1re-125/2017 — Art. 190 alin. 5 CP

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 29 iunie 2017, a fost admis demersul procurorului și prelungit termenul măsurii preventive – arestul preventiv, în privința inculpatului Ursachi Dumitru, pe un termen de 30 de zile.

Inculpatul a declarat recurs ordinar, solicitând casarea încheierii date și eliberarea din arest. Recurentul a invocat, că încheierea este contrară prevederilor Constituționale.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017, recursul a fost respins, ca fiind nefondat. Instanța de apel a statuat că încheierea contestată este legală și întemeiată. 1

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău din 01 august 2017, a fost admis demersul procurorului și prelungit termenul măsurii preventive – arestul preventiv, în privința inculpatului Ursachi Dumitru, pe un termen de 30 de zile.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 august 2017, recursul ordinar al inculpatului a fost respins, ca fiind nefondat.

În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

La 28 iulie 2017, inculpatul a declarat recurs în anulare, în care solicită casarea deciziei instanței de recurs din 25 iulie 2017 (pct. 3. din decizie), rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o măsură preventivă non privativă de libertate. Recurentul a invocat că prelungirea arestului preventiv, contravine hotărârii Curții Constituționale din 23 februarie 2016.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, condamnatul poate declara la Curtea Supremă de Justiție, recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Însă, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind declarat împotriva unei hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 3., 7. din decizie). Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie să fie motivat. Cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea 2 persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Totodată, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate (pct. 7. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Prin urmare, dat fiind că recursul în anulare de pe rol nu îndeplinește cerințele de conținut el urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 456, 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de inculpatul Ursachi Dumitru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iulie 2017, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 3