1r-16/17 — art. 190 al. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 al. 5 CP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1r-16/17 — art. 190 al. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1r-16/2017
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
20 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Ursache Petru,
Judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către
avocatul Radu Sergiu în numele condamnatului Timuș Nicolae, prin care solicită
casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017,
C O N S T A T Ă :
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017, inculpatul
Timuș Nicolae a fost anunțat în căutare, fiind respins demersul avocatului Radu
Sergiu privind înlocuirea măsurii preventive sub formă de arest, dispusă de prima
instanță la pronunțarea sentinței, cu eliberarea sub control judiciar sau altă măsură
non – privativă de libertate.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a stabilit că prin sentința Judecătoriei
Strășeni din 18 mai 2015, Timuș Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, și i s-a stabilit pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 8 ani.
Sentința a fost atacată cu apel, în cadrul ședinței de judecată în Curtea de Apel
Chișinău, procurorul a solicitat anunțarea în căutare a inculpatului, deoarece
ultimul nu s-a prezentat la ședințele de judecată și nu se cunoaște locul aflării lui.
Avocatul a solicitat înlocuirea măsurii – preventive arestarea preventivă cu
liberarea sub control judiciar sau altă măsură non privativă de libertate.
Instanța de apel, a reținut că inculpatul nu s-a prezentat la ședințele de
judecată în instanța de apel din 04.10.2017, 25.10.2017, 15.11.2017, potrivit
adeverinței Primăriei s. Roșcani se atestă că inculpatul nu locuiește și nu are viză
de reședință în teritoriul localității.
La fel, instanța de apel a conchis că infracțiunea imputată se califică ca
infracțiune deosebit de gravă, examinarea cauzei în lipsa inculpatului nu este
posibilă, prin neprezentarea cu bună știință în cadrul ședinței de judecată în
instanța de apel inculpatul împiedică la buna desfășurare a procesului penal și
examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, din care motive s-a impus
necesitatea de anunțare în căutare a inculpatului Timuș Nicolae.
Mai mult, instanța de apel a considerat cerința apărării privind înlocuirea
măsurii preventive – arestarea preventivă cu măsură preventivă liberarea sub
control judiciar sau altă măsură non privativă de libertate neîntemeiată și pasibilă
1
respingerii din motiv că inculpatului i se încriminează comiterea unei infracțiuni
deosibit de grave, sentința se află acum în procedura de judecare în ordine de apel
în privința inculpatului prin sentința din 18 mai 2015 fiind aplicată starea de arest,
cu luarea sub strajă imediat din sala de judecată.
Sa indicat că încheierea este definitivă, fiind susceptibilă recursului odată cu
fondul cauzei.
Încheierea din 15 noiembrie 2017 a instanței de apel este atacată la 29
noiembrie 2017, cu recurs în anulare de către avocatul Radu Sergiu în numele
inculpatului Timuș Nicolae, fără a invoca nici un temei prevăzut de art. 453 Cod de
procedură penală, solicită să fie casată încheierea privind căutarea inculpatului,
dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în sensul căutării inculpatului și
revocarea arestului față de inculpat, indicând că astfel inculpatul se va prezenta în
ședințele de judecată.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
Colegiul penal constată că recurentul a declarat recurs (f.d. 14), indicând
prevederile art. 420 alin. (2), 437 alin. (1) p. 4), 439 alin. (1) Cod de procedură
penală, însă Colegiul penal consideră că în speță este declarat recurs în anulare,
deoarece este atacată o încheiere care este definitivă și care poate fi atacată numai
odată cu fondul cauzei. Astfel se constată că recurentul a atacat încheierea din
15.11.2017 pe calea extraordinară de atac – recursul în anulare, în procedură
prevăzută la capitolul V secțiunea I, art. 452 – 457 Cod de procedură penală. La
fel, recursul este greșit înregistrat în Curtea Supremă de Justiție ca recurs ordinar.
În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,
Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct.
2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la
Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești
după epuizarea căilor ordinare de atac.
În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură
penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în
anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea
ilegalității hotărârii atacate.
Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv
când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii
Moldova despre depunerea cererii.
2
Prin urmare, instanța de recurs în anulare remarcă faptul că, dreptul de a
declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor
judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile
irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după
epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și
Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului
ordinar.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că
încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017,
adoptată asupra chestiunilor prevăzute de art. 175, 321 alin. (5) Cod de procedură
penală, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin.
(1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la
Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva încheierii
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017, este
inadmisibil, deoarece o asemenea încheiere este definitivă și este susceptibilă de a
fi atacată cu recurs doar odată cu fondul cauzei la Curtea Supremă de Justiție.
În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod
de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat,
din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), art. 456 alin. (1)
Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Radu Sergiu
în numele condamnatului Timuș Nicolae, împotriva încheierii Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017, din motiv că nu îndeplinește
cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 20 decembrie 2017.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
3