1ra-1458/2017 — art. 186 alin. 2 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 15 iulie 2016, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Paladi Ion a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 2 ani închisoare. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Dimitriu Anatolie a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 12.000 lei. Cebotari Mihail a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 600 unități convenționale, ce constituie 12.000 lei. De la inculpați s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul Primăriei comunei Botnărești, r-nul Anenii Noi, prejudiciul material de 7850 lei. Acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 92.071,06 lei și a prejudiciului cauzat mediului în sumă de 12.893,76 lei a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de fond a constatat că în luna septembrie 2015, inculpatul Paladi I., aflându-se în apropierea s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând de comun acord cu inculpații Dimitriu A. și Cebotari M., prin acces liber, din pădurea care se află la balanța Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, a sustras pe ascuns 15 arbori de specia „stejar”, fiindu-i cauzate Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, daune în proporții considerabile, în sumă totală de 7850 lei. Dimitriu A., în luna septembrie 2015, aflându-se în apropierea s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând de comun acord cu Paladi I. și Cebotari M., prin acces liber, din pădurea care se află la balanța Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, a sustras pe ascuns 15 arbori de specia „stejar”, fiindu-i cauzate Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, daune în proporții considerabile, în sumă totală de 7850 lei. Cebotari M., în luna septembrie 2015, aflându-se în apropierea s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, având intenția sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând de comun acord cu Paladi I. și Dimitriu A., prin acces liber, din pădurea care se află la balanța Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, a sustras pe ascuns 15 arbori de specia „stejar”, fiindu-i cauzate Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, daune în proporții considerabile, în sumă totală de 7850 lei. Instanța a reținut că inculpații au recunoscut integral vina și faptele indicate în rechizitoriu, solicitând examinarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale. Totodată, martorul Gîncu N. a relatat că la 08.10.2015, orele 17.00, la domiciliul său a venit Paladi I. cu un microbuz, propunându-i să cumpere lemn de stejar. A procurat 10 metri steri de stejar, pentru care a achitat 5500 lei. În vara 2 anului 2015, a procurat de la Paladi I. 3-4 metri steri de lemn de frasin. În luna octombrie, primarul Gori V. i-a comunicat că din pădurea „Roșia” au fost tăiați mai mulți arbori din specia „stejar”. Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpații Dimitriu A. și Cebotari M. se caracterizează pozitiv, iar Paladi I. – negativ, că aceștia nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, ca circumstanțe atenuante fiind reținute comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave și recunoașterea vinovăției, iar ca circumstanță agravantă acuzarea a indicat săvârșirea infracțiunii prin participație, concluzionând că în privința inculpaților Dimitriu A. și Cebotari M. este rațională aplicarea unei pedepse sub formă de amendă or, aceștia fiind la prima abatere de la lege, au conștientizat gravitatea faptei comise. Inculpatului Paladi I. urmează a-i fi stabilită o pedeapsă cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării. Caracteristica negativă a acestuia a fost eliberată de primarul s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, care este parte în proces, iar în situația existenței unui litigiu între inculpat și partea civilă, este una părtinitoare și nu poate fi luată în considerație, indiferent de faptul dacă părțile au fost în relații ostile la momentul emiterii acestei caracteristici. În același timp, acuzarea a indicat că inculpatul Paladi I. a fost anterior condamnat pentru infracțiune similară, circumstanță care nu a fost susținută de procuror în cadrul susținerilor verbale, astfel, în privința acestuia nu au fost stabilite careva circumstanțe agravante. Mai mult, atribuirea circumstanței agravante menționate contravine pct. 9 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale, conform cărui, nu poate fi recunoscută drept circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, dacă antecedentele penale au fost stinse sau anulate. Or, în privința lui Paladi I. au fost pornite în diferite perioade de timp mai multe cauze penale, însă acesta nu a fost condamnat, în trei cauze penale procesul fiind încetat în legătură cu împăcarea părților, iar într-o cauză pornită în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal el a fost pedepsit cu muncă neremunerată în folosul comunității, pedeapsa fiind executată de inculpat și, respectiv, antecedentele penale sunt stinse. Circumstanța agravantă, invocată în susținerile verbale ale acuzării - comiterea infracțiunii prin orice formă de participație, este irelevantă, acest calificativ fiind inclus în componența infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal și, potrivit art. 77 alin. (2) Cod penal, nu poate fi concomitent considerat și ca circumstanță agravantă. Inculpatul Paladi I. s-a căit sincer de cele comise și dorind să remedieze urmările infracțiunii a transferat 1/3 din suma solicitată de partea civilă, în contul primăriei, iar prin prisma art. 76 lit. e) Cod penal, acest fapt poate fi apreciat drept circumstanță atenuantă. 3 Or, izolarea inculpatului Paladi I. de societate nu este necesară, în privința acestuia fiind posibilă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Partea civilă Primăria Botnărești a solicitat încasarea de la inculpați a pagubei materiale cauzate în urma tăierii arborilor în sumă de 7850 lei, a prejudiciului moral în mărime de 92.071,06 lei și a celui cauzat mediului în sumă de 12.893,76 lei. Or, după săvârșirea infracțiunii, locuitorii s. Botnărești au avut un stres psihologic, urmat de multiple suferințe psihice și fizice, fapt care motivează necesitatea încasării prejudiciului moral. Afirmația părții civile este absolut neargumentată și lipsită de careva probe, nefiind clar temeiul încasării unui astfel de prejudiciu și calculul cuantumului invocat. Este neîntemeiată și acțiunea civilă în partea privind încasarea prejudiciului cauzat mediului, atribuțiile persoanelor care pot exercita asemenea drepturi fiind reglementate de art. 27 alin. (1) al Legii nr. 1515 din 16.06.1993 privind protecția mediului înconjurător, că inspectorul principal de stat al mediului, inspectorii principali raionali ai mediului și, în absența lor, adjuncții acestora, au dreptul de a înainta pretenții persoanelor fizice și juridice, pentru repararea prejudiciilor cauzate mediului ca rezultat al poluării lui și folosirii neraționale a resurselor naturale. Or, primarul nu este înzestrat cu dreptul de a înainta pretenții pentru încasarea prejudiciului cauzat mediului, iar Primăria s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, nu este subiect al raportului litigios dat. În același timp, acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material în mărime de 7850 lei este argumentată, inculpații urmând să repare prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Procurorul în Procuratura r-nului Anenii Noi, Dumitru Plamadeala, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații Dimitriu A. și Cebotari M. să fie condamnați la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 4 ani, iar Paladi I. să fie condamnat la 2 ani închisoare, cu executare. Apelantul a invocat că instanța de fond corect a calificat acțiunile inculpaților, însă pedeapsa aplicată acestora este prea blândă, nu corespunde gravității faptei imputate și circumstanțelor cauzei, și nu va duce la atingerea scopului de reeducare și corectare a ultimilor. Or, instanța de fond a diminuat factorul de abținere de la comiterea unor asemenea infracțiuni de către inculpați, ce urma a fi apreciat și în raport cu riscul de a transforma săvârșirea acestei infracțiuni în îndeletnicire, în condițiile când va fi sesizat de către infractori faptul dezinteresului statului de a condamna asemenea cazuri. Totodată, la stabilirea pedepsei inculpatului Paladi I., instanța de fond a omis faptul că acesta se caracterizează negativ, anterior a fost atras de mai multe ori la răspundere penală și a fost judecat, în cauzele penale nr. 2014250111 și 20132421422, în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, urmărirea penală fiind încetată conform art. 109 Cod penal în legătură cu împăcarea părților, prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 15.07.2013 a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 240 ore de muncă neremunerată în folosul comunității, iar 4 prin sentința Judecătoriei Anenii Noi din 14.04.2016 procesul penal în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal a fost încetat în legătură cu împăcarea părților. Or, inculpatul fiind atras anterior la răspundere penală și judecat pentru comiterea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, nu și-a făcut concluziile necesare, continuându-și activitatea infracțională, corectarea acestuia fiind posibilă doar cu izolarea de societate. 3.1. A declarat apel și reprezentantul părții vătămate Primăria comunei Botnărești, r-nul Anenii Noi, Gori Victor, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă mai aspră. Apelantul a indicat că pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă, nu corespunde gravității faptei incriminate și circumstanțelor cazului, și nu va duce la atingerea scopului de corectarea și reeducare a acestora. La stabilirea pedepsei inculpatului Paladi I., instanța de fond urma să țină cont de faptul că acesta se caracterizează negativ, anterior fiind atras de mai multe ori la răspundere penală și judecat, circumstanțe în care nu și-a făcut concluziile necesare, continuându-și activitatea infracțională, corectarea lui fiind posibilă doar prin izolare de societate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, apelurile au fost admise și, din oficiu, casată sentința în partea penală și încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 16 martie 2016 cu privire la examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă hotărâre. Procesul penal în privința lui Paladi Ion, Dimitriu Anatolie și Cebotari Mihail, pe art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, a fost încetat din motivul că fapta constituie o contravenție. Procesul contravențional în privința lui Paladi Ion, Dimitriu Anatolie și Cebotari Mihail, pe art. 122 alin. (2) Cod contravențional, a fost încetat din motivul intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că instanța de fond eronat a apreciat probele administrate, fiind ignorate prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și a constatat că în septembrie 2015, inculpatul Paladi I., aflându-se în apropierea s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, având intenția tăierii ilegale a arborilor din spațiile verzi, fără permisiunea autorității administrației publice locale, coordonată cu autoritățile administrației publice pentru mediu, acționând de comun acord și împreună cu Dimitriu A. și Cebotari M., prin acces liber, din pădurea care se află la balanța Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, au tăiat fără permisiunea Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, coordonată cu autoritățile administrației publice pentru mediu, 15 arbori de specia „stejar”, cauzându-i Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, daune în proporții considerabile, în sumă totală de 7850 lei. Astfel, acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 122 alin. (2) Cod contravențional, ca tăierea ilegală a arborilor din spațiile verzi, fără permisiunea autorității administrației publice locale, coordonată cu autoritățile administrației publice pentru mediu. 5 Instanța de apel a reținut că, conform probelor administrate, inculpații nu au sustras copacii deja tăiați, care ar fi constituit proprietatea Primăriei s. Botnărești, r- nul Anenii Noi, ci i-au tăiat fără permisiunea și autorizația respectivă, din pădure și i-au dus acasă. Or, acțiunile lor nu constituie infracțiune de furt, urmând a fi încadrate în temeiul art. 122 alin. (2) Cod contravențional, fiind constatat că suma de 7850 lei nu depășește 500 unități convenționale, pentru a fi considerată o infracțiune prevăzută de art. 231 Cod penal. Prin urmare, inculpații au acționat contrar prevederilor art. 40 din Legea privind protecția mediului înconjurător nr. 1515 din 16.06.1993, conform căror este interzisă și se sancționează, conform legii, vătămarea sau tăierea fără autorizația autorității centrale pentru resurse naturale și mediu a arborilor și a altor tipuri de vegetație din păduri..., și din spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, și contrar prevederilor pct. 21 al Regulamentului cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier și vegetația forestieră din afara fondului forestier, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 27 din 19.01.2004, potrivit cărui tăierea arborilor și arbuștilor în spațiile verzi ale localităților urbane și rurale se autorizează de către agențiile sau inspecțiile ecologice, cu marcarea prealabilă pe teren a arborilor preconizați pentru tăieri, și încălcând prevederile Legii nr. 591 din 23.09.1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, au tăiat fără permisiunea Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, coordonată cu autoritățile administrației publice pentru mediu, 15 arbori de specia „stejar”, cauzându-i Primăriei s. Botnărești, r-nul Anenii Noi, daune în proporții considerabile, în sumă totală de 7850 lei. Probele administrate demonstrează obiectiv că faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate și nici alte fapte prevăzute de Codul penal.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a indicat că soluția instanței de apel contravine prevederilor art. 419 Cod de procedură penală, conform căror rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță, iar nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. Probele administrate demonstrează săvârșirea de către inculpați a infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fapta fiind recunoscută de aceștia, care în prezența apărătorilor, au solicitat examinarea cauzei conform art. 3641 Cod de procedură penală. Totodată, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate se dovedește integral prin probe pertinente, concludente, utile și veridice. Contrar poziției instanței de apel, potrivit probatoriului administrat, precum și din constatarea instanței de apel, rezultă că inculpații au acționat cu intenția de a sustrage arborii tăiați, având scop cupidant și nu aveau doar intenția de a tăia arborii, după cum prevede art. 122 alin. (2) Cod contravențional. 6 În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. 5.1. A declarat recurs ordinar și reprezentantul părții vătămate Primăria comunei Botnărești, r-nul Anenii Noi, Gori Victor, în care solicită casarea deciziei menționate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpaților să le fie aplicată o pedeapsă mai aspră. Recurentul a invocat că inculpații au dat declarații false față de declarațiile anterioare în care și-au recunoscut vinovăția, fiind reținute doar ultimele depoziții ale acestora, precum că copacii tăiați au rămas pe loc, în cadrul urmăririi penale fiind demonstrat că ei au transportat masa lemnoasă la diferite destinații, după cum au indicat și în instanța de fond.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea sunt pasibile admiterii din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat, se reține că instanța de apel a comis următoarele erori de drept. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 325 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. În corespundere cu art. 66 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul la apărare și dreptul să știe pentru ce faptă este învinuit. În conformitate cu art. 385 alin. (1) pct. 1), 3) la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Potrivit art. 3641 alin. (1), (4) și (9) Cod de procedură penală, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara, personal prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Instanța de judecată admite, prin încheiere, cererea dacă din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și dacă sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei 7 pedepse și procedează la audierea inculpatului potrivit regulilor de audiere a martorului. În caz de respingere a cererii, instanța dispune judecarea cauzei în procedură generală. Conform jurisprudenței naționale, dacă instanța de apel ia în considerare temeiurile de casare din oficiu, ea este obligată să le pună în discuția părților (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 12.2.). În cazul în care apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta, pentru săvârșirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire, instanța trebuie să țină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acțiunile inculpatului, ce urmează a fi încadrate în baza altei legi, i-au fost imputate, modificarea învinuirii nu înrăutățește situația inculpatului și nu afectează dreptul lui la apărare. Drept învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul inculpatului la apărare (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 19.06.2006, nr.5 - Privind sentința judecătorească, pct. 23). Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (v. II, f.d. 89-93, 94-95, 96-105, pct. 4. din decizie): a) nu a casat și încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 06 mai 2016 (v. 1, f.d. 142), prin care instanța de fond a dispus examinarea cauzei în privința inculpaților Cebotari M. și Dimitriu A. în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, astfel că la etapa judecării apelului, continua a fi valabilă procedura simplificată de examinare a cauzei penale de pe rol, instanța de apel nerespectând această procedură procesual-penală. În același timp, din procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel nu rezultă că cauza a fost judecată în procedură generală, după respingerea respectivelor cereri ale inculpaților, după cum prevede art. 3641 alin. (9) Cod de procedură penală; b) potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, nu a pus în discuție noua învinuire înaintată inculpaților, iar constatând o altă faptă decât cea incriminată inițial și acțiuni neincriminate prin rechizitoriu cum ar fi: „tăierea ilegală a arborilor din spațiile verzi, fără permisiunea autorității administrației publice locale, coordonată cu autoritățile administrației publice pentru mediu”, și schimbând încadrarea juridică a acțiunilor acestora în baza art. 122 alin. (2) Cod contravențional tocmai în deliberare, nu a oferit inculpaților posibilitatea de a se apăra în sensul dat, nefiindu-le respectat, astfel, dreptul la un proces echitabil (Hotărârea CtEDO din 12.04.2011, Adrian Constantin vs. România). Mai mult, indicând în dispozitiv că apelurile acuzării și părții vătămate se admit și din oficiu, nu a argumentat în descriptiv care motive concrete din aceste apeluri, referitoare doar la înăsprirea pedepsei aplicate inculpaților de către instanța de fond, au fost totuși admise; 8 c) nu a rejudecat cauza în limitele învinuirii formulate, și în raport cu circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, în special cu elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. Or, în fapt, a constatat divergent în acțiunile inculpaților și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal – săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, care nu se regăsesc și în componența contravenției prevăzute la art. 122 alin. (2) Cod contravențional; d) a omis că din probele administrate, inclusiv declarațiile inculpatului Paladi I. și ale martorului Gîncu N., rezultă cert intenția inculpaților de tăiere și vânzare a arborilor, cu însușirea ulterioară a banilor obținuți, aceste fapte constituind în mod evident acțiuni ce corespund exact semnelor componenței infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, ca sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Prin urmare, împrejurările enunțate relevă cu concludență, că instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, că apelurile acuzării au fost greșit admise de către instanța de apel, și că recursurile ordinare sunt întemeiate. În același timp, se atestă că circumstanțele menționate în partea descriptivă a sentinței, inclusiv cele reproduse în pct. 2. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de fond corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, toate fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor (pct. 2. din decizie). Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală instanța de recurs admite recursul, casează total hotărârea atacată și menține hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, se impune soluția casării deciziei atacate, pe motiv că apelurile au fost greșit admise, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sâli, și de reprezentantul părții vătămate Primăria 9 comunei Botnărești, r-nul Anenii Noi, Gori Victor, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, în privința inculpaților Paladi Ion XXXXX, Dimitriu Anatolie XXXXX și Cebotari Mihail XXXXX, pe motiv că apelurile au fost greșit admise. Menține sentința Judecătoriei Anenii Noi din 15 iulie 2016, în privința inculpaților Paladi Ion XXXXX, Dimitriu Anatolie XXXXX și Cebotari Mihail XXXXX. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun 10