2r-103/26 — Partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăsie

La 7 iunie 2022 Tatiana Bordian a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Lelic cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 august 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești a fost admisă parțial acțiunea depusă de Tatiana Bordian.

La 25 august 2025 Mihail Lelic a depus apel nemotivat hotărârea instanței de fond, solicitând anularea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri potrivit căruia acțiunea să fie respinsă.

Prin încheierea din 7 noiembrie 2025 a Curții de Apel Nord nu s-a dat curs cererii de apel formulată de Mihail Lelic, și s-a comunicat apelantului despre necesitatea prezentării la Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Nord a cererii de apel cu semnătură olografă sau omologată, în copii pentru toți participanții la proces, în care să fie indicată esența și temeiurile apelului, argumentul ilegalității sau netemeiniciei hotărârii contestate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului, a bonului de plată a taxei de timbru în sumă de 200 de lei cât și a taxei de stat în sumă de 4 509,22 de lei, stabilindu-i termen până la 28 noiembrie 2025 inclusiv.

La 7 noiembrie 2025 avocatul Diana Munteanu, în interesele Tatianei Bordian a depus cerere privind restituirea cererii de apel declarate de către Vadim Lelic, în interesele lui Mihail Lelic ca fiind depusă de o persoană neîmputernicită.

La 25 noiembrie 2025 avocatul Constantin Bosîi în interesele lui Mihail Lelic a depus cererea de apel motivată, precum și a prezentat bonul de plată a taxei de stat și a taxei de timbru.

Prin încheierea din 02 decembrie 2025 a Curții de Apel Nord a fost acceptat apelul spre examinare în instanța de apel cu fixarea ședinței de pregătire a cauzei pentru dezbaterile judiciare la 20 ianuarie 2026 ora 11:30 pentru soluționarea cererii privind încetarea procedurii de apel în cauza dată.

La 10 decembrie 2025, avocatul Diana Munteanu, în interesele Tatianei Bordian a depus repetat cerere privind încetarea procedurii de apel. 1

Prin încheierea din 3 februarie 2026 a Curții de Apel Nord a fost încetată procedura de apel la cererea de apel din 25 august 2025 formulată din numele lui Mihail Lelic împotriva hotărârii din 15 august 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, ca depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. S-a încetat procedura de apel la cererea de apel din 25 noiembrie 2025 depusă de către avocatul Constantin Bosîi în interesele lui Mihail Lelic, ca fiind depusă înafara termenului legal.

La 17 februarie 2026, prin intermediul poștei electronice, iar la 24 februarie 2026 cu semnătură olografă, Mihail Lelic a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 3 februarie 2026 a Curții de Apel Nord, solicitând admiterea acesteia și casarea încheierii instanței de apel cu restituirea cauzei în instanța de apel pentru examinarea apelului în fond.

În esență, în argumentarea recursului recurentul a indicat că, prin încheierea contestată Curtea de Apel Nord a încetat procedura de apel atât asupra cererii de apel depuse în numele său, ca fiind depusă de o persoană fără drept de a declara apel, cât şi asupra cererii de apel motivate depuse de avocatul Constantin Bosîi, ca fiind depusă peste termenul legal.

A menționat că nu a participat la examinarea cauzei în instanţa de fond, hotărârea din 15 august 2025 fiind pronunțată în lipsa sa, iar cauza a fost examinată pe o perioadă îndelungată, timp în care au fost dispuse expertize şi evaluări privind posibilitatea partajului terenului şi valoarea bunurilor litigioase. Acesta a notat că nu a cunoscut despre derularea procedurilor, întrucât nu se afla în țară, iar avocatul care îl reprezenta a decedat, cauza fiind examinată în lipsa sa.

Totodată, recurentul a precizat că instanţa de fond a dispus citarea sa publică, fără a-i comunica actele procedurale şi concluziile expertizelor, fapt ce l- a lipsit de posibilitatea de a-şi asigura apărarea şi de a mandata un avocat pentru reprezentare. În aceste circumstanţe, la 7 aprilie 2025, a perfectat procură pe numele lui Vadim Lelic pentru reprezentarea intereselor sale şi contractarea unui avocat, ceea ce a determinat depunerea apelului nemotivat în interesele sale.

Recurentul a afirmat că încetarea procedurii de apel i-a încălcat dreptul de acces la justiție şi dreptul la un recurs efectiv, garantate de art. 6 şi art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 20 din Constituţie şi art. 5 din Codul de procedură civilă, întrucât pretinsele încălcări procesuale şi interpretările eronate ale legii materiale referitoare la regimul proprietății comune devălmașe au rămas neexaminate.

A mai invocat încălcarea principiului contradictorialității şi egalității părților în proces, prevăzute de art. 26 şi 27 din Codul de procedură civilă, susținând că instanţa de apel a aplicat eronat prevederile art. 374 alin. (4) privind încetarea procedurii de apel. 2

Potrivit acestuia, în cazul constatării unor neajunsuri privind împuternicirile reprezentantului, instanţa urma să aplice procedura prevăzută de art. 368 din Codul de procedură civilă, acordând un termen pentru înlăturarea neajunsurilor şi prezentarea actelor confirmative, iar nu să înceteze direct procedura de apel.

Recurentul a opinat că omisiunea instanţei de apel de a acorda termen pentru remedierea neajunsurilor a afectat legalitatea procedurii şi i-a lezat drepturile procedurale prevăzute de art. 56 din Codul de procedură civilă făcând trimitere şi la jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului privind accesul efectiv la justiție. Așadar, instanţa urma, eventual, să restituie cererea de apel în condițiile art. 369 din Codul de procedură civilă, şi nu să înceteze procedura de apel, cu atât mai mult cu cât cererea de apel fusese acceptată spre examinare prin încheierea din 2 decembrie 2025.

Referitor la cererea de apel motivată depusă de avocatul Constantin Bosîi, recurentul a specificat că aceasta a fost depusă odată cu perfectarea împuternicirilor de reprezentare şi semnată corespunzător, iar concluziile instanţei privind tardivitatea sunt neîntemeiate.

În final, recurentul a explicat că a întreprins măsuri pentru protejarea dreptului său de acces la instanţă, însă consecințele reţinute de instanţa de apel au dus la îngrădirea dreptului la un proces echitabil, la un recurs efectiv şi la respectarea dreptului de proprietate.

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul şi să menţină încheierea.”

Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 360 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Sînt în drept să declare apel: a) părţile şi alţi participanţi la proces; b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege.”

Art. 365 alin. (3) din Codul de procedură civilă: 3 „Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipsește o astfel de împuternicire.”

Art. 75 din Codul de procedură civilă: „(1) În proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. (11) Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanţa de judecată de către soț/soție, părinți, copii, fraţi, surori, bunei, nepoţi dacă aceștia sînt licențiați în drept și sînt împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.”

Art. 374 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „După primirea cererii de apel, procedura de apel încetează din oficiu sau la cerere dacă instanţa de apel constată că: a) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen sau instanţa de apel a respins cererea de repunere în termen; b) cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel; c) hotărârea nu poate fi atacată cu apel, potrivit legii.”

Completul de judecată notează că obiectul prezentului recurs îl constituie încheierea din 3 februarie 2026 a Curții de Apel Nord, prin care a fost încetată procedura de apel la cererea de apel din 25 august 2025 formulată din numele lui Mihail Lelic împotriva hotărârii din 15 august 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, ca depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Totodată, s-a încetat procedura de apel la cererea de apel din 25 noiembrie 2025 depusă de către avocatul Constantin Bosîi în interesele lui Mihail Lelic, ca fiind depusă înafara termenului legal.

Prin încheierea respectivă, instanța de apel a stabilit că cererea de apel nemotivată din 25 august 2025 ar fi fost depusă și semnată de către o persoană care nu este în drept să declare apel, și anume de Vadim Lelic, care nu a făcut dovada că este licențiat în drept, în sensul art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă. Iar, cererea de apel motivată înregistrată ulterior la 25 noiembrie 2025 de avocatul Constantin Bosîi în interesele lui Mihail Lelic a fost considerată ca fiind depusă cu expirarea termenului de 30 de zile impusă de norma prevăzută la prevederile art. 362 din Codul de procedură civilă, fără a fi însoțită de o cerere de repunere în termen și fără invocarea unor motive temeinice care să justifice o asemenea repunere. 4

Efectuând controlul judiciar, Completul de judecată concluzionează de a respinge recursul și a menține încheierea instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 360 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, dreptul de a declara apel aparține reprezentantului doar dacă acesta este împuternicit în modul stabilit de lege. Totodată, conform art. 75 alin. (11) din Codul de procedură civilă, rudele apropiate pot reprezenta persoana fizică în proces civil numai în cazul în care sunt licențiate în drept și împuternicite prin procură autentificată notarial.

La caz, din materialele dosarului rezultă incontestabil că cererea de apel nemotivată din 25 august 2025 nu a fost semnată personal de Mihail Lelic, ci de către fratele acestuia, Vadim Lelic, fapt confirmat chiar de ultimul în ședința instanței de apel. Totodată, de către acesta nu au fost prezentate acte care să confirme că este licențiat în drept, condiție imperativă prevăzută de lege pentru exercitarea reprezentării procesuale în asemenea circumstanțe.

Respectiv, la momentul declarării apelului, actul procedural a fost exercitat de o persoană care, în mod legal, nu deținea dreptul procesual de a declara apel în numele apelantului. Iar, lipsa calității procesuale a persoanei care exercită calea de atac nu constituie un simplu neajuns formal susceptibil de remediere în sensul art. 368 din Codul de procedură civilă, ci reprezintă o condiție esențială de exercitare valabilă a căii de atac.

Or, în speță, problema constatată de instanța de apel nu a vizat lipsa anexării unui act confirmativ ori insuficiența formală a dovezii reprezentării, ci lipsa însăși a dreptului legal al lui Vadim Lelic de a exercita calea de atac în numele apelantului.

Cu toate că, Vadim Lelic a prezentat procura prin care a fost împuternicit să reprezinte interesele lui Mihail Lelic, ultimul, nici ulterior invocării excepției de către intimată și examinării acesteia în ședință publică nu a prezentate acte care să confirme că ar deține calitatea cerută de lege pentru exercitarea reprezentării procesuale (licența în drept).

În această ordine de idei, completul de judecată apreciază ca fiind corectă concluzia Curții de Apel Nord, potrivit căruia apelul nemotivat a fost depus de o persoană care nu este în drept să declare apel, fiind incidența dispoziției art. 374 alin. (4) lit. b) din Codul de procedură civilă.

Întru răsturnarea soluției nu poate fi reținut nici argumentul recurentului referitor la faptul că instanța de apel, prin acceptarea apelului spre examinare la 2 decembrie 2025, ar fi confirmat implicit regularitatea exercitării căii de atac.

Aici, se menționează că verificarea admisibilității apelului poate fi efectuată de instanța de apel pe tot parcursul examinării cauzei, inclusiv ulterior acceptării preliminare a apelului spre examinare, atunci când sunt invocate sau constatate 5 circumstanțe care afectează însăși existența dreptului de a exercita calea de atac. Acceptarea inițială a apelului nu împiedică instanța să constate ulterior existența unui caz de încetare a procedurii de apel prevăzut expres de art. 374 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

În continuare, completul de judecată reține că apelul motivat depus la 25 noiembrie 2025 de avocatul Constantin Bosîi în interesele lui Mihail Lelic a fost înregistrat după expirarea termenului legal de apel prevăzut de art. 362 din Codul de procedură civilă.

Or, termenul de declarare a apelului este unul legal și imperativ, iar exercitarea căii de atac peste termen poate fi admisă exclusiv în condițiile formulării unei cereri de repunere în termen și constatării unor motive temeinice care au împiedicat partea să exercite apelul în termenul stabilit de lege.

În speță, avocatul Constantin Bosîi nu a formulat o cerere de repunere în termen și nici nu a invocat motive care să justifice imposibilitatea depunerii apelului motivat în termenul legal. În aceste condiții, Curtea de Apel Nord în mod corect a constatat incidența art. 374 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură civilă.

Argumentele recurentului privind pretinsa încălcare a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil nu pot fi reținute. Dreptul de acces la instanță nu are un caracter absolut și poate fi supus unor condiții procedurale rezonabile, inclusiv respectării termenelor legale și regulilor privind reprezentarea procesuală. Exigențele referitoare la exercitarea căilor de atac de către persoane împuternicite legal urmăresc un scop legitim legat de asigurarea securității raporturilor juridice și a ordinii procedurale.

Mai mult că, în prezenta cauză, limitarea accesului la examinarea apelului nu a rezultat dintr-un formalism excesiv al instanței, ci din neîndeplinirea de către apelant a condițiilor imperative prevăzute de lege pentru exercitarea valabilă a căii de atac.

Cu referire la împrejurările invocate de recurent referitoare la examinarea cauzei în lipsa sa, aflarea acestuia peste hotare, decesul avocatului anterior sau dezacordul cu soluția pronunțată pe fondul litigiului, completul de judecată reține că nu pot suplini lipsa condițiilor procesuale necesare pentru declararea legală a apelului și nici nu înlătură obligația respectării dispozițiilor imperative ale Codului de procedură civilă. Or, recurentul a avut posibilitatea de a asigura reprezentarea sa procesuală conform cerințelor legii încă din interiorul termenului de apel.

În asemenea condiții, completul de judecată conchide că instanța de apel a interpretat și aplicat corect dispozițiile art. 75, art. 360, art. 362 și art. 374 din Codul de procedură civilă, iar argumentele recursului nu relevă existența unor încălcări procesuale care să justifice casarea încheierii contestate, motiv pentru care este respins.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă 6 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Mihail Lelic. Menține încheierea din 3 februarie 2026 a Curții de Apel Nord, în cauza civilă Tatiana Bordian împotriva lui Mihail Lelic cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Gheorghe Stratulat 7