1ra-724/2017 — Art.186 alin.2 lit.c, d CP

Prima instanță: 18.02.2013 – 05.12.2014;

Instanța de apel: 06.02.2015 – 22.04.2016;

Instanța de recurs: 01.03.2017 – 31.05.2017. CONSTATĂ: 1. Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 decembrie 2014, inculpatul Dîmcenco Serghei Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal la 4 ani închisoare. Potrivit art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpatului a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 ani. Acțiunea civilă privind repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite, să hotărască instanța de drept civil. 2. Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, Dîmcenco Serghei Andrei, la 03 decembrie 2012, pe parcursul nopții, având scopul sustragerii bunurilor care aparțin altei persoane, în mod tainic a pătruns în ograda casei XXXXXX, de unde pe ascuns a sustras 70 porumbei de rasă, astfel, cauzându-i părții vătămate Crețu Igor Vasile o pagubă materială în proporții considerabile în sumă totală de 14 000 lei. Acțiunile inculpatului Dîmcenco Serghei Andrei au fost reîncadrate de prima instanță din art.186 alin. (5) Cod penal în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod 1 penal, cu indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de procuror și de inculpatul Dîmcenco Serghei, care au solicitat:  procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Dîmcenco Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal și stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, invocând următoarele motive:  instanța de judecată eronat a reîncadrat acțiunile inculpatului Dîmcenco Serghei Andrei în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, fără a ține cont de probele administrate, bazându-se pe certificatele prezentate de partea apărării care nu indică faptul că doar cet. XXXXXX este directorul Asociației Obștești Clubul Columbofililor Amatori din Chișinău;  în cadrul ședinței de judecată, partea apărării nu a putut asigura prezența acestuia în cadrul ședinței de judecată pentru a fi audiat și nu s-a stabilit cu certitudine dacă acesta deține în exclusivitate funcția de director acestei asociații, iar din răspunsul parvenit de la Primăria mun. Chișinău, nu este indicat numele persoanei ce deține funcția de șef al Asociației Obștești Clubul Columbofililor Amatori din Chișinău la nivel teritorial, astfel că, informația are un caracter general, fiind indicate datele când a fost fondată această asociație;  a menționat că, urmează a fi supus criticii și certificatul eliberat de directorul SRL Piața Universală amplasată pe str. Pan Halipa 12/1 mun. Chișinău, deoarece prețul indicat este apreciat pentru data de 30.04.2013, iar infracțiunea a fost comisă la 05.12.2012, fiind diferit indicat și rasa porumbelului. De asemenea, administrația Pieței Universale confirmă prețurile „de la 120 până la 150 lei MD” de la vânzătorii din Piața Universală. Se lasă loc de interpretare, deoarece fiecare centru comercial are standardele sale de a stabili prețurile, fiind în prezența unui sistem liber de apreciere a valorii „mărfii – produsului” care este comercializat;  certificatul eliberat de președintele Clubului Columbofililor Amatori din Chișinău, confirmă prețul unui porumbel de specia „Bachineț”, care urma a fi pus la baza sentinței și stabilește cu certitudine faptul că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod penal;  instanța nu a luat în calcul faptul că, inculpatul anterior a fost judecat pentru infracțiuni similare - contra patrimoniului.  inculpatul Dîmcenco Serghei, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, invocând că nu a fost confirmată prin probele administrate în cauza dată, nici o pagubă materială și nici existența componenței de infracțiuni, considerând că argumentarea procurorului este eronată, propunând instanței o versiune bazată pe presupuneri - neprezentând nici o dovadă, care ar constata faptul că porumbeii ridicați, sunt ai părții vătămate. 2 Apelantul a menționat că, fiecare porumbel nu a fost fixat, iar partea vătămată a indicat că-i recunoaște numai după culoare. Mai mult ca atât, careva inele ale porumbeilor cu numele părții vătămate Crețu Igor, care au fost anexate la tabelul foto din materialele dosarului nu au fost depistate la el acasă, unde s-a făcut percheziția. În opinia acestuia, instanța de judecată, neavând nici o probă care demonstrează vinovăția lui, neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorilor Iurcic V. și Stoicev D., doar din considerentul că aceștia sunt prietenii inculpatului, ceea ce pune la îndoială veridicitatea declarațiilor, deși martorii au dat declarații sub jurământ și nu sunt în rudenie cu inculpatul, astfel fiind respectate condițiile de audiere a martorului. De asemenea, nu au fost luate în considerație și declarațiile inculpatului, prin care acesta nu își recunoaște vina în comiterea infracțiunii incriminate privind sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de inculpat, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Dîmcenco Serghei Andrei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal. Instanța de apel a indicat, că vinovăția inculpatului este dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de prima instanță și verificate de instanța de apel, instanțele ajungând la concluzia corectă, că probele în speța dată au fost apreciate sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, care și au fost puse la baza hotărârii de condamnare a inculpatului Dîmcenco Serghei Andrei. În acest sens, instanța de apel a reținut că, probele verificate în cauza dată confirmă că, instanța de fond just a concluzionat că paguba cauzată părții vătămate este de 14 000 lei, după cum a indicat inițial partea vătămată Crețu Igor, reieșind din prețul real al porumbeilor, care-i aparțineau la acel moment. Faptul că, ulterior au fost prezentate certificate ce relatau alte costuri și au fost audiați martori, care au dat declarații despre prețurile porumbeilor din piețele municipiului Chișinău, nu a dat temei instanței de apel de a conchide că, anume suma de 150 000 lei egalează cu prețul real al porumbeilor sustrași de la Crețu Igor. Din probele expuse, nu rezultă că partea vătămată Crețu Igor ar fi avut acte corespunzătoare, care ar confirma valoarea inițială a porumbeilor și cea la momentul sustragerii, ori o evidență inițială a porumbeilor care ar fi justificat rasa porumbeilor, vârsta lor, precum și prețul fiecăruia. Toate aceste nuanțe, nu au fost elucidate și au generat mai multe dubii privitor la valoarea reală a porumbeilor sustrași de la partea vătămată Crețu Igor, 3 iar potrivit art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii, nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea inculpatului. Din asemenea considerente, instanța de apel a indicat că, nu are temei nici pentru achitarea inculpatului pe art. 186 alin. (2) Cod penal și nici pentru încadrarea acțiunilor în baza art. 186 alin. (5) Cod penal.

Decizia este atacată cu recurs ordinar de procuror, care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, invocând prevederile de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, indică aceleași motive ca și în cererea de apel privind vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal (pct. 3 din decizie), considerând că instanțele de judecată eronat au apreciat probele administrate în speța dată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal, analizând conținutul recursului declarat de procuror, consideră, că alegațiile acestuia sunt nefondate și în acest sens se menționează că, sub aspectul temeiului pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit practicii judiciare stabilite la judecarea recursului ordinar în cauza penală, s-a atenționat că, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Pentru a pronunța o asemenea concluzie, este necesar să se țină cont de fapta săvârșită, așa și cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, precum și să se stabilească, dacă această faptă a fost încadrată în norma penală corectă, corespunzătoare faptei constatate, și numai în cazul când fapta a fost încadrată în baza unei alte norme penale, este posibil de conchis că aceasta a fost încadrată juridic greșit. În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Dîmcenco Serghei Andrei a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală în baza art. 186 alin. (5) Cod penal cu indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, însă prima instanță a reîncadrat acțiunile acestuia în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) 4 Cod penal, cu indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere cu cauzarea de daune în proporții considerabile, concluzia căreia a fost menținută de către instanța de apel, care a constatat, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Dîmcenco Serghei Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal. Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe, deoarece la judecarea apelurilor declarate de procuror și de inculpat, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține și faptul, că argumentele invocate de recurent, și anume, în ce privește aprecierea incorectă a probelor de către instanțele de fond, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate. Astfel, Colegiul penal constată că temeiurile invocate de către recurent, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de apel n-a admis o eroare gravă de fapt, care ar afectat soluția acesteia. În aceste condiții instanța de recurs consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de procuror se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin împotriva deciziei Colegiului 5 penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Dîmcenco Serghei Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 29 iunie 2017. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir 6