1ra-1153/17 — Art. 217 alin. 2, 217 2 CP

1ra-1153/17 — Art. 217 alin. 2, 217 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1153/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

01 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Nicolaev Ghenadie,

judecători: Toma Nadejda și Timofti Vladimir,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

inculpatul Ivanov Oleg, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Ivanov Oleg XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.01.2016 – 29.03.2016;

Instanța de apel: 24.06.2016 – 14.11.2016;

Instanța de recurs: 16.06.2017 – 01.11.2017;

A C O N S T A T AT :

baza art. 3641 Cod de procedură penală, Ivanov Oleg a fost recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin.(2) și art. 2172 Cod penal,

și în baza acestei legi și, cu aplicarea prevederilor art. 34 alin. (2), 82 alin. (2)

Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită

pedeapsa după cum urmează:

- în baza art. 217 alin. (2) Cod penal - 8 (opt) luni închisoare;

- în baza art. 2172 Cod penal - 1 (unu) an 4 (patru) luni închisoare cu

privarea de dreptul de a exercita funcții ce țin de circulația substanțelor

narcotice și psihotrope pe un termen de 3 ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

absorbirea pedepsei mai ușoare de pedeapsa mai gravă, definitiv i-a fost stabilit

lui Ivanov Oleg 1 (unu) an și 4 (patru) luni închisoare, cu privarea de dreptul de

a exercita funcții ce țin de circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un

termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

contrar prevederilor Legii nr. 382 din 06 mai 1999 cu privire la circulația

1

substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, a comis circulația ilegală

a substanțelor psihotrope în proporții mari, fără scop de înstrăinare, precum și

circulația ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării

substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în următoarele

circumstanțe.

Astfel, inculpatul, Ivanov Oleg, urmărind scopul producerii substanțelor

narcotice și psihotrope a păstrat până la momentul ridicării acestora în incinta

Inspectoratului de Poliție XXXXX amplasat pe bd. XXXXXX,

XXXXX, mun. Chișinău, adică până la 24 octombrie 2015, orele 12:20,

precursorii substanței narcotice și psihotrope - pseudoefedrina conținute 20

comprimate din cele două blistere de culoare verde cu inscripția „RHINOSTOP”,

efedrină (0,84 gr) conținută în pachețelul de hârtie multicoloră cu praf de

culoare sur - cafenie, fosfor 1,948 g (0,274 + 1,674 gr) conținut în pachețelul de

hârtie multicoloră cu praf de culoare violetă, ioni de fosfor depistați pe

suprafața pensulei și obiectului metalic, acid clorhidric conținut în lichidul de

culoare galben cafenie, cu volumul de 3 ml, în seringa cu volumul de 20 ml, fapt

stabilit prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 10179 din 10

noiembrie 2015.

Tot el, Ivanov Oleg, a păstrat fără scop de înstrăinare până la momentul

ridicării acestora în incinta Inspectoratului de poliție XXXXX amplasat pe bd.

XXXXX, XXXXX, mun. Chișinău, adică până la 24 octombrie 2015 orele 12:20,

substanță psihotropă - metamfetamină (0,164 g în stare uscată) în lichidul de

culoare violetă (8,2 ml), din flaconul din polimer de culoare albă, ce constituie

conform Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006 proporție mare,

substanță stabilită prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 10179 din

10 noiembrie 2015.

inculpatului, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței în partea stabilirii

pedepsei, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care în privința lui Ivanov Oleg să fie

aplicată o pedeapsă mai blândă.

În motivarea cerințelor apelanta a invocat următoarele argumente:

- pedeapsa aplicată față de inculpat este prea aspră;

- la aplicarea pedepsei, instanța de judecată a luat în considerație inclusiv și

persoana celui vinovat și circumstanțele ce atenuează sau agravează

răspunderea. Conform p. 12 din Hotărârea Explicativă a CSJ nr. 8 din 11

noiembrie 2013 - săvârșirea unei infracțiuni grave sau deosebit de grave nu

exclude posibilitatea stabilirii unei pedepse mai blânde decât cea prevăzută de

lege. În acest caz, instanțele de judecată trebuie să verifice în detalii prezența în

cauză a circumstanțelor excepționale care servesc drept temei pentru aplicarea

art. 79 Cod penal și să le reflecte în partea descriptivă a sentinței.

Potrivit art. 78 alin. (1) Cod penal și p. 10 din Hotărârea Explicativă a CSJ

nr. 8 din 11 noiembrie 2013, în cazul în care instanța de judecată constată

circumstanțele atenuante în săvârșirea infracțiunii acestea se răsfrâng asupra

2

pedepsei principale, care poate fi redusă sau schimbată în limitele prevăzute de

lege. O pedeapsa redusă până la minimul prevăzut de sancțiune, se consideră

echitabilă atunci când s-au constatat un cumul de circumstanțe atenuante din

cele enumerate la art. 76 Cod penal. Prin urmare la condamnarea inculpatului

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 și 2172 Cod penal,

consideră, că urmau să fie luate în considerație cumulul circumstanțelor

atenuante reținute prin sentință, și în acest sens ulterior să se stabilească

pedeapsa non-privativă de libertate;

- stabilirea unei pedepse mai blânde decât închisoarea cu executare, ar

asigura atingerea scopului său, deoarece inculpatul, Ivanov Oleg, fiind

dependent de droguri urmează a fi tratat și nicidecum pus în închisoare pentru

a fi supus riscului de a se droga în continuare, mai ales că i-a fost stabilită

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, unde de fapt Ivanov Oleg a și

devenit dependent de droguri;

- aflarea în detenție a inculpatului Ivanov Oleg pe orice termen va influența

negativ asupra sa, având în vedere faptul ca el urmează să fie tratat de

consumul de substanțe narcotice pentru a evita stările de servaj;

- prin infracțiunea comisă de către Ivanov Oleg și-a făcut rău doar lui

personal și nu a afectat pe nici o persoană din societate.

2016, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Panov Diana în

numele inculpatului Ivanov Oleg, cu menținerea sentinței fără modificări.

fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a

fost statuată de către instanța de fond, neconstatându-se temeiuri de casare a

sentinței. În plus, instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și

circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de

vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod

obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrând just acțiunile inculpatului, în baza

dispozițiilor art. 2172, art. 217 alin. (2), Cod penal, și anume „păstrarea

precursorilor în scopul producerii substanțelor narcotice și psihotrope a comis

circulația ilegală a precursorilor în scopul producerii substanțelor narcotice și

psihotrope” și respectiv ,,păstrarea substanțelor psihotrope în proporții mari și

fără scop de înstrăinare”.

Totodată, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului se confirmă

prin următoarele probe:

- declarațiile martorului Cociu Gheorghe;

- declarațiile martorului Filip Victor;

- proces-verbal privind actele de constatare;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 24 octombrie

2015;

- procesul-verbal de examinare a obiectelor din data de 21 decembrie

2015;

3

- raportul de constatare tehnico-științifică nr. 10179 din 10 noiembrie

2015.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că instanța de fond a analizat

obiectiv cumulul de probe prin prisma prevederilor art. 95, 101 Cod de

procedură penală prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții,

utilității și veridicității raportate la declarațiile date de inculpat în cadrul

ședinței de judecată și probele administrate, a stabilit corect situația de fapt,

dând faptelor reținute în sarcina inculpatului, încadrarea juridică corectă și

anume art. 217 alin. (2), art. 2172 Cod penal.

A mai reținut instanța de apel că considerentele primei instanțe sunt

motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub

aspectul, că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate este

dovedită în cadrul procesului penal, astfel fapta acestuia, reținută prin sentință,

întrunește elementele infracțiunilor imputate.

Totodată, instanța de apel a menționat că motivele invocate în cererea de

apel nu și-au găsit confirmare, din care considerente careva temeiuri de a

interveni în sentința primei instanțe nu s-au atestat.

Instanța de apel a conchis, că pedeapsa penală aplicată inculpatului, pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 217 alin.(2), art. 2172 Cod penal este

una legală, iar motivele invocate de avocatul inculpatului, în cererea de apel

sunt lipsite de suport factologic și juridic.

Mai mult, instanța de apel a indicat, că, verificând legalitatea

individualizării pedepsei penale în privința inculpatului, a constatat că, instanța

de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și la

stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunilor

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale

acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

De asemenea, instanța de apel a reținut, că la individualizarea și stabilirea

categoriei și mărimii pedepsei în privința inculpatului, în prima instanță corect

a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite (a comis două infracțiuni

ușoare), de motivul acesteia, de persoana celui vinovat (care nu se află la

evidența medicului psihiatru, dar se află la evidența medicului narcolog cu

diagnoza: consum de substanțe narcotice (opii), anterior a mai fost condamnat

pentru comiterea infracțiunilor intenționate, iar antecedentul penal nu este

stins, de atitudinea lui față de cele comise: și-a recunoscut vina integral în

comiterea infracțiunii incriminate, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea: a contribuit activ la descoperirea infracțiunii), de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum

și de condițiile de viață ale acestuia.

A mai invocat instanța de apel, că prima instanță în mod just a aplicat în

privința inculpatului, prevederilor art. 34, 82 Cod penal care indică că mărimea

pedepsei pentru recidivă nu poate fi mai mică de jumătate, pentru recidivă

4

periculoasă este de cel puțin două treimi, iar pentru recidivă deosebit de

periculoasă – de cel puțin trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse

prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod și a

stabilit în privința inculpatului Ivanov Oleg, o pedeapsă în baza art. 217 alin. (2)

Cod penal - 8 luni închisoare și în baza art. 2172 Cod penal - 1 an și 4 luni

închisoare cu privarea de dreptul de a exercita funcții ce țin de circulația

substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 3 ani.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat, că prima instanță în

mod corect a aplicat în privința inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare,

considerând că corectarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea acestuia

de societate, luând în considerație personalitatea inculpatului, care anterior a

fost condamnat de 4 ori pentru comiterea infracțiunilor cu intenție.

În acest context, instanța de apel a considerat că aplicarea în baza unor

sentințe anterioare a unei sancțiuni penale, inclusiv și sub formă de închisoare

urma să-l convingă pe Ivanov Oleg despre necesitatea corijării

comportamentului și încetării conduitei infracționale, însă inculpatul și-a

continuat activitatea ilegală, prin ce a demonstrat, că pedepsele anterioare nu

și-au atins scopul și aflându-se în stare de libertate nu a conștientizat

prejudiciabilitatea acțiunilor sale și importanța valorilor sociale lezate, și a

comis o nouă infracțiune după eliberarea din detenție.

A mai menționat instanța de apel, că potrivit prevederilor art. 90 alin.(1)

Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5

ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu

este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând

numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a

executării pedepsei și termenul de probă.

Instanța de apel a reținut că Ivanov Oleg, fiind anterior condamnat de două

ori pentru infracțiuni intenționate, a săvârșit din nou cu intenție două

infracțiuni, iar la momentul comiterii prezentei infracțiuni (data de 18 ianuarie

2015) antecedentele penale în privința inculpatului, Ivanov Oleg, nu erau stinse,

din care considerente instanța de apel reține comiterea prezentei fapte

prejudiciabile în stare de recidivă periculoasă.

Astfel, în speță este prezentă interdicția reglementată de lege în aplicarea

art. 90 Cod penal, ce nu oferă posibilitatea suspendării condiționate a executării

pedepsei aplicate vinovatului, dat fiind faptul că inculpatul a săvârșit prezenta

infracțiune în stare de recidivă periculoasă.

Mai mult ca atât, a menționat instanța de apel, că în virtutea prevederilor

art. 79 alin. (3) Cod penal, prevederile alin. (1) nu se aplică persoanelor adulte

în cazul aplicării pedepsei detențiunii pe viață, în cazul recidivei de infracțiuni

sau al săvârșirii de infracțiuni prevăzute la art. 1661 alin. (2)–(4) Cod penal.

5

Totodată, instanța de apel a indicat că din conținutul hotărârii contestate se

constată că exigențele art. 6 CEDO au fost respectate din motiv, că prima

instanță a dat o apreciere corectă probelor în cauză soluționând toate

problemele ce urmează a fi rezolvate la adoptarea sentinței de condamnare,

adoptând o hotărâre conform cerințelor legii.

30 decembrie 2016, în termen, declară recurs ordinar inculpatul Ivanov Oleg.

În motivarea recursului, neinvocând nici un temei de drept prevăzut de

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- vina își recunoaște integral, însă consideră pedeapsa prea aspră, dat fiind

faptul că este invalid de gr. I și nu se poate ridica din pat. În ultima perioadă a

suferit o intervenție chirurgicală la coloana vertebrală, iar în viitorul apropiat

mai este necesar să fie operat, însă dacă va fi arestat nu va putea efectua

operația și va rămâne invalid;

- de narcomanie s-a vindecat, fapt ce se confirmă prin extrasul medical

anexat la materialele dosarului.

inadmisibilității recursului inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece

consideră că pedeapsa aplicată inculpatului, a fost individualizată potrivit

prevederilor legale, în acest sens nefiind admise erori de drept.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal de asemenea menționează, că temeiurile pentru recurs pot fi

invocate doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în

instanța de apel, fapt stipulat de alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs subliniază, că potrivit practicii judiciare constante,

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit recursului, recurentul își exprimă dezacordul doar cu faptul că

pedeapsa aplicată este prea aspră, astfel instanța de recurs ordinar supune

verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de

pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

6

de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului

privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit confirmarea

la examinarea recursului declarat, acestea fiind invocate și în cererea de apel și

asupra căruia instanța de apel s-a expus, motivație pe care instanța de recurs

ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră necesară.

În acest sens Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod

penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Conform sentinței instanței de fond, menținută prin decizia instanței de

apel, inculpatul a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2)

Cod penal, a cărui sancțiune prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 400 la

700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de

până la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an și în baza art. 2172 Cod

penal, a cărui sancțiune prevede amendă în mărime de la 800 la 1000 unități

convenționale sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un

termen de până la 5 ani.

La aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de judecată a menționat, că

inculpatului urmează a-i fi stabilită pedeapsă sub formă de închisoare cu

executarea în penitenciar de tip închis, deoarece anterior inculpatul a fost

condamnat de 4 ori pentru comiterea infracțiunilor comise cu intenție: prin

sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de 02 februarie 1999, în

baza art. 120 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea art. 42 Cod penal (redacția legii din

1961) la 5 ani închisoare condiționat; prin sentința Judecătoriei Centru,

7

mun. Chișinău din 27 septembrie 2007 și decizia Curții Supreme de Justiție din

01 aprilie 2008, în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la 5 ani închisoare, iar

în temeiul încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 iunie 2010 a fost

eliberat condiționat înainte de termen cu 1 an 4 luni și 5 zile, pedeapsa este

executată; prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26 aprilie 2012

în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 2 ani închisoare în penitenciar

de tip închis.

Totodată, potrivit art. 34 alin. (1) Cod penal, se consideră recidivă

comiterea cu intenție a uneia sau a mai multor infracțiuni de o persoană cu

antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție.

Conform alin. (2) art. 34 Cod penal, recidiva se consideră periculoasă dacă

1) persoana anterior condamnată de două ori la închisoare pentru infracțiuni

intenționate a săvârșit din nou cu intenție o infracțiune și 2) dacă persoana

anterior condamnată pentru o infracțiune intenționată gravă sau deosebit de

gravă a săvârșit din nou cu intenție o infracțiune gravă sau deosebit de gravă.

Prin urmare, instanța de recurs menționează drept întemeiată reținerea

instanțelor ierarhic inferioare privind săvârșirea de către Ivanov Oleg a

infracțiunii în stare de recidivă, or, ultimul fiind condamnat la 26 aprilie 2012 la

2 ani închisoare, respectiv fiind eliberat din custodia instituțiilor penitenciare la

26 aprilie 2014, iar la 24 octombrie 2015 săvârșește din nou o infracțiune

intenționată, dată la care nu era stins antecedentul penal precedent.

Mai mult decât atât, conform art. 82 alin.(2) Cod penal, mărimea pedepsei

pentru recidivă nu poate fi mai mică de jumătate, din maximul celei mai aspre

pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului

cod.

Totodată, ținând cont de faptul, că examinarea cauzei a avut loc pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute

de art. 3641 Codul de procedura penală, deoarece inculpatul a recunoscut vina și

nu a solicitat să fie administrate probe noi, astfel încât instanța a concluzionat că

din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite și că sunt

suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea

unei pedepse, prin urmare inculpatul a beneficiat de reducerea pedepsei, cu 1/3

a limitelor de pedeapsă.

Astfel, Colegiul penal consideră, că instanțele de fond, individualizând

pedeapsa inculpatului au ținut cont de prevederile legale expuse supra și au

motivat aplicarea față de inculpat a pedepsei închisorii în baza tuturor

circumstanțelor constatate în speță, determinante pentru stabilirea pedepsei,

ținând cont și de faptul că, inculpatul anterior a fost condamnat, însă nu a făcut

concluziile corespunzătoare, prin urmare, Colegiul consideră, că instanțele

corect au concluzionat că o pedeapsă mai blândă din numărul celor menționate

în sancțiunea normei incriminate inculpatului, nu va asigura scopul pedepsei.

Colegiul penal mai statuează că în speța dată, la fel, este imposibilă

aplicarea normei art. 90 Cod penal, or, potrivit aliniatului (4) din articolul sus

citat, persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de

8

grave, precum și în cazul recidivei, condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei nu se aplică.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat de

recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de inculpatul Ivanov Oleg,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie

2016, în cauza penală în privința lui Ivanov Oleg XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 noiembrie 2017.

Președinte Nicolaev Ghenadie

Judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

9