3ra-160/24 — Contestarea actului administrativ

La de 02 februarie 2021 SRL,,Catol Lux” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal, persoană terță ÎCS „Turcu&Turcu” SRL privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

În motivarea acțiunii reclamanta SRL ,,Catol Lux” a relatat că, la data de 16 decembrie 2020 a importat mărfuri destinate comercializării pe teritoriul Republicii Moldova şi anume acoperitoare de podea din cauciuc vulcanizat NEDURIF, set auto; AUDI, BMW, CITROEN, DACIA, FIAT, FORD, HONDA, HYUNDAI, KIA, MERCEDES, NISSAN, OPEL, MITSUBISHI, RENAULT, TOYOTA, VOLVO, SEAT, SKODA, VW; AKG-437SET (salon); GKK-20 buc (portbagaj) cu valoarea facturată – 4 924 euro.

La 16 decembrie 2020 de către colaboratorul vamal, Iulian Profor, inspector superior al Biroului Vamal Centru Chişinău 2 (PVI Cricova) com. Stăuceni, str. Ciorescu, 2 a fost întocmit proces-verbal de reținere a mărfurilor şi obiectelor aflate sub controlul vamal nr.13, pasibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală.

Reclamanta a menționat că, în actele de însoțire a mărfurilor CMR 4526219 şi Invoice 20120870 din 04.12.2020 este indicat producătorul şi anume RIGUM, s.r.o. Jarohnevice 1666, 696 03 Dubnany, care se află în țara membră a Uniunii Europene şi se află sub jurisdicția legislaţiei recunoscute de întreaga comunitate europeană şi de alte țări, inclusiv şi Republica Moldova, care a armonizat legislația în domeniul apărării dreptului de proprietate intelectuală cu cea a comunității internaționale. Or, însăși producătorul RIGUM, s.r.o. Jarohnevice 1666, 696 03 Dubnany deja a prevăzut toate riscurile legate de asigurarea respectării dreptului de proprietate intelectuală, ceea ce ar exclude necesitatea de a emite o decizie de reținere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală şi/sau suspendarea operațiunii de vămuire.

Totodată, a comunicat că, la data de 18 decembrie 2020 SRL ,,Catol Lux” a expediat o cerere către ASPI cu solicitarea de a prezenta lista mărcilor înregistrate ASPI şi caracteristicele de identificare din cele reținute prin procesul-verbal nr.13 din 16 decembrie2020. Ulterior, la 24 decembrie 2020 a primit notificarea nr.16317 din 18 decembrie 2020 de la Biroul Vamal Centru, prin care se informează: „asupra măsurii de reținere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere drepturilor de 2 proprietate intelectuală”. Iar mai târziu, la 29 decembrie 2020 a depus cererea nr.345 cu solicitarea ridicării măsurilor de reținere a mărfurilor din Invoice 20120870 din 04 decembrie 2020 şi permiterea operațiunii de vămuire, drept rezultat s-a permis vămuirea unei părţi din marfa importată.

Prin decizia nr.28/11-493 din 18 ianuarie 2021, emisă de Serviciul Vamal la contestația înaintată de SRL„Catol Lux”, s-a specificat că, acțiunile întreprinse de funcționarii vamali sunt în conformitate cu legea, iar solicitarea în partea ce ține de opunerea distrugerii a mărfurilor declarate de titularul de drepturi ca fiind contrafăcute consideră oportun a fi expediată companiei ÎCS„Turcu&Turcu”SRL, ca reprezentant al titularilor de drept în R. Moldova.

La rândul său, la 26 ianuarie 202 organul vamal a expediat în adresa avocatului Dorian Chiroşca cererea nr.18 cu solicitarea prezentării documentelor confirmative încheiate cu titularii de drept a mărcilor comerciale supuse măsurilor de asigurare de către organul vamal, la care nu au primit nici un răspuns până în prezent.

A specificat reclamanta că, repetat, la 26 ianuarie 2021 a depus cererea n/i 2153 cu solicitarea ridicării măsurilor de asigurare asupra restului mărfii din Invoice 20120870 din 04 decembrie 2020, cu permiterea efectuării operațiunii de vămuire a mărfurilor: acoperitoare de podea din cauciuc vulcanizat RIGUM.

Consideră reclamanta că organul vamal neîntemeiat şi ilegal a dispus reținerea așa-numitor mărfuri susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală şi a suspendat operațiunea de vămuire, or faptul atingerii unor drepturi de proprietate intelectuală până în prezent nu a fost confirmat, cum prevede Regulamentul asigurării respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale.

Solicită reclamanta anularea procesului-verbal de reținere a mărfurilor și obiectelor aflate sub control vamal nr. 13 din 16 decembrie 2020 și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind permiterea efectuării operațiunii de vămuire a mărfurilor din Invoice 20120870 din 04 decembrie 2020.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că, ÎCS „Turcu&Turcu” SRL, prin scrisoarea nr.3934 din 11 ianuarie 2021, a adus la cunoștință Serviciului Vamal că 3 titularii mărcilor „Renault”, „Mercedes-Benz”, „Volkswagen” şi „SKODA”, au informat-o că produsele reținute aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală care aparțin „RENAULT s.a.s.”, „DAIMLER AG”, „Volkswagen Aktiengesellschaft” și „SKODA AUTO a.s.”, prin urmare sunt contrafăcute. În acelaşi context, informează că titularii mărcilor „Hyundai”, „Kia”, „Opel”, „Citroen” şi „Peugeot” au confirmat că produsele reținute nu aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală aparținând „MOBIS Parts Europe N.V.”, „Opel Automobile GmbH”, „AUTOMOBILES CITROEN” şi „AUTOMOBILES PEUGEOT”.

În acest context, instanța de apel a stabilit că, la contestația depusă de SRL „Catol-Lux” asupra procesului-verbal nr.13 din 16.12.2020 nu au fost anexate careva documente care ar confirma că produsele reținute în baza actului specificat, ar fi fost fabricate sau puse în circulația comercială de companiile DAIMLER AG şi RENAULT s.a.s. sau vreun distribuitor oficial al acesteia.Mai mult ca atât, în contestația depusă de SRL „Catol-Lux”, s-a făcut referire doar la informația conform căreia produsele reținute au fost fabricate de compania RIGUM cu sediul în Dubnany, Cehia, care nu este distribuitor de produse cu mărcile companiilor DAIMLER şi RENAULT. Or, compania DAIMLER AG, dispune de mai multe mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, în special: Marca verbală MERCEDESBENZ, nr. R2228, înregistrată la AGEPI conform Aranjamentului de la Madrid, pentru clasele de produse şi servicii 02; 03; 04; 06; 07; 08; 11 şi 12 (vehicule, mijloace de locomoție navală, terestră şi aeriană), conform Clasificării de la Nisa, valabilă pe teritoriul R.M. până la data de 22.08.2022; Marca verbală MERCEDES BENZ nr. R 2227, înregistrată la AGEPI conform Aranjamentului de la Madrid, pentru clasele de produse şi servicii 02; 03; 06; 07; 08; 11 şi 12 (vehicule, mijloace de locomoție navală, terestră şi aeriană, inclusiv piese, piese de schimb, şi instrumente, pentru aceste articole), conform Clasificării de la Nisa, valabilă pe teritoriul Republicii Moldova până în data de 25.04.2025. Compania „RENAULT s.a.s.”, dispune de câteva mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, în special marca verbală „RENAULT” nr. 2R 2933, înregistrată pe cale națională, pentru clasele de produse şi servicii 07, 08, 12 conform Clasificării de la Nisa, valabilă pe teritoriul Republicii Moldova până în data de 11 noiembrie 2024, marca verbală KANGOO nr. 598067, înregistrată pe cale internațională, pentru clasa 12 conform Clasificării de la Nisa, valabilă pe teritoriul Republicii Moldova până în data de 08.02.2023 şi altele înregistrate în baza de date mărci internaționale ROMARIN (f.d. 64, 65, 66).

În acest context, s-a conchis că mărcile menționate supra, sunt înregistrate în mod corespunzător pe teritoriul Republicii Moldova, fiind incluse în baza de date a Agenţiei de Stat pentru proprietatea intelectuală şi în baza de date a mărcilor internaționale ROMARIN, or, prevederile Legii privind protecția mărcilor se aplică mutatis mutandis şi înregistrărilor internaționale, conform Aranjamentului de la Madrid sau Protocolului referitor la Aranjament, care au ca țară de origine şi care își extind efectele în Republica Moldova, cu excepția cazurilor, când aceste acte prevăd altfel. Persoanele fizice și juridice străine vor beneficia de drepturile acordate, prin 4 legea menționată supra, la fel ca şi persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova. Mărcilor internaționale nu li se eliberează certificat de înregistrare a mărcii. Registrul mărcilor internaționale cu efecte în Republica Moldova se ține în forma unei baze de date electronice.

Astfel, pentru a-şi proteja efectiv drepturile exclusive asupra mărcilor sale pe teritoriul Republicii Moldova, companiile DAIMLER AG şi RENAULT, în conformitate cu prevederile art.303 al Codului vamal, au solicitat Serviciului Vamal, acordarea de protecție la frontieră a mărcilor sale, iar conform deciziilor nr.26/12- 8279 din 08.07.2020 și nr.28/12-10455 din 22.08.2020, cererile de intervenție depuse de către companiile RENAULT s.a.s. și DAIMLER AG au fost admise de Serviciul Vamal, iar mai multe mărci, printre care și produsele cu semnele respective, ce fac obiectul procesului-verbal de reținere a mărfii nr.13 din 16.12.2020 contestat de către SRL„Catol Lux”, au fost admise pentru a fi protejate la frontiera Republicii Moldova pe un termen de un an, care expiră la data de 20.03.2021 și la data de 07.07.2021 (f.d. 67, 68).

La acest capitol, instanța de apel a stabilit că, mărcile Mercedes-Benz şi RENAULT reprezintă un drept de proprietate intelectuală ale companiilor respective, iar acțiunile de import şi comercializare neautorizată a produselor ce poartă mărci identice sau similare cu mărcile menţionate supra, aduce atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuală ale companiilor DAIMLER AG şi RENAULT s.a.s. Or, art.304 alin.(2) lit.a) al Codului vamal, indică că, titularul de drept informează în scris organul vamal, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării prevăzute la alin. (1) sau de 3 zile lucrătoare în cazul mărfurilor perisabile, că mărfurile reținute aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală. Iar astfel, prin scrisoarea nr.3934 din 11 ianuarie 2021, adresată Serviciului Vamal, de către ÎCS„Turcu&Turcu”SRL (f.d. 63), titularii de drepturi de proprietate intelectuală şi-au onorat obligațiile legale prevăzute de art.304 Cod vamal.

Recurenta a indicat că concluziile instanței de apel expuse în decizie vin în contradicție cu circumstanțele cauzei. A susținut că instanța de apel și prima instanță nu au dat o apreciere corespunzătoare probelor anexate. A mai indicat că în actele de însoţire a mărfurilor CMR 4526219 şi Invoice 20120870 din 04.12.2020 este indicat producătorul şi anume RIGUM, s.r.o. Jarohnevice 1666, 696 03 Dubnany, care se află în ţara membră a Uniunii Europene şi se află sub jurisdicţia legislaţiei recunoscute de întreaga comunitate europeană şi de alte ţări, inclusiv şi Republica Moldova care a armonizat legislaţia în domeniul apărării dreptului de proprietate intelectuală cu cea a comunităţii europene. Astfel, specifică, că atât în primă instanţă, cât şi în instanţa de apel au menţionat că organul vamal neîntemeiat şi ilegal a dispus reţinerea aşa-numitor mărfuri susceptibile de a aduce atingere unui drept de 5 proprietate intelectuală şi a suspendat operaţiunea de vămuire. Or, până în prezent nu a fost confirmat faptul atingerii unor drepturi de proprietate intelectuală de către SRL „Catol Lux”.

La 21 februarie 2024 Curtea Supremă de Justiție a notificat părților copia recursului cu oferirea posibilității de a depune referință.

Prin referința din 11 martie 2024 terțul ÎCS „Tircu&Turcu” SRl a solicitat respingerea recursului.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la data de 04 octombrie 2023 și la 23 ianuarie 2024 a notificat părților decizia motivată a instanței de apel, iar cererea de recurs a fost depusă la 02 februarie 2024. În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul 6 inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de SRL „Catol Lux”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chişinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de SRL „Catol Lux” conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chişinău, fiind apreciate în mod corespunzător recursul depus de SRL „Catol Lux” nu conține obiecții de fapt.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul 7 arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chişinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chişinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL „Catol Lux”. 39. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ 8 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 9