1ra-1574/17 — art.312 alin.2 lit.a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.312 alin.2 lit.a CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-1574/17 — art.312 alin.2 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr.1ra-1574/17
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
18 octombrie 2017 mun.Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Elena Covalenco,
Iurie Diaconu,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, în cauza penală în privința
lui
Minin Oleg Xxxxxx, născut la xxxxxx,
originar din Xxxxxx, or.Xxxxx,
domiciliat în mun.Xxxxxxxx, str.Xxxxxx
xxxxx
și
Chihai Victoria Xxxxxx, născută la
xxxxxx, originară și domiciliată în
mun.Xxxxxxxx, str.Xxxxxxxxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 21.10.2015 - 12.10.2016,
Instanța de apel: 31.10.2016 - 23.11.2016,
Instanța de recurs: 07.09.2017 - 18.10.2017.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 12 octombrie 2016, Minin Oleg
a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.312 alin.(2) lit.a) Cod
penal, pe motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele infecțiunii.
Chihai Victoria a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.312 alin.(2) lit.a)
Cod penal la 2 ani închisoare, iar în baza art.90 Cod penal, a fost suspendată condiționat
executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani.
De către organul de urmărire penală, Chihai Victoria, a fost învinuită că, la 07.09.2012,
de la ora 10.10 până la ora 10.40, aflându-se în biroul nr.34 al IP Buiucani, mun.Chișinău din
str.Calea Ieșilor 12, unde era audiată în calitate de parte vătămată de către ofițerul de urmărire
penală Bița Vitalie în cadrul cauzei penale nr.xxxxxxxxxx, pornită de către SUP al IP Buiucani,
mun.Chișinău la 03.09.2012 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit.b),
e), f) Cod penal, acționând cu intenție directă, fiind preîntâmpinată de răspundere penală pentru
prezentarea cu bună-știință a declarației mincinoase, a declarat că Alla Svetlana, împreună și prin
înțelegere prealabilă cu Zinin Alexandr și Petrov Alexandr au comis asupra ei și concubinului
său Minin Oleg un atac tâlhăresc, declarații care le-a susținut și în cadrul confruntării petrecută
între aceasta și bănuitul Zinin Alexandr la 26.09.2012, bănuitul Petrov Alexandr la 18.10.2012,
audierii sale suplimentare la 09.11.2012, confruntării petrecută între aceasta și bănuitul Zinin
Alexandr la 11.12.2012, la fel audierii sale în cadrul ședinței de judecată din 30.04.2013.
1
După reținerea lui Alla Svetlana, expedierea cauzei penale în privința acesteia pentru
examinare în fond și conexarea la cauza penală privindu-i pe Zinin Alexandr și Petrov Alexandr,
fiind audiată suplimentar în cadrul ședinței de judecată la 13.11.2014, Chihai Victoria, fiind
preîntâmpinată de răspundere penală pentru prezentarea cu bună-știință a declarației mincinoase,
și-a schimbat declarațiile depuse atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată,
declarând deja că Alla Svetlana nu a săvârșit infracțiunea de care se învinuiește.
Minin Oleg a fost învinuit de faptul că, în luna septembrie 2012, aflându-se în biroul nr.34
al IP Buiucani, mun.Chișinău din str.Calea Ieșilor 12, unde era audiat în calitate de parte vătămată
de către ofițerul de urmărire penală Bița Vitalie în cadrul cauzei penale nr.xxxxxxxxx, pornită de
către SUP al IP Buiucani, mun.Chișinău la 03.09.2012 conform elementelor infracțiunii
prevăzute de art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, acționând cu intenție directă, fiind
preîntâmpinat de răspundere penală pentru prezentarea cu bună-știință a declarației mincinoase,
a declarat că Alla Svetlana, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Zinin Alexandr și Petrov
Alexandr au comis asupra lui și concubinei sale Chihai Victoria un atac tâlhăresc, declarații care
le-a susținut și în cadrul audierii sale suplimentare la 09.11.2012, în perioada de timp de la ora
16.20 până la ora 17.10, petrecută în biroul nr.11 din Cadrul Procuraturii sect.Buiucani,
mun.Chișinău din str.31 august 1989, nr.96 și audierii sale în cadrul ședinței de judecată din
30.04.2013.
După reținerea lui Alla Svetlana, expedierea cauzei penale în privința acesteia pentru
examinare în fond și conexarea la cauza penală privindu-i pe Zinin Alexandr și Petrov Alexandr,
fiind audiat suplimentar în cadrul ședinței de judecată la 10.10.2014, Minin Oleg, fiind
preîntâmpinat de răspundere penală pentru prezentarea cu bună-știință a declarației mincinoase,
și-a schimbat declarațiile depuse atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată,
declarând deja că Alla Svetlana nu a săvârșit infracțiunea de care se învinuiește.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul O.Minin să fie recunoscut
vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.312 alin.(2) lit.a) Cod penal, cu numirea
pedepsei de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pe motiv că instanța
în mod fragmentar a expus declarațiile inculpatului O.Minin depuse în cadrul ședinței din
10.10.2014, și anume a reținut doar că dânsul nu are pretenții fața de S.Alla, dar nu faptul că
dânsul a declarat că ultima nu a comis infracțiunea imputată și precum că nu a fost în înțelegere
prealabilă cu A.Zinin și A.Petrov; - instanța neîntemeiat a pus la baza sentinței de achitare
declarațiile lui O.Minin date la 10.10.2014; - inculpații O.Minin și V.Chihai sunt cuncubini, prin
urmare ei au coordonat declarațiile care urmau să le depună.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2016, apelul
procurorului a fost admis parțial, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură
penală, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care procesul penal în privința lui Chihai Victoria în comiterea infracțiunii
prevăzute de art.312 alin.(2) lit.a) Cod penal, a fost încetat, în legătură cu intervenirea actului de
amnistie. În rest sentința a fost menținută.
Instanța de apel a constatat că Chihai Victoria, la 07.09.2012, de la ora 10.10 până la ora
10.40, aflându-se în biroul nr.34 al IP Buiucani, mun.Chișinău din str.Calea Ieșilor 12, unde era
audiată în calitate de parte vătămată de către ofițerul de urmărire penală Bița Vitalie în cadrul
cauzei penale nr.xxxxxxxxx, pornită de către SUP al IP Buiucani, mun.Chișinău la 03.09.2012
conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit.b), e), f) Cod penal, acționând
cu intenție directă, fiind preîntâmpinată de răspundere penală pentru prezentarea cu bună-știință
2
a declarației mincinoase, a declarat că Alla Svetlana, împreună și prin înțelegere prealabilă cu
Zinin Alexandr și Petrov Alexandr au comis asupra ei și concubinului său Minin Oleg un atac
tâlhăresc, declarații care le-a susținut și în cadrul confruntării petrecute între aceasta și bănuitul
Zinin Alexandr la 26.09.2012 și bănuitul Petrov Alexandr la 18.10.2012, audierii sale
suplimentare la 09.11.2012, confruntării petrecute între aceasta și bănuitul Zinin Alexandr la
11.12.2012, la fel și audierii sale în cadrul ședinței de judecată din 30.04.2013.
După reținerea lui Alla Svetlana, expedierea cauzei penale în privința acesteia pentru
examinare în fond și conexarea la cauza penală privindu-i pe Zinin Alexandr și Petrov Alexandr,
fiind audiată suplimentar în cadrul ședinței de judecată la 13.11.2014, Chihai Victoria, fiind
preîntâmpinată de răspundere penală pentru prezentarea cu bună-știință a declarației mincinoase,
și-a schimbat declarațiile depuse atât la faza de urmărire penală cât și în instanța de judecată,
declarând deja că Alla Svetlana nu a săvârșit infracțiunea de care se învinuiește.
Instanța de apel, verificând probele administrate în cadrul urmăririi penale, cercetate și
examinate suplimentar în cadrul instanței de apel, prin prisma prevederilor normelor legale, din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, și anume declarațiile
inculpaților O.Minin și V.Chihai, precum și actele cauzei - procesele-verbale de examinare din
25.08.2015, de audiere a lui V.Chihai în calitate de parte vătămată din 07.09.2012, 09.11.2012,
de confruntare între V.Chihai și A.Zinin din 26.09.2012, 11.12.2012, de audiere a lui O.Minin în
calitate de parte vătămată din 09.11.2012; ordonanțele de pornire a cauzei penale din 03.09.2012,
de conexare a cauzelor penale în procedură unică, de disjungare a cauzei penale în privința lui
S.Alla; rechizitoriu cauzei penale în privința lui S.Alla, sentința în privința lui A.Zinin, A.Petrov
și S.Alla din 25.06.2015, declarațiile inculpaților V.Chihai și O.Minin date în cadrul cercetării
judecătorești în calitate de părți vătămate din 30.04.2013, 10.10.2014, 13.11.2014, a ajuns la
concluzia că probele date stabilesc vinovăția inculpatei V.Chihai, și nu demonstrează existență
elementelor constitutive ale infracțiunii incriminate lui O.Minin.
Totodată, instanța de apel a reținut că, inculpata a recunoscut integral vina în comiterea
infracțiunii incriminate, a manifestat căință activă în cadrul procesului penal, infracțiunea
incriminată inculpatei a fost comisă până la adoptarea Legii privind amnistia în legătură cu
aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova, nr.210 din 29.07.2016 pentru
care legea penală prevede în calitate de pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră
decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, inculpata solicitând prin înscris autentic
încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea actului de amnistie, astfel a ajuns la
concluzia că nu sunt careva impedimente privind aplicarea amnistiei față de inculpata V.Chihai.
La fel, instanța de apel a menționat că, din declarațiile lui O.Minin și din declarațiile
suplimentare a acestuia date în cadrul ședinței din 10.10.2014, rezultă că acesta nu a declarat că
S.Alla nu a săvârșit infracțiunea de care se învinuiește, menționând doar că față de S.Alla nu are
careva pretenții, deoarece ea nu l-a bătut, ce este un drept al părții vătămate de a pretinde sau nu
de la inculpată prejudiciul material sau moral. Mai mult, dânsul a declarat că a văzut cum S.Alla
stătea deasupra lui V.Chihai și cu picioarele îi ținea gâtul, totodată lovind-o cu pumnii în piept și
față, declarații menținute pe tot parcursul urmăririi penale.
De asemenea, instanța de apel a indicat că argumentul procurorului privind expunerea
fragmentara a declarațiilor lui O.Minin este nefondat, deoarece conform copiei procesului-verbal
al ședinței de judecată din 10.10.2014, inculpatul O.Minin a declarat că a văzut cum S.Alla o
ținea pe V.Chihai, apoi a fost lovit din spate în cap de către A.Zinin, declarații care au fost expuse
și în conținutul sentinței Judecătoriei Buiucani din 25 iunie 2015.
La fel, instanța de apel a menționat că, sarcina de a stabili dacă persoana a comis sau nu
3
infracțiunea de care se învinuiește și dacă a existat înțelegerea prealabilă de a sustrage bunurile,
îi revine instanței de judecată, iar inculpatul a relatat datele care au avut loc, astfel argumentele
procurorului precum că O.Minin a indicat că S.Alla nu a săvârșit infracțiunea de care se
învinuiește, și că între ea, A.Zinin și A.Petrov nu există înțelegere prealabilă de a le sustrage
bunurile, sânt neîntemeiate.
Împotriva hotărârii nominalizate a declarat recurs ordinar procurorul care, invocând
temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a
acesteia în privința lui O.Minin, cu remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că instanța de apel
nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor expuse în apel; - instanța a expus fragmentar declarațiile
lui O.Minin din 10.10.2014 și anume a omis faptul că dânsul a declarat că S.Alla nu a săvârșit
infracțiunea imputată și nu a existat vreo înțelegere prealabilă între ea, A.Zinin și A.Petrov; -
inculpații sunt concubini, astfel când aceștia și-au schimbat declarațiile date pe parcursul
examinării cauzei, dânșii s-au înțeles ce vor declara, având în acest sens o intenție unică; - instanța
nu a motivat suficient probatoriul administrat pe cauza penală, urmând să-l condamne și pe
O.Minin conform învinuirii formulate. La fel, s-a solicitat casarea parțială a deciziei în privința
lui V.Chihai și încetarea procesului penal în baza Legii privind amnistia, deoarece din conținutul
deciziei nu rezultă că instanța de apel a făcut referire la prevederile art.411 Cod de procedură
penală, eroare care urmează a fi corectată de către instanța de recurs.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele
cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din
următoarele considerente.
Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile
art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de apel în cazul când
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Analizînd temeiul dat în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal
constată că acesta nu și-a găsit confirmare.
După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu achitarea
lui O.Minin în baza art.312 alin.(2) lit.a) Cod penal, considerând că instanța de apel a dat o
apreciere eronată și formală probelor și circumstanțelor cauzei penale.
În acest sens Colegiul atestă că, conform art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din dosar.
Fiecare probă, cu respectarea prevederilor art.101 Cod de procedură penală, urmează a fi
apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate
probele în ansamblu - din punct de vedere al colaborării lor.
Aceste prevederi obligatorii ale legii procesual penale au fost respectate de către instanța
de apel la judecarea apelului.
Colegiul penal reține că instanța de apel, în baza probelor administrate în cauză de organul
de urmărire penală și de prima instanță, și verificate în ședința de judecată, cu respectarea
prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă din punct de
vedere al pertinenței, concludenței și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate
aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind achitarea lui O.Minin în baza
art.312 alin.(2) lit.a) Cod penal, pe motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii.
La acest capitol Colegiul penal constată că, instanța de apel, respectând prevederile art.414
4
Cod de procedură penală, a audiat inculpații O.Minin și V.Chihai și a supus unei verificări
minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de părți, și anume procesele-verbale de
examinare din 25.08.2015, de audiere a lui V.Chihai în calitate de parte vătămată din 07.09.2012,
09.11.2012, de confruntare între V.Chihai și A.Zinin din 26.09.2012, 11.12.2012, de audiere a
lui O.Minin în calitate de parte vătămată din 09.11.2012; ordonanțele de pornire a cauzei penale
din 03.09.2012 și de conexare a într-o procedură unică, de disjungare a cauzei penale în privința
lui S.Alla; rechizitoriu cauzei penale în privința lui S.Alla, sentința în privința lui A.Zinin,
A.Petrov și S.Alla din 25.06.2015, declarațiile inculpaților V.Chihai și O.Minin date în cadrul
cercetării judecătorești, în calitate de părți vătămate din 30.04.2013, 10.10.2014, 13.11.2014, pe
care le-a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenței, ce nu trezesc
careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului O.Minin în
săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită.
Potrivit textului deciziei instanței de apel, conținutul declarațiilor inculpatului O.Minin
date în cadrul urmăririi penale și pe parcursul judecării cauzei penale s-au reținut în modul cum
au fost depuse, nefiind denaturate. Însă, referitor la valoarea lor probatorie instanța de apel
apreciindu-le, și-a expus opinia, drept care îi aparține și, de fapt, corect a conchis că acestea nu
au format convingerea privind vinovăția lui O.Minin de comiterea infracțiunii ce i-a fost
incriminată.
Prin urmare, instanța de apel, în temeiul art.414 alin.(1) Cod de procedură penală,
verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,
conform materialelor din dosar, pe care suplimentar le-a cercetat, și anume declarațiile
inculpatului, actele cauzei, și, examinându-le în ansamblu, s-a pronunțat argumentat și detaliat
asupra lor, relevând temeiurile care au dus la concluzia că în acțiunile lui O.Minin lipsesc
elementele infracțiunii prevăzute de art.312 alin.(2) lit.a) Cod penal.
Argumentele procurorului, precum că declarațiile inculpatului O.Minin date în ședința de
judecată din 10.10.2014, au fost expuse parțial, nu pot fi luate în considerație, deoarece din acest
proces-verbal nu rezultă că O.Minin ,,și-a schimbat declarațiile depuse atât la faza de urmărire
penală, cât și în instanța de judecată, declarând deja că Alla Svetlana nu a săvârșit infracțiunea
de care se învinuiește”, după cum susține procurorul. Potrivit acestor declarații O.Minin a indicat
că ,,față de inculpata S.Alla nu am careva pretenții, deoarece ea nu m-a bătut. Dar față de
inculpații A.Petrov și A.Zimin am pretenții materiale…”, ,,Nu am fost bătut de S.Alla și nu am
față de ea pretenții materiale, dar am rugămintea de a-mi acorda ajutor”. Anterior, în procesul-
verbal al ședințe de judecată din 30.04.2013, inculpatul a declarat că ,,A.Zimin m-a lovit tare, de
la ce am ajuns într-un dulap…am căzut și am văzut-o de S.Alla care era așezată pe V.Chihai și
o ținea. Apoi am fost lovit din spate în cap de către A.Zimin. După ce a urmat loviturile cu
picioarele din partea lui A.Zimin și A.Petrov”… La fel, fiind audiat la urmărirea penală, potrivit
procesului-verbal din 09.11.2012, O.Minin a declarat că ,,…am văzut că V.Chihai se afla la
podea, iar S.Alla stătea de asupra ei și o lovea cu mânile…”.
Astfel, reținând aceste declarații, instanța de apel corect a concluzionat că inculpatul
O.Minin, fiind audiat în ședința din 10.10.2014, nu a declarat că ,,Alla Svetlana nu a săvârșit
infracțiunea de care se învinuiește”, dânsul a indicat doar că nu are pretenții materiale față de
aceasta, deoarece el nu a fost bătut de ea, ceea ce nu reflectă faptul că O.Minin a depus cu bună-
știință declarații mincinoase din care s-ar deduce că ultimul și-a schimbat declarațiile cu scopul
de a o dezvinovăți pe S.Alla, precum că nu a comis infracțiunea de care se învinuiește.
Argumentele recurentului, precum că instanța de apel a apreciat unilateral probele
administrate în cauză, nu pot fi reținute ca temei de admitere a acestui recurs. Colegiul constată
5
că, instanța de apel s-a expus asupra tuturor probelor, elucidând faptele importante pentru
soluționarea justă și promptă a cauzei date, iar în conformitate cu prevederile art.394 alin.(3) Cod
de procedură penală, a făcut o analiză amplă a probelor acumulate, a argumentat detaliat, cu
trimitere la legile respective, de ce s-au respins probele ce au fost aduse în suportul învinuirii
inculpatului și s-au apreciat astfel. Prin urmare, toate probele administrate au primit o apreciere
la justa lor valoare, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din circumstanțele de fapt
stabilite în cauză. Dezacordul autorului recursului cu modul de apreciere a probelor administrate
în dosar nu se încadrează în temeiurile de recurs, prevăzute de art.427 Cod de procedură penală,
și nu poate servi ca temei de casare a unei hotărâri judecătorești definitive, atât timp cât alte
circumstanțe nu sunt invocate.
Conform art.389 alin.(l) Cod procedură penală, sentința de condamnare poate fi adoptată
numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului de săvârșirea
infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar
îndoielile care nu pot fi înlăturate, trebuie să fie interpretate în favoarea inculpatului.
Prin urmare, Colegiul penal concluzionează că, instanța de apel corect a conchis asupra
achitării inculpatului O.Minin de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art.312
alin.(2) lit.a) Cod penal, din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor constitutive ale
infracțiunii.
Referitor la argumentul acuzatorului de stat, precum că instanța de apel urma să examineze
cauza penală în privința lui V.Chihai, ținând cont de prevederile art.411 Cod de procedură penală,
care stipulează efectul extensiv al apelului, nu poate fi luat în considerație.
Conform art.411 Cod de procedură penală, efectul extensiv constă în faptul că instanța de
apel va examina cauza prin extindere și cu privire la părțile care nu au declarat apel sau la care
acesta nu se referă, având dreptul să ia o hotărâre și în privința lor.
Prevederile acestui articol se aplică în anumite condiții, și anume: - existența unui apel
declarat de o persoană care este în drept de a-l înainta; - părțile care au declarat apel să aibă
aceeași calitate în proces; - apelul declarat să creeze o situație mai bună părților care nu au
declarat apel sau părților la care acesta nu se referă.
Extinderea efectului apelului presupune o neagravare a situației altei părți care nu a
declarat apel sau la care acesta nu se referă.
Studiind materialele cauzei, Colegiul penal ajunge la concluzia că aceste condiții au fost
respectate de către instanța de apel, și anume apelul a fost declarat de către procuror, părțile au
avut aceeași calitate procesuală și instanța de apel a creat o situație mai bună inculpatei,
neagravându-i situația.
În conformitate cu prevederile art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel
are obligația de a întreprinde măsuri pozitive la judecarea apelului, pentru a repara erorile de fapt
și de drept comise de prima instanță, doar atunci când aceste erori au influențat asupra hotărârii
în defavoarea inculpatului.
În cazul în care instanța de apel ia în considerare temeiurile de casare din oficiu, ea este
obligată să le pună în discuția părților. Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din
23.11.2016, avocatul inculpatei V.Chihai a înaintat o cerere, prin care a solicitat aplicarea
amnistiei față de ultima, cu încetarea procesului penal, temei care a fost pus în discuția
participanților la proces și asupra căruia s-a expus atât inculpata, cât și procurorul, și, din oficiu,
în temeiul art.409 Cod de procedură penală, a casat sentința parțial în privința inculpatei V.Chihai
(f.d.9-10, 28 v.2).
6
Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând
admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept
să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului
ordinar declarat de procuror, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art.432 alin.(1)-(2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 23 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Minin Oleg și Chihai Victoria,
ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 noiembrie 2017.
Președintele Nicolae Gordilă
Judecători Elena Covalenco
Iurie Diaconu
7