1ra-1116/2017 — art. 264 al. 3 lit. b CP

1ra-1116/2017 — art. 264 al. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1116/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Oriol Vasile, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2017, în

cauza penală în privința lui

Oriol Vasile XXXX, născut la XXXX, originar

din XXXXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 01.03.2016 pînă la 25.11.2016;

Instanța de apel de la 26.12.2016 pînă la 15.02.2017;

Instanța de recurs de la 09.06.2017 pînă la 06.09.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, a fost încetat procesul penal în cauza penală în privința lui Oriol Vasile,

învinuit de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, în

temeiul Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova.

Totodată, prin aceeași sentință, acțiunea civilă înaintată de partea civilă,

Zinovcenco Alexandra, împotriva SA „Termoelectrica” și a lui Oriol Vasile s-a respins

ca fiind neîntemeiată.

Vasile, la 20 noiembrie 2015, aproximativ la ora 19:10, fiind treaz, cu permis de

conducere în termen, conducând autocamionul de model „Mercedes 208 D”, numerele

de înmatriculare C HU 652, se deplasa pe șos. Muncești, mun. Chișinău, în direcția str.

Gagarin (gara feroviară). În timpul deplasării, conducătorul auto, Oriol Vasile, n-a

ținut permanent cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere de care

trebuie să tină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a

modalităților de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat cerințele art. 22 alin. (4) al

Legii nr. 131-XVI din 07.06.2007 privind siguranța traficului rutier, care stipulează, că

„participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure

fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic”,

precum și prevederile pct. 11, lit. f) a Regulamentului Circulației Rutiere, anexa nr. 1

la Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.09 care prevede că, „conducătorul de vehicul

este obligat la trecerile pentru pietoni cu circulația nedirijată să cedeze trecerea

pietonilor aflați în traversarea drumului pe partea carosabilului în direcția de mers a

vehiculului”, fapt în urma căruia, ajungând la trecerea pietonală, semnalizată prin

marcajul rutier 1.14.1 Anexa nr.4 a Regulamentului Circulației Rutiere, amplasată în

preajma casei la sol nr. 223, de pe șos. Muncești, a comis tamponarea pietonului,

1

Zinovcenco Liubovi, a.n. 28.03.1958, care traversa partea carosabilă la trecerea

pietonală, din partea stângă în partea dreaptă, conform direcției de deplasare a

autocamionului indicat supra.

În rezultatul accidentului rutier și conform concluziei raportului de expertiză

medico-legală nr. 189D/2496 moartea cet. Zinovcenco Liubovi, a.n.1958 a survenit la

data de 23.11.2015 ora 02:35 min. (conform datelor din fișa medicală), în rezultatul

hemoragiilor intracerebrale, cauzate de trauma cranio-cerebrală deschisă, manifestată

prin plagă contuză și excoriație pe cap, hemoragii în țesuturile moi pericraniene,

fractură liniară a bolții și bazei craniului, hemoragii subarahnoidiene și focare de

contuzii intracerebral asociate cu hemoragii secundare în trunchiul cerebral - ce se

confirmă prin modificările depistate la necropsie și adeverite prin rezultatele

histopatologice. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat traumă cranio-

cerebrală deschisă: plagă contuză și excoriație temporal pe dreapta, otoragie pe

dreapta, hemoragii în țesuturile moi pericraniene în regiunea temporală și mușchiul

temporal pe dreapta, fractură liniară a bolții și bazei craniului, hemoragii

subarahnoidiene pe emisferele cerebrale (preponderent dreapta), sânge în ventriculii

cerebrali,focare de contuzii intracerebral, hemoragii secundare în trunchiul cerebral.

Traumă închisă a toracelui: fracturi costale de dreapta, unele cu lezarea pleurei

parietale, hemoragii în țesuturile moi adiacente. Echimoză pe flancul drept al

abdomenului și genunchiul drept. Toate leziunile descrise mai sus au fost produse prin

acțiunea traumatică cu corpuri contodente sau/și la lovirea de acestea, posibil în timpul

și circumstanțele indicate în ordonanță, au legătură cauzală directă cu decesul și în

comun se califică ca vătămare corporală gravă (după criteriul pericolului pentru viață).

Luând în considerare localizarea și caracterul morfologic al leziunilor depistate,

formarea lor in rezultatul căderii de la înălțimea propriului corp se exclude. Reieșind

din circumstanțele cazului, localizarea și caracterul morfologic al leziunilor depistate,

putem presupune că la momentul impactului pietonul a fost în poziție ortostatică,

orientat cu partea laterală dreaptă spre unitatea de transport aflată în mișcare. La

cercetarea toxicologică sângele cadavrului nu conținea alcool etilic.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Oriol Vasile să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea

dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani și a admite acțiunea

civilă înaintată de succesorul părții vătămate, Zinovcenco Alexandra.

În argumentarea apelului acuzarea a invocat că, încetarea procesului penal în

cauza penală de învinuire a lui Oriol Vasile, este ilegală și neîntemeiată, iar sentința

urmează a fi casată.

De asemenea, prima instanță a ajuns la concluzia aplicării Legii privind amnistia

față de Oriol Vasile, motivînd că în cauză nu există prejudiciu stabilit și nerecuperat,

însă, apelantul a invocat că prima instanță nu a luat în considerație faptul că, în

conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) lit. k) al Legii nr. 210 din 29.07.2016,

privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova indică că, prevederile art. 1-9 nu se aplică persoanei: inculpate

care nu a recuperat integral prejudiciul cauzat prin infracțiune pentru care este

urmărită”, iar în prezenta cauză penală, inculpatul nu a recuperat prejudiciul moral și

2

cheltuielile de judecată, formulate în cererea de chemare în judecată din 11.04.2016, de

succesorul părții vătămate și părții civile, Alexandara Zinovcenco.

Mai mult, calitatea procesuală a cet. Alexandra Zinovcenco, de succesor al părții

vătămate și parte civilă pe prezenta cauza penală, a fost legal atribuită prin ordonanțele

organului de urmărire, iar instanța în ședință a verificat împuternicirile cet. Alexandra

Zinovcenco, nestabilind careva impedimente în exercitarea drepturilor și obligațiilor

procesuale.

Totodată, procurorul a menționat că, de la comiterea accidentului soldat cu

decesul pietonului, inculpatul, Oriol Vasile, pînă în prezent, nu a manifestat careva

dorință de a repara succesorului părții vătămate și părții civile, prejudiciul moral, iar

prejudiciul material a fost recuperat în întregime de Compania de Asigurări „Donaris

Viena Insuranse Group” SA, parte civilmente responsabilă, astfel inculpatul, Oriol

Vasile Gheorghe, care în urma încălcării prevederilor Regulamentului Circulației

Rutiere, a comis tamponarea soldată cu decesul unui pieton, nu numai că prin sentița

instanței, a fost absolvit de pedeapsa penală, dar a fost absolvit și de necesitatea

recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiune

3.1. Totodată, nefiind de acord cu sentința primei instanțe, succesorul părții

vătămate, Zinovcenco Alexandra, a atacat cu apel, prin care a solicitat, casarea acesteia

în partea acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri noi, prin care să

fie încasat de la Oriol Vasile în folosul acesteia, care acționează în interesele minorei,

Zinovcenco XXXX, prejudiciul moral în mărime de 1 000 000 lei și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 5 000 lei.

În motivarea cererii de apel declarate, succesorul părții vătămate, Zinovscenco

Alexandra, a invocat că, instanța de fond greșit a ajuns la concluzie că ea, Zinovcenco

Alexandra a formulat pretențiile cu privire la încasarea despăgubirii materiale și a

prejudiciului moral din nume propriu, prin ce a respins acțiunea civilă ca neîntemeiată.

Relevă că, acțiunea civilă în procesul penal a depus-o fiind recunoscută în calitate

de succesor al părții vătămate și partea civilă, și avînd procura de la curator în

interesele minorei, XXXXX, căreia în rezultatul acțiunilor ilicite a inculpatului, Oriol

Vasile, i s-au pricinuit suferințe fizice și morale.

Totodată a specificat că, pretenția cu privire la plata prejudiciului moral în sumă

de 1 000 000 lei, a întemeiat-o pe dispozițiile art. 1422, 1423 Codul Civil.

De asemenea, în conformitate cu art. 81 alin (2), 222 Cod de procedură penală

prin ordonanțele OUP al SUP AR al SCAUP din 02.12.2015, ofițerul de urmărire

penală, Rozlovan Andrei a DP mun. Chișinău a recunoscut-o în calitate de succesor al

părții vătămate (în baza procurii nr. 16193 din 2.12.2015 - calitate de parte civilă în

prezenta cauza penală).

În plus, instanța de fond în prima ședință a verificat împuternicirile sale în baza

procurii eliberate de către Kiriakov Aleksand - curator al minorei, XXXX, și nu a găsit

careva neajunsuri sau neclarități.

În continuare, indică că, după recunoașterea sa ca succesor al părții vătămate și

parte civilă nu s-a constatat lipsa temeiurilor de a-1 menține în această calitate, nici

procurorul, nici instanța nu au încetat participarea sa la proces în calitate de succesor al

părții vătămate și părții civile în baza art. 81 alin. (3) Cod de procedură penală.

Suplimentar, apelanta a notat că, în ceea ce ține de prejudiciul material nu are

careva pretenții, deoarece în interesele minorei a primit despăgubirea de la compania

de asigurare „Donaris Vienna Insurance Group” SA, după ce a înștiințat despre

3

existența contractului de asigurare între „Donaris Vienna Insurance Group” SA și SA

„Termoelectrica”.

În cererea de apel a indicat că, instanța de fond nu a luat în considerație faptul că

după decesul victimei, Zinovcenco Liubovi, starea sănătății minorei, XXXX, (rămasă

fără mamă și tată) s-a agravat în rezultatul traumei psicologice profunde, i s-au

pricinuit suferințe psihice provocate de decesul mamei sale, Zinovcenco Liubovi, și a

suportat prejudiciul de agrement ca o variantă a prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune ce se exprimă prin suferințe psihice ca urmare a perceperii de către copilul

minor a unor situații de restrângere în ceea ce privește unele agremente ale vieții -

divertisment, plăceri și satisfacții pe care viața le poate oferi etc.

Mai mult, prima instanța nu a ținut cont de atitudinea inculpatului, care pînă la

momentul de față și-a exprimat manifestările de indiferență și dezinteres față de soarta

fetei, XXX XXXXXX, care a rămas fără mamă, după ce a pierdut și tata. Consideră că

de la inculpatul, Oriol Vasile, urmează de încasat în beneficiul său - Zinovcenco

Alexandra (succesorul părții vătămate și parte civilă) în interesele minorei XXXX

pagubă morală în sumă de 1 000 000 lei.

În plus instanța de fond neîntemeiat a respins cerința de a încasa cheltuielile

judiciare pentru asistență juridică în sumă de 5 000 lei suportate în interesele minorei,

XXXX.

2017, au fost admise apelurile procurorului și succesorului părții vătămate Zinovcenco

Alexandra, casată sentința primei instanțe, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Oriol Vasile Gheorghe se recunoaște vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal și se condamnă în baza acestei legi la 3

ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe o perioadă de 3 ani.

Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei

aplicate lui Oriol Vasile se suspendă condiționat pe o perioadă de probațiune de 3

ani.

S-a dispus admiterea parțială acțiunii civile cu încasarea din contul lui Oriol

Vasile în beneficiul Alexandrei Zinovcenco prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei

și cheltuielile de judecată în mărime de 5 000 lei, iar în total suma de 55 000 lei.

În rest acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral înaintată de

Zinovcenco Alexandra către Oriol Vasile a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, starea de fapt și de

drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de

către instanța de fond. În plus, instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și

circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele administrate din punctul de vedere a

utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-

se de Lege, încadrînd just acțiunile inculpatului, Oriol Vasile, în baza dispozițiilor art.

264 alin. (3) lit. b) Cod penal și anume ,,încălcarea regulilor de securitate a circulației

sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență, decesul unei persoane.

Instanța de apel a reținut că în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, pînă

la începerea cercetării judecătorești, inculpatul, Oriol Vasile, a recunoscut în totalitate

faptele indicate în rechizitoriu, recunocîndu-și vina, fără a solicita administrarea de noi

probe, a solicitat prin cerere scrisă personal examinarea cauzei penale în baza probelor

4

administrate la faza urmăririi penale, pe care le cunoaște și asupra cărora nu are

obiecții.( f.d. 104).

La fel, instanța de apel a indicat că din probele administrate în cursul urmăririi

penale rezultă că fapta constatată, constituie infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (3)

lit. b) Cod penal și a fost săvîrșită de inculpat.

Instanța de apel verificînd legalitatea sentinței emise în privința lui Oriol Vasile a

constatat că, instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 57, 107

Cod penal și Legii nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

În acest sens, instanța de apel a verificat legalității aplicării de către prima

instanță, a Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova în prezenta cauză penală.

Potrivit art. 107 alin. (1) și alin. (2) Cod penal, amnistia este actul ce are ca efect

înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau

comutarea ei.

Amnistia nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și asupra drepturilor

persoanei vătămate.

Sub acest aspect, instanța de apel a conchis că, la 29 iulie 2016, Parlamentul

Republicii Moldova a adoptat Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Legea nominalizată a fost

publicată în Monitorul Oficial la data de 09 septembrie 2016, intrînd în vigoare de la

această dată.

Potrivit art. 1 alin. (1) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în

legătură cu Aniversarea a 25-a de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova se

indică că, prezenta lege se aplică condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite

și inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal și celor condamnate

care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei de

probațiune sau termenului de probă și sunt evaluate psihologic ca prezentînd risc de

recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art. 2-9,

11 și 12.

În temeiul alin. (2) al aceleiași norme legale, căința activă a persoanei se

determină în conformitate cu criteriile stabilite la art. 57 din Cod penal nr. 985-XV din

18 aprilie 2002, fără a ține cont de criteriul gravității faptei comise.

Astfel, în sensul art. 57 alin.(l) din Cod penal, persoana care pentru prima oară a

săvîrșit o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă poate fi liberată de răspundere penală

dacă ea, după săvîrșirea infracțiunii, s-a autodenunțat de bună voie, a contribuit activ la

descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt mod, a

reparat prejudiciul pricinuit de infracțiune.

În plus, în virtutea art. 10 alin. (1) lit. k) al Legii nr. 210 din 29 iulie 2016 privind

amnistia în legătură cu Aniversarea a 25-a de la Proclamarea Independenței Republicii

Moldova, prevederile art. 1-9 nu se aplică persoanei: învinuite, inculpate sau

condamnate care nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care

este urmărită sau, după caz, a fost condamnată. În cazul persoanei condamnate se va

ține cont de prejudiciul stabilit prin hotărîrea judecătorească.

În acest context, instanța de apel a relevat că deși, inculpatul nu a recuperat

integral prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate, prima instanță a aplicat

prevederile legii privind amnistia față de inculpatul Oriol Vasile.

5

În continuare, instanța de apel a relevat că la 11 aprilie 2016, Zinovcenco

Alexandra a înaintat o acțiune civilă către Oriol Vasile și SA„ Termoelectrica” în care

a solicitat încasarea prejudiciului material de la SA,, Termoelectrica” iar prejudiciul

moral și cheltuielile de asistență juridică de la inculpatul, Oriol Vasile.( f.d. 109-113).

Ulterior, la demersul reprezentantului părții civilmente responsabile, SA„

Termoelectrica” în calitate de parte civilmente responsabilă a fost recunoscută, CA ,,

Donaris Vienna Insurance Group” SA.

Ca urmare, la 12 octombrie 2016 între succesorul părții vătămate Zinovcenco

Alexandra și inculpatul Oriol Vasile, și partea civilmente responsabilă, CA„ Donaris

Vienna Insurance Group” SA a fost încheiată o tranzacție de împăcare prin care:

Compania de Asigurări „Donaris Vienna Insurance Group” achită, în termen de 5

zile lucrătoare din data emiterii încheierii de confirmare a prezentei tranzacții, în

beneficiul părții civile Zinovcenco Alexandra, suma de 64 929 lei cu titlu de

despăgubire globală pentru capetele de cerere/revendicările privind încasarea:

prejudiciului material pentru cheltuielile medicale suportate (5 060 lei); prejudiciul

material pentru cheltuielile de înmormântare și masa de pomenire (13 642 lei) și

indemnizație unică de asigurare pentru pierderea întreținătorului (46 227 lei).

CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA este exonerată de plata cheltuielilor de

asistență juridică, indiferent de faptul dacă deja au fost achitate sau sunt cuvenite

avocatului respectiv, având în vedere faptul că angajarea unui avocat nu a fost

condiționată de neexecutarea unei obligații de către aceasta.

Ca urmare, la 12 octombrie 2016, reprezentantul CA„ Donaris Vienna Insurance

Group” SA a înaintat o cerere de omologare a tranzacției de împăcare și încetarea

procesului în partea pretențiilor înaintate de Zinovcenco Alexandra către CA,, Donaris

Vienna Insurance Group” SA.( f.d.148-150).

În pofida faptului că în ședința de judecată din 12 octombrie 2016, părțile au

înaintat tranzacția de împăcare, instanța nu s-a expus asupra acesteia și cererea

reprezentantului succesorului părții vătămate și a reprezentantului, părții civilmente

responsabile, CA„ Donaris Vienna Insurance Group” SA de confirmare a tranzacției de

împăcare și încetare a procesului în partea încasării prejudiciului material. (f.d. 158-

159).

Mai mult, întru respectarea dreptului la un proces echitabil, prima instanță nu a

concretizat pretențiile înaintate de Zinovcenco Alexandra ca urmare a recunoașterii în

calitate de parte civilmente responsabile a CA„ Donaris Vienna Insurance Group” SA

și încheierii tranzacției de împăcare dar a respins în mod formal acțiunea civilă și

cererea părților dat fiind faptul că acțiunea civilă a fost depusă către un pîrît

necorespunzător.

Or, în virtutea art. 73 alin. (1) Cod de procedură penală, partea civilmente

responsabilă este recunoscută persoana fizică sau juridică care, în baza legii sau

conform acțiunii civile înaintate în procesul penal, poate fi supusă răspunderii

materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele învinuitului, inculpatului.

Totodată, instanța de apel a atestat că, prima instanță în mod injust a respins

acțiunea civilă în partea înaintării pretențiilor către inculpatul, Oriol Vasile, privind

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

În acest context, sintetizînd juridic cele expuse supra, instanța de apel a atestat că

prima instanță în pofida faptului că inculpatul, Oriol Vasile, nu a reparat integral

prejudiciul cauzat prin infracțiune a încetat procesul penal în privința acestuia în

legătură cu aplicarea amnistiei.

6

Ca urmare a acestor încălcări, instanța de apel a conchis examinarea cauzei penale

privind învinuirea lui Oriol Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. b) Cod penal, în procedura probelor administrate la faza urmăririi penale și a

pune la baza actului de dispoziție probele cercetate în cadrul instanței de apel, cărora le

va da o apreciere proprie, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

lor, considerînd că din probele administrate la materialele dosarului rezultă vinovăția

inculpatului, Oriol Vasile, în comiterea infracțiunilor prevăzute de 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal și anume ” încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de

exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul

de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență, decesul unei persoane”.

În acest sens, instanța de apel a reținut că inculpatul, Oriol Vasile, în cadrul

ședinței de judecată în instanța de apel a declarat că solicitată respingerea cererilor

de apel înaintate de Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Veaceslav Balan, și de

succesorul părții vătămate, Zinovcenco Alexandra, împotriva sentinței Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din data de 25 noiembrie 2016. La fel, a relatat că susține

declarațiile date la faza urmăririi penale și în prima instanță și este de acord cu sentința

primei instanțe.

În instanța de fond prin expunerea factologică ce nu contravine învinuirii

formulate în rechizitoriu, inculpatul Oriol Vasile, vina sa în comiterea infracțiunii

a recunoscut-o și a declarat că, la 20 noiembrie 2015 aproximativ la orele 19:20, se

deplasa de la serviciu pe șoseaua Muncești spre centru, se deplasa cu o viteză mică,

prima zi conducea mașina dată. El a văzut pietonul,că a ieșit din partea stingă cu 2

metri înainte. În întâmpinare i-a venit un TIR și cu luminile l-a orbit. După ce a lovit

pietonul a văzut-o pe această persoană. Victima de la lovitură a căzut pe drum. A rugat

ca un șofer să sune la ambulanță și la poliție. Poliția a făcut toate măsurile și după care

au plecat la expertiză.

Vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 264 alin. (3)

lit. b) Cod penal se confirmă și prin următoarele probe pertinente, concludente, utile și

veridice ce coroborează între ele, și anume declarațiile succesorului părții-

vătămate Zinovcenco Alexandra,declarațiile martorilor Chiriacov Alexandr,

Zinovcenco Alexandra, Vovcenco Vladimir precum și:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.11.2015, cu planșele

fotografice din care rezultă, că a fost cercetat locul comiterii accidentului rutier - șos.

Muncești, mun. Chișinău, fiind ilustrată atât schița impactului precum și partea

carosabilă, caracterul carosabilului (orizontal, asfaltat, drept), (f.d.9-13);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 189D/2496,conform concluziei

căruia, moartea cet. Zinovcenco Liubovi, a.n.1958, a survenit la data de 23.11.2015 ora

02:35 min. prin care s-a depistat traumă cranio-cerebrală deschisă: plagă contuză și

excoriație temporal pe dreapta,otoragie pe dreapta, hemoragii în țesuturile moi

pericraniene în regiunea temporală și mușchiul temporal pe dreapta, fractură liniară a

bolții și bazei craniului, ,,hemoragii subarahnoidiene pe emisferele cerebrale

(preponderent dreapta), sânge în ventriculii cerebrali,focare de contuzii intracerebral,

hemoragii secundare în trunchiul cerebral. Traumă închisă a toracelui: fracturi costale

de dreapta, unele cu lezarea pleurei parietale,hemoragii în țesuturile moi adiacente.

Echimoză pe flancul drept al abdomenului și genunchiul drept. Toate leziunile descrise

mai sus au fost produse prin acțiunea traumatică cu corpuri contondente sau/și la

lovirea de acestea, posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță, au legătură

cauzală directă cu decesul și în comun se califică ca vătămare corporală gravă (după

7

criteriul pericolului pentru viață). Luând în considerare localizarea și caracterul

morfologic al leziunilor depistate, formarea lor în rezultatul căderii de la înălțimea

propriului corp se exclude.

Reieșind din circumstanțele cazului, localizarea și caracterul morfologic al

leziunilor depistate, se presupune că la momentul impactului pietonul a fost în poziție

ortostatică, orientat cu partea laterală dreaptă spre unitatea de transport aflată în

mișcare. La cercetarea toxicologică sângele cadavrului nu conține alcool etilic,

(f.d.47).

Instanța de apel a conchis că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de

probe prin prisma prevederilor art. 95, 101 Cod de procedură penală prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportate la

declarațiile date de inculpat în cadrul ședinței de judecată și probele administrate, a

stabilit corect situația de fapt, dînd faptelor reținute în sarcina inculpatului, Oriol

Vasile, încadrarea juridică corectă și anume art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal al

Republicii Moldova.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, Oriol Vasile, a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume

de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de

viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

La aplicarea pedepsei, instanța de judecată conchide că, conform prevederilor art.

76, 77 Cod penal, careva circumstanțe atenuante sau agravante n-au fost stabilite.

Circumstanțe excepționale potrivit prevederilor art. 79 Cod penal sau de liberare

de răspundere penală în baza art. 55 Cod penal, instanța de judecată nu a stabilit.

Astfel, la stabilirea pedepsei penale, instanța de judecată va ține cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite - inculpatul a comis o infracțiune gravă, de persoana inculpatului,

care nu are antecedente penale, anterior nefiind condamnat, și-a recunoscut vina, a

recuperat parțial prejudicial cauzat prin infracțiune, nu figurează la evidența medicului

narcolog și psihiatru.

Din conținutul componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal, reiese stabilirea de către legiuitor a unei pedepse sub formă de închisoare

de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de pînă la 4 ani.

Reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, ca urmare a

reducerilor cu 1/3 din limitele pedepselor prevăzute de lege, instanța de apel stabilește

că limitele de pedeapsă în baza art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal sunt închisoare de la 2

ani pînă la 4 ani și 8 luni.

În acest sens, instanța de apel a conchis că, scopul educativ și preventiv al

pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința inculpatului, Oriol Vasile, nu poate fi

atinsă decît prin aplicarea pedepsei penale cu închisoarea.

Apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei, și anume faptul că inculpatul nu are

antecedente penale și a comis o infracțiune gravă, instanța de apel a considerat că în

privința inculpatului pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, adică suspendarea

condiționată a pedepsei privative de libertate.

Totodată, instanța de apel a reținut că, apelanții, au criticat sentința primei

instanțe și referitor la soluționarea acțiunii civile.

8

În acest sens, instanța de apel a notat că în conformitate cu prevederile art. 219

alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la

cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale,

morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta

(acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea

acesteia.

Iar potrivit alin. (2) al aceleiași norme legale, persoanele fizice și juridice cărora

le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot intenta

o acțiune civilă privitor la despăgubire prin:

- restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori

nimicite în urma săvîrșirii faptei interzise de legea penală;

- compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau

restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate;

- compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală;

- repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației

profesionale.

Conform art. 221 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală acțiunea civilă în

procesul penal se intentează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului

ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării

judecătorești. Acțiunea civilă se intentează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o

persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau față de persoana care

poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului, inculpatului.

Astfel, din materialele cauzei penale rezultă că, succesorul părții vătămate,

Zinovcenco Alexandra, la data de 11 aprilie 2016, a înaintat o acțiune civilă către Oriol

Vasile și SA„ Termoelectrica” în care a solicitat încasarea prejudiciului material de la

SA,, Termoelectrica” iar prejudiciul moral în mărime de 1 000 000 lei și cheltuielile de

asistență juridică în mărime de 5000 lei de la inculpatul, Oriol Vasile.( f.d. 109-113).

La 12 octombrie 2016 între succesorul părții vătămate, Zinovcenco Alexandra,

inculpatul, Oriol Vasile, și partea civilmente responsabilă, CA,, Donaris Vienna

Insurance Group” SA a fost încheiată o tranzacție de împăcare. Iar ca urmare a

acesteia, partea civilmente responsabilă a recuperat prejudiciul material cauzat

succesorului părții vătămate prin prezenta infracțiune.

În plus, instanța de apel a notat că, în ședința instanței de apel succesorul părții

vătămate, Zinovcenco Alexandra, și-a concretizat pretențiile din acțiunea civilă și a

solicitat încasarea din contul lui Oriol Vasile a prejudiciului moral în mărime de 1 00

000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 5 000 lei, indicînd că față de SA„

Termoelectrica” și CA,, Donaris Vienna Insurance Group” SA nu are careva pretenții.

Referitor la pretenția privind repararea prejudiciului moral, instanța de apel

invocă, următorul cadru normativ:

Astfel, potrivit art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în

mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute

de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

9

În plus, conform pct. 27 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire

la practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației materiale despre

încasarea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale sau altă vătămare a

sănătății ori prin deces nr. 6 din 04.07.2005, instanțele de judecată vor avea în vedere

că în cazul vătămării integrității corporale sau al altei vătămări a sănătății, precum și în

cazurile de deces a victimei, persoanele vătămate au dreptul în conformitate cu art.

1422 și 616 alin. (2) Cod Civil la repararea prejudiciului nepatrimonial (moral) sub

formă de despăgubire în bani în suma stabilită de instanțele judecătorești în baza unei

aprecieri conforme principiilor echității. Prejudiciul moral se repară indiferent de

existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

Potrivit art. 1423 alin. (1) Cod Civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Instanța de apel a menționat faptul că în urma decesului victimei, Zinovcenco

Liubovi, succesorului părții vătămate dar și fiicei victimei, XXXXX, le-au fost cauzat

un prejudiciu moral colosal deoarece fiica victimei a rămas fără părinți. În plus, ca

urmare a decesului, lui Zinovcenco Liubovi, inculpatul a manifestat o atitudine

indiferentă față de aceasta.

Astfel, apreciind în ansamblu circumstanțele subiective și obiective ale speței,

instanța de judecată consideră echitabil că este necesar a dispune încasarea din contul

lui Oriol Vasile în beneficiul lui Zinovcenco Alexandra prejudiciul moral în mărime de

50 000 lei.

În acest context, instanța de apel a conchis că, sunt eronate concluziile primei

instanțe precum că Alexandra Zinovcenco nu a prezentat careva probe care ar confirma

cauzarea unui prejudiciu moral. Or, luînd în considerație gradul de rudenie dintre

aceasta și victimă cît și aspectul că Zinovcenco Alexandra acționează și în interesele

fiicei victimei, XXX, cauzarea suferințelor psihice în speță sunt evidente.

În ceea ce privește pretenția înaintată de succesorul părții vătămate, Zinovcenco

Alexandra, privind încasarea din contul inculpatului, Oriol Vasile, a cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 5 000 lei, instanța de apel a considerat întemeiată.

La determinarea cuantumului compensației acordate, instanța de judecată, pentru

a face o apreciere corectă, va mai ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și

dificultatea problemelor juridice ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea

cauzei; timpul și munca depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a

acorda asistența (cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor reglementări

de profil, cunoașterea limbilor străine, a altor procedee de comunicare cu clienți

specifici etc.); faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează

capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de

client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client;

experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de

apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză; alți factori,

la discreția instanței.

Astfel, luînd în considerație si analizînd aportul avocatului la soluționarea speței,

timpul și munca depusă de avocat, justificarea și ponderea mijloacelor de apărare

utilizate în cauză și complexitatea cauzei, instanța de apel va dispune încasarea sumei

în mărime de 5000 lei din contul lui Oriol Vasile în calitate de cheltuieli de asitență

10

juridică prestate de BAA„ Centru”, sumă care se justifică prin bonul de plată din 16

martie 2016( f.d. 115).

numele inculpatului Oriol Vasile, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia

cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea

de aprecierea probelor. De asemenea, Zinovcenco Alexandra nu era în drept să fie

recunoscută ca partea vătămată/civilă, cu acordarea drepturilor în cadrul cauzei penale,

or cet. Alexandr Kiriakov este curatorul minorei XXXX; instanța de apel neîntemeiat a

exclus aplicarea amnistiei; suma încasată a prejudiciului material este prea mare.

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Pavlov Victor în numele inculpatului Oriol Vasile, prin care a menționat că, este de

poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat argumentat și

detailat asupra vinovăției inculpatului. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat

obiectiv probele administrate și hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția de condamnare și corespunde prevederile art. 414, 417 Cod de procedură

penală.

5.2. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

succesorul părții vătămate Zinovcenco Alexandra a prezentat referință privind opinia

asupra recursului declarat de avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Oriol

Vasile, prin care a menționat că, este de poziția respingerii acestui recurs, deoarece

instanța de apel s-a pronunțat argumentat și detailat asupra vinovăției inculpatului și

acțiunii civile. Din textul deciziei rezultă că s-a analizat obiectiv probele administrate

și hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Oriol Vasile, în raport cu materialele

cauzei și motivele invocate, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră

inadmisibilitatea acestuia, deoarece este vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, recurentul invocă drept

temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de

procedură penală, precum că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că, acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, lipsind

11

temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor judecătorești

contestate

Conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond,

fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Ținând seama de aceste prevederi, Colegiul penal constată că hotărârile

instanțelor de fond sânt legale și întemeiate, iar instanța de apel, la examinarea apelului

a respectat întocmai prevederile art.414 alin. (2) și (6) Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei

atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și

de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse în pct. 4.1. din prezenta

decizie.

Referitor la motivul recurentului precum că, Zinovcenco Alexandra nu era în

drept să fie recunoscută ca partea vătămată/civilă, cu acordarea drepturilor în cadrul

cauzei penale, or cet. Alexandr Kiriakov este curatorul minorei XXXXXXX, Colegiul

penal le consideră neîntemeiate din motiv că, potrivit procurii din materialele

dosarului, cet. Alexandr Kiriakov a împuternicit-o pe Zinovenco Alexandra de a

prezenta interesele acestuia (f.d.41, vol. I), iar ulterior prin ordonanță, Zinovenco

Alexandra a fost recunoscută ca succesorul părții vătămate și ca partea civilă (f.d 43,

45).

Referitor la motivul invocat de recurent privind posibilitatea aplicării față de

inculpat a Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, invocînd că, inculpatul

și-a recunoscut vina, prejudiciul material a fost achitat succesorului părții

vătămate, Colegiul penal menționează că, acest temei nu și-a găsit confirmare, ori, din

materialele cauzei rezultă că, inculpatul nu a reparat prejudiciul moral cauzat

succesorului părții vătămate, fapt confirmat de succesorului părții vătămate în ședința

instanței de apel. Iar circumstanța dată cade sub incidența art. 10 alin. (1) lit. k) al

Legii sus-menționate, care stipulează că, „Prevederile art. 1-9 nu se aplică persoanei:

k) învinuite, inculpate sau condamnate care nu a reparat integral prejudiciul cauzat

prin infracțiunea pentru care este urmărită sau, după caz, a fost condamnată” din care

considerente procesul penal în privința lui Oriol Vasile pentru învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, nu poate fi încetat în baza

Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Cît privește pretenția recurentul precum că, instanța de apel a încasat de la

inculpat prejudiciul moral prea mare, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 1398

alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este

obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și

prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute

de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

12

Potrivit art. 1423 alin. (1) Cod Civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Colegiul penal menționează că, instanța de apel just a concretizat faptul că în

urma decesului victimei, Zinovcenco Liubovi, succesorului părții vătămate dar și fiicei

victimei, XXXXX, le-au fost cauzat un prejudiciu moral colosal deoarece fiica

victimei a rămas fără părinți. În plus, ca urmare a decesului, lui Zinovcenco Liubovi,

inculpatul a manifestat o atitudine indiferentă față de aceasta.

În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-417

Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca

inadmisibil.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Pavlov Victor în

numele inculpatului Oriol Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 februarie 2017, în cauza penală, în privința lui Oriol Vasile XXXX,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 26 septembrie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

13