1ra-1410/17 — Art. 361 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2016, Pașinschi Olga pe învinuirea adusă în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, a fost achitată din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că de către OUP, Pașinschi Olga este învinuită că deținând funcția de director al BC „Mobiasbancă” SA filiala nr. Stejaur, din mun. Chișinău la data de 30 mai 2006, acționând cu intenție directă, având intenția falsificării documentelor oficiale false care acordă drepturi și anume dreptul de a obține un credit, intenționat a falsificat semnătura din cererea lui Onofrei Pavel în baza căreia banca a eliberat un credit în sumă de 20000 lei.

Sentința a fost atacată cu apel de procurorul în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău, Cernalev Veaceslav, prin care a solicitat casarea sentinței primei instanțe, pronunțarea unei noi hotărâri prin care Pașinschi Olga să fie declarată vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 361 alin. (1) Cod penal, iar procesul penal încetat, deoarece a intervenit termenul de prescripție, invocând următoarele argumente: 1 - la adoptarea sentinței, instanța de judecată urma să țină cont de faptul că sentința trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au fost verificate, iar divergențele apărute au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător; - toate aceste condiții privind emiterea unei sentințe legale și întemeiate instanța de judecată le-a neglijat și a motivat sentința prin declarațiile inculpatei Pașinschi Olga, care nu și-a recunoscut vina, fără a intra în esența faptului, dacă acea motivare corespunde chestiunilor stabilite în cadrul cercetării cauzei penale; - din tot cuprinsul sentinței reiese, că instanța de judecată a apreciat doar probele care sunt în favoarea inculpatei, fără a le lua în considerație pe cele prezentate de către acuzarea de stat; - probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată nu sunt argumentate și nu sunt indicate motivele admiterii sau respingerii lor: atât de învinuire, cât și de apărare. Instanța de judecată urma să supună analizei toate probele examinate în ședință, indiferent de faptul că sânt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părți direct în ședință; - instanța de judecată, constatând neîntemeiat în sentință, că nu s-a constatat fapta infracțiunii, ilegal a achitat-o; - această concluzie a instanței este greșită, deoarece în ședința de judecată a fost pe deplin confirmată existența atât a faptului infracțiunii, cât și a elementelor infracțiunii în acțiunile inculpatei; - cu toate că, inculpata Pașinschi Olga nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, acesta a fost confirmată prin probele examinate; - concluziile instanței de fond sunt greșite și denotă o interpretare abstractă a prevederilor legale; - prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și examinate în ședința de judecată, s-a stabilit incontestabil că inculpata Pașinschi Olga, deținând funcția de director al BC „Mobiasbancă” SA filiala nr. 1 Stejaur, din mun. Chișinău acționând cu intenție directă, având intenția confecționării documentelor oficiale false care acordă drepturi și anume dreptul de a obține un credit, intenționat a falsificat semnătura din cererea lui Onofrei Pavel în baza căreia banca a eliberat un credit în sumă de 20000 lei; - aceasta se confirmă prin declarațiile lui Onofrei Pavel care a comunicat că, nu s-a adresat la nici o bancă pentru eliberarea unui credit, și nu s-a înțeles cu nici o persoană ca să-i dea buletinul său pentru folosință. Nu a activat niciodată la SRL „ICOSARCOM” și nici nu a auzit de o astfel de firmă, iar în acea perioadă activa la SRL „DISMICONS”; - martorul Ciobanu Olesea a declarat instanței că toate actele pentru perfectarea creditului pe numele lui Onofrei Pavel le-a primit de la inculpata Pașinschi Olga; - există probe incontestabile, fapta inculpatei fiind evidentă, iar instanța de judecată a pronunțat o sentință de achitare în privința ei, această sentință este vădit ilegală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017, a fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței fără modificări. 2

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că în speța dedusă judecății nu s-a constat existența faptei infracțiunii. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, nici una din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința instanței de fond și apel nu confirmă faptul că inculpata Pașinschi Olga ar fi comis infracțiunea prevăzută la art. 361 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a indicat că analizând declarațiile inculpatei, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, se atestă că aceste declarații sunt corespunzătoare adevărului, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de fond și instanței de apel, ultima a dat declarații consecvente, concludente, care coroborează cu întreaga sistemă de probe. A mai reținut instanța de apel că de către procuror nu a fost dovedită prezența laturii subiective și obiective a infracțiunii, care se manifestă prin vinovăție intenționată, intenție directă, deoarece infractorul înțelege că confecționează sau folosește documentele oficiale false, care acordă drepturi în cazul dat dreptul de a obține un credit. Astfel, acuzarea nu a prezentat probe concludente și utile care ar demonstra că Pașinschi Olga, deținând funcția de director al filialei nr. 1 Stejaur al BC „Mobiasbancă”, a falsificat semnătura lui Onofrei Pavel, a confecționat sau a folosit prin îndeplinirea semnăturii lui Onofrei Pavel la rubrica „semnătura posesor” din confirmarea de primire PIN nr. 5033213/121 din 23 iunie 2009 și din confirmarea de primire a cârdului nr. 420604402/109 din 23 iunie2009.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, declarând recurs la 13 iulie 2017, în termen, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație toate probele acuzării, fiind apreciate eronat, cu respingerea puterii de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului.

Avocatul Lazari Constantin în numele inculpatei prin referința depusă, pledează pentru declararea inadmisibilității recursului inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece consideră că instanțele ierarhic inferioare corect au dispus achitarea inculpatei.

Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul lărgit consideră, că recursul urmează a fi admis, însă din alte motive decât cele indicate de recurent în recurs. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea 3 totală a hotărârii atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului, atunci când eroarea judiciară poate fi corectată de către instanța de recurs la etapa judecării acestuia. Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și formulate în cererea de recurs, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără, însă, a agrava situația condamnatului. Colegiul reține că din conținutul recursului declarat de către acuzatorul de stat, se desprinde dezacordul recurentului privind aprecierea probelor administrate de acuzare, iar la acest capitol, instanța de recurs constată că soluțiile instanțelor ierarhic inferioare sunt pe deplin argumentate prin probe veridice și directe, care coroborează cu circumstanțele de fapt și combat versiunea acuzării în susținerea vinovăției inculpatei Pașinschi Olga, constatându-se că aceasta este lipsită de suport probant. Colegiul penal menționează, că aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor, au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual penale, ceea ce a condiționat comiterea unor erori grave de fapt. Pornind de la relevanțele normei vizate supra, Colegiul penal lărgit conchide, că atât prima instanță, cât și instanța de apel au efectuat o verificare amplă a tuturor împrejurărilor cauzei, dând apreciere cuvenită sub aspectul pertinenței, concludenții și utilității ansamblului probelor administrate pe dosar, corect ajungând la concluzia privind achitarea inculpatei. Totodată instanța de recurs constată că instanțele de fond, și-au motivat soluția sub aspectul temeiului de achitare prescris la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală și anume că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, deoarece au considerat corect că în speță nu au fost acumulate suficiente probe pentru a dovedi vinovăția acesteia, însă au indicat în calitate de temei juridic de achitare pct. 1) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală – nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, ceea ce contravine motivării expuse de către acestea. În acest sens Colegiul penal lărgit reiterează raționamentele practicii judiciare constante, care stabilesc, că sentința de achitare se adoptă în baza temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală – „fapta nu a fost săvârșită de inculpat”, în cazul existenței unei fapte infracționale, însă aceasta nu a fost săvârșită de inculpat, or, în speță, dubiul judiciar în privința inculpatei Pașinschi Olga n-a fost răsturnat prin probe concludente, pertinente, veridice, utile și suficiente procesului de stabilire a adevărului, așa cum este indicat în hotărârile instanțelor de fond. În acest context, instanța de recurs atestă, că prima instanță, în partea descriptivă a hotărârii pronunțate, a făcut referire la faptul că în speța dată lipsesc probe care ar confirma vinovăția inculpatei, iar în dispozitivul sentinței greșit a indicat, că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, soluție menținută greșit de către instanța de apel. 4 Așa dar, analizând probatoriul administrat, Colegiul penal lărgit relevă că procurorul în susținerea acuzațiilor înaintate inculpatei Pașinschi Olga a adus declarațiile martorului Ciobanu Olesea, în urma cărora instanța de apel a reținut că ultima a activat ca expert de credit și potrivit ordonanței procurorului în Procuratura Buiucani, mun. Chișinău din 10 iulie 2013, este scoasă de sub urmărire penală din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f. d. 246, vol. II), iar potrivit funcției deținute în perioada anilor 2005 – 2006 la BC „Mobiasbanca” SA, în atribuțiile acesteia intra nemijlocit de a recepționa și verifica documentația prezentată de client, dânsa fiind subalterna inculpatei Pașinschi Olga, fiind direct persoana interesată în evitarea unei eventuale răspunderi. În continuare, instanțele ierarhic inferioare au stabilit că, de către acuzatorul de stat a fost prezentat raportul de expertiză nr. 245 din 24 aprilie 2012, potrivit căruia semnăturile din rubrica „semnătura posesor” din confirmarea de primire PIN nr. 5033213/121 din 23 iunie 2009 și din confirmarea de primire a cardului nr. 420604402/109 din 23 iunie 2009 au fost îndeplinite nu de către Onofrei Pavel, dar de o persoană prin imitare liberă a semnăturii, iar de stabilit dacă semnăturile din contract și alte documente semnate de Onofrei Pavel nu este posibil, deoarece semnăturile în litigiu și a lui Onofrei Pavel sunt incompatibile (f. d. 111 – 112, vol. I), însă la acest capitol este necesar de reținut că acest raport de expertiză reprezintă de fapt o probă în vederea examinării litigiului dintre BC „Mobiasbancă”, Groupe Societe Generale SA și pârâtul Onofrei Pavel cu privire la încasarea datoriei de 33036, 05 lei, unde obiect al litigiului a fost anume contractul de acordare a creditului nr. V/06/0127 din 30 mai 2006 în limita de creditare de 20000 lei, potrivit căruia a demonstrat faptul că dânsul nu a încasat de la bancă un astfel de credit. Prin urmare, în speță, prin probele prezentate de acuzatorul de stat nu a fost confirmat faptul că, semnăturile din rubrica „semnătura posesor” din confirmarea de primire PIN nr. 5033213/121 din 23 iunie 2009 și din confirmarea de primire a cardului nr. 420604402/109 din 23 iunie 2009 au fost îndeplinite de către Pașinschi Olga, și că anume ea a comis infracțiunea prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod penal. În această ordine de idei, Colegiul lărgit consideră că nu și-au găsit confirmare alegațiile procurorului în vederea susținerii vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate, și consideră necesar de a admite recursul procurorului, însă din alte motive, de a casa sentința și decizia instanței de apel prin care Pașinschi Olga a fost achitată, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, cu dispunerea achitării inculpatei din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către aceasta. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanțele ierarhic inferioare incorect au stabilit că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or, atât prima instanță, cât și instanța de apel au făcut referire la Raportul de expertiză nr. 245 din 24 aprilie 2012, potrivit căruia semnăturile din rubrica „semnătura posesor” din confirmarea de primire PIN nr. 5033213/121 din 23 iunie 2009 și din confirmarea de primire a cardului nr. 420604402/109 din 23 iunie 2009 au fost îndeplinite nu de către Onofrei Pavel, dar de o persoană prin imitare liberă a semnăturii, iar de stabilit dacă semnăturile din contract și alte documente 5 semnate de Onofrei Pavel nu este posibil, deoarece semnăturile în litigiu și a lui Onofrei Pavel sunt incompatibile (f. d. 111 – 112, vol. I). Prin urmare, este evident că, semnăturile lui Onofrei Pavel au fost falsificate, cu scopul ca infractorul să se îmbogățească pe cale criminală, în urma încheierii unui contract de credit fals, însă organul de urmărire penală nu a stabilit persoana ce a falsificat semnăturile, punând-o sub învinuire pe Pașinschii Olga fără a acumula în acest sens careva probe. În consecință, Colegiul penal lărgit conchide, că recursul declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, urmează a fi admis din alte motive, cu casarea totală a sentinței Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017 cu dispunerea achitării lui Pașinschi Olga, în temeiul art. 390 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casează total sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 14 decembrie 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017 cu dispunerea achitării inculpatei Pașinschi Olga XXXXX învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 18 ianuarie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Alerguș Constantin Timofti Vladimir Țurcan Anatolie 6