1reab-54/2017 — art. 54-1 a, 54-10 alin.2 CP RSSU

Dosarul nr. 1reab-54/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

28 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoare componență:

președinte - Petru Ursache,

judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Petru

Moraru,

a judecat, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de către

adjunctul Procurorului General, Roșioru Mircea, prin care se solicită casarea

sentinței Tribunalului militar al trupelor NKVD ale RSSM din 25 ianuarie 1945,

în cauza penală în privința lui

Cojuhari Anastasia

Naida Elisei

Chilat Filip

Moroșan Chirii

Slivca Alexandra

Termenul de examinare a recursului:

instanța de recurs în anulare:

04.01.2017 - 06.06.2017

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

25 ianuarie 1945, Cojuhari A., a fost condamnată în baza art. 2 al Decretului

Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, la 20 ani de muncă

silnică, cu interdicție în drepturi pe termen de 5 ani cu confiscarea averii.

Prin aceiași sentință Naida El., Chilat F. și Moroșan Ch. au fost condamnați

în baza art. 54-1 ”a” Cod penal al RSSU, la câte 10 ani privațiune de libertate, cu

interdicție în drepturi pe un termen de 5 ani și confiscarea averii,

Slivca Al-dra a fost condamnată în baza art. 54-10 alin. (2) Cod penal al

RSSU, cu aplicarea sancțiunii art. 54-2 Cod penal al RSSU, la 8 ani privațiune de

libertate, cu interdicție în drepturi pe un termen de 3 ani.

1.1. Prin aceeași sentință, inculpații Slivciuc M. și Lupulciuc T. au fost

achitați pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 54-l ”a” Cod penal al

RSSU din lipsa probelor, însă în privința acestora hotărârea judecătorească nu se

contestă.

1

pentru faptul că, fiind nemulțumită de autoritățile sovietice pentru exilarea fiicei

sale în locurile de represiune și deposedarea de avere, odată cu sosirea

autorităților germano-române pe teritoriul localității, în iulie 1941 a fost

preocupată de identificarea activiștilor sovietici și persoanelor, care aveau o

atitudine ostilă față de regimul instaurat.

Astfel, în vara anului 1941, inculpata a denunțat autorităților de ocupație

pe fostul președinte al sovietului sătesc, informându-i că, ultimul în perioada

sovietică a participat în mod activ la deschiaburirea culacilor din localitate și la

evacuarea proprietății statului, cât și a cetățenilor. În februarie 1942, inculpata a

participat în calitate de martor în instanța de judecată română din or. Chișinău,

ca urmare fostul președinte al sovietului sătesc a fost condamnat la doi ani de

închisoare. Înainte de sosirea autorităților de ocupație, inculpata și-a exprimat

ostilitatea față de regimul sovietic, având atitudine defetistă față de URSS în

războiul împotriva Germaniei naziste.

2.1. Inculpații Naida E., Chilat F. și Moroșan C. au fost declarați vinovați și

condamnați pentru faptul că, locuind pe teritoriul temporar ocupat de trupele

germano-română și având atitudine ostilă față de regimul sovietic au fost

implicați în activități de trădare a activiștilor regimului sovietic.

Astfel, inculpații l-au denunțat pe activistul sovietic din s. Bîrnova, Cocier

pentru că, ultimul a inițiat evacuarea și transportarea cerealelor și altor obiecte

de valoare din localitate pe teritoriul URSS, identificau chiaburii și persoanele

care aveau o atitudine ostilă față de regimul instaurat. Prin acțiunile sale.

inculpații au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 54-1 ”a” Cod penal al RSSU,

adică trădare de patrie.

2.2. Inculpata Slivca A. a fost declarată vinovată și condamnată pentru

faptul că, locuind pe teritoriul temporar ocupat de trupele germano-române, în

timpul escortării secretarului sovietului sătesc de către jandarmii români, și-a

exprimat ostilitatea față de puterea sovietică și activiștii sovietici, numindu-i pe

acesta bandiți-comuniști.

2.3. În ședința de judecată inculpata Cojuhari A. și-a recunoscut parțial

vinovăția și anume, faptul că în calitate de martor a participat în instanța de

judecată română pe dosarul în cazul activistului sovietic, ca urmare acesta a fost

condamnat. A negat faptul că ar fi trădat activiști sovietici.

2.4. Inculpații Naida E., Chilat F., Moroșan C. și Slivea A. în cadrul ședinței

de judecată și-au recunoscut parțial vinovăția în cele încriminate și au declarat

că, într-adevăr au participat în calitate de martori în instanța română în cazul

derulat împotriva activiștilor sovietici, însă ei doar au confirmat faptul confiscării

averii lor de către activiștii sovietici. Au susținut că, nu au solicitat instanței să-i

pedepsească pe activiști, ci doar să le fie restituită averea.

Circumstanțele încriminate inculpaților au fost confirmate de martorii

Cucer I., Souleac P. și alții, audiați în ședința de judecată.

2

anulare, în care, invocând temeiul prevăzut de art. 453 alin. (1) Cod de procedură

penală, solicită casarea sentinței sus menționate, cu încetarea procesului penal și

reabilitarea condamnaților în temeiul art. 3 al Legii Republicii Moldova din

08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, precum

și pe motiv că există circumstanțe care exclud tragerea acestora la răspundere

penală.

În susținerea celor menționate se invocă că, probe veridice ce ar demonstra

comiterea de către inculpata Cojuhari A. a infracțiunii prevăzute de art. 2 al

Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943 în

materialele dosarului nu au fost administrate. Judecata nu a stabilit faptul că

inculpata a participat la săvârșirea răfuielilor și aplicarea actelor de violență față

de populația pașnică și prizonierii armatei sovietice.

Afară de aceasta, probele administrate în cauza dată nu sunt suficiente

pentru calificarea acțiunilor inculpaților Naida E., Chilat F. și Moroșan C. în baza

art. 54-1 ”a” Cod penal al RSSU pentru ”trădare de patrie”, deoarece ele nu

confirmă faptul că inculpații, prin acțiunile sale au prejudiciat potențialul militar,

independența statală sau inviolabilitatea teritorială a URSS, așa cum prevedea

acest articol.

Mai mult ca atât, în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată nu a

fost dovedit caracterul contrarevoluționar al acțiunilor inculpatei Slivca A.,

deoarece afirmațiile ei nu conțineau chemări la lichidarea, subminarea sau

slăbirea puterii de stat ori la săvârșirea unor infracțiuni contrarevoluționare,

după cum prevedea dispoziția art. 54-10 alin. (2) Cod penal al RSSU.

Concomitent, instanța de judecată a încălcat în mod flagrant dreptul

inculpaților la apărare, examinând cauza penală în lipsa apărătorului, a cărui

participare în cazul dat era obligatorie.

Astfel, la moment, condamnarea lui Cojuhari A., Naida E., Chilat F.,

Moroșan C. și Slivca A. constituie un viciu fundamental comis în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, din motiv că a fost

încălcat dreptul inculpaților la un proces echitabil.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art. 452 alin. (1), coroborat cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură

penală, Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de

Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după

epuizarea căilor ordinare de atac.

Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării

erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

3

La 30 decembrie 1992 a intrat în vigoare Legea nr. 1225-XII din 08.12.1992

privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art. 3 al Legii nominalizate,

sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate

în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în

perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor

politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum și pe teritoriul altui stat,

inclusiv cele care au fost condamnate pentru „trădare de patrie”.

Ținând cont de cele constatate și de prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit.

b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit găsește prezente în speța dată

motive întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească irevocabilă de

condamnare a lui Cojuhari A., Naida El., Chilat F. Moroșan Ch. și Slivca Al-dra,

cu casarea acesteia și, în temeiul prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, încetează procesul penal, pe motiv că există circumstanțe care

exclud tragerea persoanei la răspundere penală, cu reabilitarea condamnaților.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul în

anulare este întemeiat și urmează a fi admis.

(1), art. 457 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul în anulare declarat de către adjunctul Procurorului

General, Roșioru Mircea, casează sentința Tribunalului militar al trupelor NKVD

ale RSSM din 25 ianuarie 1945, cu încetarea procesului penal în privința lui

Cojuhari Anastasia, condamnată în baza art. 2 al Decretului Prezidiului

Sovietului Suprem al URSS din 19 aprilie 1943, a lui Naida Elisei, Chilat Filip și

Moroșan Chirii, condamnați în baza art. 54-1 ”a” Cod penal al RSSU și Slivca

Alexandra, condamnată în baza art. 54-10 alin. (2) Cod penal al RSSU, cu

aplicarea sancțiunii art. 54-2 Cod penal al RSSU, pe motiv că există circumstanțe

care exclud tragerea persoanei la răspundere penală.

Cojuhari Anastasia, Naida Elisei, Chilat Filip, Moroșan Chirii și Slivca

Alexandra sunt reabilitați în fața societății și reintegrați în drepturi.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 noiembrie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Petru Moraru

4