1ra-754/2017 — art. 78/1 CC

Prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 25 august 2016, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Guțu Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, la 3 (trei) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 1 (unu) an. Cheltuielile judiciare în sumă de 2045 lei au fost trecute în contul statului.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Guțu Ivan, la 08 februarie 2016, aproximativ la ora 23:00, aflând-se la domiciliul mamei sale cu care locuiește împreună, amplasat pe adresa s. Pepeni, r-nul Sîngerei, acționând intenționat, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, manifestând un comportament violent față de mama sa, Guțu Anna, în rezultatul unui conflict apărut între ei, a amenințat-o pe ultima că îi va da foc la casă și i-a aplicat o lovitură cu capul în regiunea frunții, a tras-o de păr, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 29 D din 12 februarie 2016, leziuni corporale neînsemnate, provocându-i astfel suferințe psihice.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei și în partea încasării cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Guțu Ivan să fie condamnat în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, la 1 an 4 luni închisoare cu încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă de 2045 lei, pentru efectuarea 1 acțiunilor procesuale: și anume pentru efectuarea expertizei medico-legale nr. 29 D din 12 februarie 2016 - 57 lei; pentru efectuarea expertizei psihiatrico-legale de ambulatoriu nr. 111a-2016 - 994 lei; pentru efectuarea expertizei psihiatrico-legale de ambulatoriu nr. 130a-2016 - 994 lei. În argumentarea apelului a menționat că pedeapsa aplicată este prea blândă, care nu va atinge scopul de reeducare a inculpatului. Cu referire la prevederile art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, a menționat că prima instanță incorect a dispus trecerea în contul statului a cheltuielilor judiciare, deoarece acestea urmau a fi încasate din contul inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie 2016 a fost admis apelul, casată sentința, inclusiv din alte motive conform art. 409 Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal intentat în privința lui Guțu Ivan a fost încetat din motiv că fapta acestuia constituie o contravenție. Guțu Ivan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 781 Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional din motivul expirării termenului general de prescripție a răspunderii contravenționale. Cheltuielile judiciare în sumă de 2045 lei au fost trecute în contul statului. 4.1. Pentru pronunțarea soluției nominalizate, instanța de apel a reținut, că examinarea cauzei a avut loc conform procedurii simplificate, deoarece inculpatul până la începerea cercetării judecătorești a depus personal cerere prin care a declarat că recunoaște integral faptele imputate și solicită ca examinarea cauzei să fie efectuată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a menționat că deși inculpatul a fost corect condamnat de prima instanță în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, în redacția legii de până la 16 septembrie 2016, conform Legii nr. 196 din 28 iulie 2016, în vigoare de la 16 septembrie 2016, din art. 2011 alin. (1) Cod penal, au fost excluse calificativele „manifestată verbal, care a provocat suferință fizică, psihică și prejudiciu moral, iar pentru maltratarea sau alte acțiuni violente, comise de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrității corporale”, pentru aceste fapte fiind introdusă răspunderea contravențională, în temeiul art. 781 Cod contravențional. Având în susținere prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a conchis, că legea penală nouă, adoptată după pronunțarea hotărârii primei instanțe, este mai favorabilă pentru inculpatul Guțu Ivan, deoarece îi ameliorează situația. Astfel, în conformitate cu prevederile art. art. 391 alin. (2), 332 alin. (2) Cod de procedură penală, procesul penal intentat în privința lui Guțu Ivan a fost încetat din motiv că fapta acestuia constituie contravenție, cu încetarea procesului contravențional din motivul expirării termenului prescripției răspunderii contravenționale conform art. 30 alin. (2) Cod contravențional (red. de până la 01 august 2016).

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 2 În argumentarea recursului a invocat dezacordul cu soluția instanței de apel în partea trecerii cheltuielilor de judecată în sumă de 2045 lei în contul statului, considerând că acestea urmau a fi încasate din contul inculpatului. Cu referire la prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, invocă recurentul că instanța de apel nu a clarificat obiectiv necesitatea încasării cheltuielilor de judecată, adoptând o decizie neargumentată în această parte.

Verificând argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Din conținutul recursului declarat, se atestă că procurorul critică decizia instanței de apel în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Raportând temeiul invocat în susținerea cererii de recurs la actele cauzei, Colegiul penal conchide că argumentele procurorului nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului în cauză, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 227 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali. Totodată, potrivit art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. În sensul normei enunțate, se subînțelege că legiuitorul a oferit instanței de judecată discreția de a decide în mod individual posibilitatea încasării cheltuielilor judiciare atât din contul inculpatului, cât și de a dispune trecerea acestor cheltuieli în contul statului, atunci când instanța consideră necesar acest lucru. Având în susținere prevederile legale enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind nefondate argumentele procurorului prin care se susține că sub aspectul soluționării încasării cheltuielilor judiciare, decizia instanței de apel este neargumentată, or, în opinia instanței de recurs, la caz instanța de apel a soluționat cauza după intima convingere, fără a încălca prevederile legislației în vigoare. Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu a fost comisă eroarea de drept la care face referire procurorul și, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel. 3 În conexiunea celor relatate, instanța de recurs conchide că în speță se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de procuror, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Guțu Ivan xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 iulie 2017. Președinte Petru Ursache Judecătorii Petru Moraru Ghenadie Nicolaev 4