au fost

stabilite careva circumstanțe agravante.

Mai mult, atribuirea circumstanței agravante menționate contravine pct. 9 al

Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție Cu privire la unele chestiuni ce

vizează individualizarea pedepsei penale, conform cărui, nu poate fi recunoscută

drept circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, dacă antecedentele penale

au fost stinse sau anulate.

Or, în privința lui Paladi I. au fost pornite în diferite perioade de timp mai

multe cauze penale, însă acesta nu a fost condamnat, în trei cauze penale procesul

fiind încetat în legătură cu împăcarea părților, iar într-o cauză pornită în baza art.

186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal el a fost pedepsit cu muncă neremunerată în

folosul comunității, pedeapsa fiind executată de inculpat și, respectiv,

antecedentele penale sunt stinse.

Circumstanța agravantă, invocată în susținerile verbale ale acuzării -

comiterea infracțiunii prin orice formă de participație, este irelevantă, acest

calificativ fiind inclus în componența infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit.

b) Cod penal și, potrivit art. 77 alin. (2) Cod penal, nu poate fi concomitent

considerat și ca circumstanță agravantă.

Inculpatul Paladi I. s-a căit sincer de cele comise și dorind să remedieze

urmările infracțiunii a transferat 1/3 din suma solicitată de partea civilă, în contul

primăriei, iar prin prisma art. 76 lit. e) Cod penal, acest fapt poate fi apreciat drept

circumstanță atenuantă.

3

Or, izolarea inculpatului Paladi I. de societate nu este necesară, în privința

acestuia fiind posibilă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Partea civilă Primăria Botnărești a solicitat încasarea de la inculpați a

pagubei materiale cauzate în urma tăierii arborilor în sumă de 7850 lei, a

prejudiciului moral în mărime de 92.071,06 lei și a celui cauzat mediului în sumă

de 12.893,76 lei. Or, după săvârșirea infracțiunii, locuitorii s. Botnărești au avut un

stres psihologic, urmat de multiple suferințe psihice și fizice, fapt care motivează

necesitatea încasării prejudiciului moral.

Afirmația părții civile este absolut neargumentată și lipsită de careva probe,

nefiind clar temeiul încasării unui astfel de prejudiciu și calculul cuantumului

invocat.

Este neîntemeiată și acțiunea civilă în partea privind încasarea prejudiciului

cauzat mediului, atribuțiile persoanelor care pot exercita asemenea drepturi fiind

reglementate de art. 27 alin. (1) al Legii nr. 1515 din 16.06.1993 privind protecția

mediului înconjurător, că inspectorul principal de stat al mediului, inspectorii

principali raionali ai mediului și, în absența lor, adjuncții acestora, au dreptul de a

înainta pretenții persoanelor fizice și juridice, pentru repararea prejudiciilor cauzate

mediului ca rezultat al poluării lui și folosirii neraționale a resurselor naturale. Or,

primarul nu este înzestrat cu dreptul de a înainta pretenții pentru încasarea

prejudiciului cauzat mediului, iar Primăria s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, nu este

subiect al raportului litigios dat.

În același timp, acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material în

mărime de 7850 lei este argumentată, inculpații urmând să repare prejudiciul

cauzat prin infracțiune.

declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpații Dimitriu A. și Cebotari M. să fie condamnați la 2 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de

probațiune de 4 ani, iar Paladi I. să fie condamnat la 2 ani închisoare, cu executare.

Apelantul a invocat că instanța de fond corect a calificat acțiunile

inculpaților, însă pedeapsa aplicată acestora este prea blândă, nu corespunde

gravității faptei imputate și circumstanțelor cauzei, și nu va duce la atingerea

scopului de reeducare și corectare a ultimilor.

Or, instanța de fond a diminuat factorul de abținere de la comiterea unor

asemenea infracțiuni de către inculpați, ce urma a fi apreciat și în raport cu riscul

de a transforma săvârșirea acestei infracțiuni în îndeletnicire, în condițiile când va

fi sesizat de către infractori faptul dezinteresului statului de a condamna asemenea

cazuri.

Totodată, la stabilirea pedepsei inculpatului Paladi I., instanța de fond a

omis faptul că acesta se caracterizează negativ, anterior a fost atras de mai multe

ori la răspundere penală și a fost judecat, în cauzele penale nr. 2014250111 și

20132421422, în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, urmărirea penală fiind încetată

conform art. 109 Cod penal în legătură cu împăcarea părților, prin sentința

Judecătoriei Anenii Noi din 15.07.2013 a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), d) Cod penal la 240 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, iar

4

prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 14.04.2016 procesul penal în baza art.

186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal a fost încetat în legătură cu împăcarea părților.

Or, inculpatul fiind atras anterior la răspundere penală și judecat pentru

comiterea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, nu și-a făcut concluziile

necesare, continuându-și activitatea infracțională, corectarea acestuia fiind posibilă

doar cu izolarea de societate.

3.1. A declarat apel și reprezentantul părții vătămate Primăria comunei

Botnărești, r-nul Anenii Noi, Gori Victor, solicitând casarea parțială a sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă

mai aspră.

Apelantul a indicat că pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă, nu

corespunde gravității faptei incriminate și circumstanțelor cazului, și nu va duce la

atingerea scopului de corectarea și reeducare a acestora.

La stabilirea pedepsei inculpatului Paladi I., instanța de fond urma să țină

cont de faptul că acesta se caracterizează negativ, anterior fiind atras de mai multe

ori la răspundere penală și judecat, circumstanțe în care nu și-a făcut concluziile

necesare, continuându-și activitatea infracțională, corectarea lui fiind posibilă doar

prin izolare de societate.

2017, apelurile au fost admise și, din oficiu, casată sentința în partea penală și

încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 16 martie 2016 cu privire la examinarea

cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă hotărâre.

Procesul penal în privința lui Paladi Ion, Dimitriu Anatolie și Cebotari

Mihail, pe art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, a fost încetat din motivul că fapta

constituie o contravenție.

Procesul contravențional în privința lui Paladi Ion, Dimitriu Anatolie și

Cebotari Mihail, pe art. 122 alin. (2) Cod contravențional, a fost încetat din motivul

intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond eronat a apreciat probele

administrate, fiind ignorate prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și a

constatat că în septembrie 2015, inculpatul Paladi I., aflându-se în apropierea s.

Botnărești, r-nul Anenii Noi, având intenția tăierii ilegale a arborilor din spațiile

verzi, fără permisiunea autorității administrației publice locale, coordonată cu

autoritățile administrației publice pentru mediu, acționând de comun acord și

împreună cu Dimitriu A. și Cebotari M., prin acces liber, din pădurea care se află la

balanța Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, au tăiat fără permisiunea

Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, coordonată cu autoritățile administrației

publice pentru mediu, 15 arbori de specia „stejar”, cauzându-i Primăriei s.

Botnărești, r-nul Anenii Noi, daune în proporții considerabile, în sumă totală de

7850 lei.

Astfel, acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 122 alin. (2) Cod

contravențional, ca tăierea ilegală a arborilor din spațiile verzi, fără permisiunea

autorității administrației publice locale, coordonată cu autoritățile administrației

publice pentru mediu.

5

Instanța de apel a reținut că, conform probelor administrate, inculpații nu au

sustras copacii deja tăiați, care ar fi constituit proprietatea Primăriei s. Botnărești, r-

nul Anenii Noi, ci i-au tăiat fără permisiunea și autorizația respectivă, din pădure și

i-au dus acasă.

Or, acțiunile lor nu constituie infracțiune de furt, urmând a fi încadrate în

temeiul art. 122 alin. (2) Cod contravențional, fiind constatat că suma de 7850 lei

nu depășește 500 unități convenționale, pentru a fi considerată o infracțiune

prevăzută de art. 231 Cod penal.

Prin urmare, inculpații au acționat contrar prevederilor art. 40 din Legea

privind protecția mediului înconjurător nr. 1515 din 16.06.1993, conform căror

este interzisă și se sancționează, conform legii, vătămarea sau tăierea fără

autorizația autorității centrale pentru resurse naturale și mediu a arborilor și a altor

tipuri de vegetație din păduri..., și din spațiile verzi ale localităților urbane și rurale,

și contrar prevederilor pct. 21 al Regulamentului cu privire la autorizarea tăierilor

în fondul forestier și vegetația forestieră din afara fondului forestier, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 27 din 19.01.2004, potrivit cărui tăierea arborilor și

arbuștilor în spațiile verzi ale localităților urbane și rurale se autorizează de către

agențiile sau inspecțiile ecologice, cu marcarea prealabilă pe teren a arborilor

preconizați pentru tăieri, și încălcând prevederile Legii nr. 591 din 23.09.1999 cu

privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, au tăiat fără permisiunea

Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, coordonată cu autoritățile administrației

publice pentru mediu, 15 arbori de specia „stejar”, cauzându-i Primăriei s.

Botnărești, r-nul Anenii Noi, daune în proporții considerabile, în sumă totală de

7850 lei.

Probele administrate demonstrează obiectiv că faptele inculpaților nu

întrunesc elementele infracțiunii incriminate și nici alte fapte prevăzute de Codul

penal.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a indicat că soluția instanței de apel contravine prevederilor art.

419 Cod de procedură penală, conform căror rejudecarea cauzei de către instanța

de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

prima instanță, iar nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor

invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului.

Probele administrate demonstrează săvârșirea de către inculpați a infracțiunii

prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fapta fiind recunoscută de

aceștia, care în prezența apărătorilor, au solicitat examinarea cauzei conform art.

3641 Cod de procedură penală.

Totodată, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate se

dovedește integral prin probe pertinente, concludente, utile și veridice.

Contrar poziției instanței de apel, potrivit probatoriului administrat, precum

și din constatarea instanței de apel, rezultă că inculpații au acționat cu intenția de a

sustrage arborii tăiați, având scop cupidant și nu aveau doar intenția de a tăia

arborii, după cum prevede art. 122 alin. (2) Cod contravențional.

6

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12)

Cod de procedură penală.

5.1. A declarat recurs ordinar și reprezentantul părții vătămate Primăria

comunei Botnărești, r-nul Anenii Noi, Gori Victor, în care solicită casarea deciziei

menționate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpaților să le fie aplicată

o pedeapsă mai aspră.

Recurentul a invocat că inculpații au dat declarații false față de declarațiile

anterioare în care și-au recunoscut vinovăția, fiind reținute doar ultimele depoziții

ale acestora, precum că copacii tăiați au rămas pe loc, în cadrul urmăririi penale

fiind demonstrat că ei au transportat masa lemnoasă la diferite destinații, după cum

au indicat și în instanța de fond.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea sunt pasibile

admiterii din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat, se reține că instanța de apel a comis următoarele erori de

drept.

Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 325

alin. (1), (2) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de judecată se

admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează

dreptul lui la apărare. În corespundere cu art. 66 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de

procedură penală, inculpatul are dreptul la apărare și dreptul să știe pentru ce faptă

este învinuit. În conformitate cu art. 385 alin. (1) pct. 1), 3) la adoptarea sentinței,

instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea

căreia este învinuit inculpatul, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de

care anume lege penală este prevăzută ea. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Potrivit art. 3641 alin. (1), (4)

și (9) Cod de procedură penală, până la începerea cercetării judecătorești,

inculpatul poate declara, personal prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea

faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală. Instanța de judecată admite, prin încheiere,

cererea dacă din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și

dacă sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei

7

pedepse și procedează la audierea inculpatului potrivit regulilor de audiere a

martorului. În caz de respingere a cererii, instanța dispune judecarea cauzei în

procedură generală.

Conform jurisprudenței naționale, dacă instanța de apel ia în considerare

temeiurile de casare din oficiu, ea este obligată să le pună în discuția părților

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel, pct. 12.2.). În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra

juridic fapta, pentru săvârșirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire,

instanța trebuie să țină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este

posibilă numai când acțiunile inculpatului, ce urmează a fi încadrate în baza altei

legi, i-au fost imputate, modificarea învinuirii nu înrăutățește situația inculpatului

și nu afectează dreptul lui la apărare. Drept învinuire care esențial, după

circumstanțele reale, diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă

modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior,

imputarea infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul

faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare (Hotărârea Plenului

CSJ a RM din 19.06.2006, nr.5 - Privind sentința judecătorească, pct. 23).

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate (v. II, f.d. 89-93, 94-95, 96-105, pct. 4. din decizie):

a) nu a casat și încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 06 mai 2016 (v. 1, f.d.

142), prin care instanța de fond a dispus examinarea cauzei în privința inculpaților

Cebotari M. și Dimitriu A. în baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, astfel că la etapa judecării apelului, continua a fi valabilă procedura

simplificată de examinare a cauzei penale de pe rol, instanța de apel nerespectând

această procedură procesual-penală.

În același timp, din procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel

nu rezultă că cauza a fost judecată în procedură generală, după respingerea

respectivelor cereri ale inculpaților, după cum prevede art. 3641 alin. (9) Cod de

procedură penală;

b) potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, nu a pus în discuție noua

învinuire înaintată inculpaților, iar constatând o altă faptă decât cea incriminată

inițial și acțiuni neincriminate prin rechizitoriu cum ar fi: „tăierea ilegală a

arborilor din spațiile verzi, fără permisiunea autorității administrației publice

locale, coordonată cu autoritățile administrației publice pentru mediu”, și

schimbând încadrarea juridică a acțiunilor acestora în baza art. 122 alin. (2) Cod

contravențional tocmai în deliberare, nu a oferit inculpaților posibilitatea de a se

apăra în sensul dat, nefiindu-le respectat, astfel, dreptul la un proces echitabil

(Hotărârea CtEDO din 12.04.2011, Adrian Constantin vs. România).

Mai mult, indicând în dispozitiv că apelurile acuzării și părții vătămate se

admit și din oficiu, nu a argumentat în descriptiv care motive concrete din aceste

apeluri, referitoare doar la înăsprirea pedepsei aplicate inculpaților de către instanța

de fond, au fost totuși admise;

8

c) nu a rejudecat cauza în limitele învinuirii formulate, și în raport cu

circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, în special cu elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Or, în fapt, a constatat divergent în acțiunile inculpaților și elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal – săvârșită de

mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, care nu se

regăsesc și în componența contravenției prevăzute la art. 122 alin. (2) Cod

contravențional;

d) a omis că din probele administrate, inclusiv declarațiile inculpatului

Paladi I. și ale martorului Gîncu N., rezultă cert intenția inculpaților de tăiere și

vânzare a arborilor, cu însușirea ulterioară a banilor obținuți, aceste fapte

constituind în mod evident acțiuni ce corespund exact semnelor componenței

infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, ca sustragerea pe

ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Prin urmare, împrejurările enunțate relevă cu concludență, că instanța de

apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a

adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, că

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, că apelurile acuzării au fost greșit admise de către

instanța de apel, și că recursurile ordinare sunt întemeiate.

În același timp, se atestă că circumstanțele menționate în partea descriptivă a

sentinței, inclusiv cele reproduse în pct. 2. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de fond corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt

și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a

acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, toate fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101

alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării lor (pct. 2. din decizie).

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală instanța de

recurs admite recursul, casează total hotărârea atacată și menține hotărârea primei

instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12)

Cod de procedură penală, se impune soluția casării deciziei atacate, pe motiv că

apelurile au fost greșit admise, cu menținerea sentinței primei instanțe.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Radu Sâli, și de reprezentantul părții vătămate Primăria

9

comunei Botnărești, r-nul Anenii Noi, Gori Victor, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, în privința inculpaților Paladi

Ion XXXXX, Dimitriu Anatolie XXXXX și Cebotari Mihail XXXXX, pe motiv că

apelurile au fost greșit admise.

Menține sentința Judecătoriei Anenii Noi din 15 iulie 2016, în privința

inculpaților Paladi Ion XXXXX, Dimitriu Anatolie XXXXX și Cebotari Mihail

XXXXX.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

10