1ra-832/2017 — Art. 166/1 alin. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 30 noiembrie 2015, Chiosea Gheorghii și Maslin Ivan au fost achitați de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că în acțiunile lor lipsesc elementele infracțiunii. 1

Instanța de fond a constatat că inculpații Chiosea G. și Maslin I. se învinuiesc că la 05 noiembrie 2013, în jurul orei 18:30, în s. Baurci pe str. Lenin, la postul de poliție situat în clădirea primăriei, Chiosea G., fiind în funcția de șef al secției de investigații al IP Ceadîr-Lunga, numit în funcția prin ordinul șefului al IGP nr. 271 EF din 19.07.2013, în comun cu șeful postului de poliție în s. Baurci al IP Ceadîr-Lunga, Maslin I., numit în funcție prin ordinul șefului IGP nr.353 EF din 30.08.2013, fiind, în conformitate cu alin. (1) art. 123 Cod penal, persoane publice, încălcând art. 3 al Convenției de apărare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, adoptată la Roma la 04.11.1950, care a intrat în vigoare pentru RM la 12.09.1997, alin. (1), (2) art. 24 al Constituției RM din 29.07.1994, alin. (1), (3) art. 10, alin. (9) art. 11 CPP, art. 4, art. 18, lit. a) alin. (1) art. 26, lit. g) alin. (1) art. 28, alin. (1) art. 35 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, alin. (1) art. 4, alin. (1) art. 5 al Legii cu privire la modul de aplicare a forței fizice, a mijloacelor speciale și a armelor de foc nr. 218 din 19.10.2012, care îi obligă să desfășoare activitatea exclusiv în baza legii, în interesele societății și în vederea susținerii instituțiilor statale, cu scopul de apărare a drepturilor, libertăților fundamentale și demnității omului, prevăzute de Declarație Universală a Drepturilor Omului, de Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în baza principiilor legalității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării, să nu aplice sau să încurajează tortura, tratamentul inuman și degradant, să nu tolereze asemenea acțiuni, să nu aplice forța fizică, dacă măsurile neviolente nu asigură executarea atribuțiilor desemnate, să se comporte demn și respectuos față de persoane, să nu facă abuz de serviciu și să nu compromită prin activitatea lor imaginea funcției sau instituției din care fac parte, au săvârșit tratament și inuman degradant. Așadar, la 05.11.2013, în jurul orei 18:30, în s. Baurci, pe str. Lenin, la postul de poliție, situat în clădirea primăriei, Maslin I. în comun cu Chiosea G., fiind amândoi persoane publice, au pretins de la Baciu I. să recunoască vina în comiterea a furtului instrumentelor în noaptea de 04.11.2013, care îi aparțin SRL „Lucet-Comerț”, iar în pofida explicațiilor lui Baciu L. că el nu a săvârșit infracțiunea, au aplicat în privința lui violența fizică și psihică prin aplicarea loviturilor cu mâinile peste cap și corp, cauzându-i ultimului leziuni pe mucoasa buzei de sus, din partea stângă, ce se atribuie la vătămări corporale neînsemnate cu dereglarea sănătății pe un termen de nu mai mult de 6 zile și trauma psihologică de intensitate ușoară, însoțită de instabilitatea emoțională, sentiment de inferioritate, tensionare, hipervigilență, nesiguranță, anxietate și dereglări de somn, prin ce au săvârșit tratament inuman și degradant, acțiuni care nu au ajuns până la nivelul de intensitate al torturii, fapt confirmat prin raportul expertizei psihologico-psihiatrică nr. 20a-2014 din 17.01.2014, conform căruia trauma psihologică depistată la cet. Baciu I. este de o intensitate ușoară. Instanța a reținut că inculpații nu au recunoscut vina și au declarat că în timpul audierii lui Baciu I. nu au aplicat metode interzise. Totodată, acuzarea nu a prezentat probe care să dovedească latura obiectivă a infracțiunii incriminate, că părții vătămate i-ar fi fost cauzate dureri și suferințe fizice sau morale, care reprezintă tratament inuman și degradant. 2 Declarațiile părții vătămate că inculpații i-au aplicat lovituri, sunt contradictorii și provoacă dubii referitor la veridicitatea lor. Astfel, nu au fost administrate probe ce confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, și ei urmează a fi achitați în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) CPP.

Procurorul în Procuratura r-nului Ceadîr-Lunga O. Cebotari, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, la câte 5 ani închisoare fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 10 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Apelantul a indicat că sentința este ilegală, deoarece probele administrate confirmă integral vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate.

Potrivit deciziei Curții de Apel Comrat din 15 noiembrie 2016, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Maslin I. și Chiosea G. au fost condamnați în baza art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, la amendă în mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 16.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. Instanța de apel a reținut că instanța de fond incorect a apreciat probele administrate și eronat a concluzionat privind nevinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate. Instanța de apel a constatat că la 05 noiembrie 2013, în jurul orei 18:30, la postul de poliție situat în clădirea primăriei din s. Baurci, str. Lenin, inculpatul Chiosea G., fiind în funcția de șef al secției de investigații al IP Ceadîr-Lunga, numit în funcția prin ordinul șefului al IGP nr. 271 EF din 19.07.2013, în comun cu șeful postului de poliție în s. Baurci al IP Ceadîr-Lunga, inculpatul Maslin I., numit în funcție prin ordinul șefului IGP nr.353 EF din 30.08.2013, fiind conform alin. (1) art. 123 Cod penal persoane publice, încălcând art. 3 al Convenției de apărare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, adoptată la Roma la 04.11.1950, care a intrat în vigoare pentru RM la 12.09.1997, alin. (1), (2) art. 24 al Constituției RM din 29.07.1994, alin. (1), (3) art. 10, alin. (9) art. 11 CPP, art. 4, art. 18, lit. a) alin. (1) art. 26, lit. g) alin. (1) art. 28, alin. (1) art. 35 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, alin. (1) art. 4, alin. (1) art. 5 al Legii cu privire la modul de aplicare a forței fizice, a mijloacelor speciale și a armelor de foc nr. 218 din 19.10.2012, care îi obligă să desfășoare activitatea exclusiv în baza legii, în interesele societății și în vederea susținerii instituțiilor statale, cu scopul de apărare a drepturilor, libertăților fundamentale și demnității omului, prevăzute de Declarație Universală a Drepturilor Omului, de Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în baza principiilor legalității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării, să nu aplice sau să încurajează tortura, tratamentul inuman și degradant, să nu tolereze asemenea acțiuni, să nu aplice forța fizică, dacă măsurile neviolente nu asigură executarea atribuțiilor desemnate, să se comporte demn și respectuos față de persoane, să nu facă abuz de serviciu și să nu compromită prin activitatea lor 3 imaginea funcției sau instituției din care fac parte, au săvârșit tratament și inuman degradant. Așadar, la 05.11.2013, în jurul orei 18:30, la postul de poliție, situat în clădirea primăriei din s. Baurci, str. Lenin, inculpații Maslin I. în comun cu Chiosea G., fiind persoane publice, au pretins de la Baciu I. să recunoască vina în comiterea furtului instrumentelor în noaptea de 04.11.2013, care aparțin SRL „Lucet-Comerț”, iar în pofida explicațiilor lui Baciu L. că el nu a săvârșit infracțiunea, au aplicat în privința lui violența fizică și psihică prin aplicarea loviturilor cu mâinile peste cap și corp, cauzându-i leziuni pe mucoasa buzei de sus, din partea stângă, ce se atribuie la vătămări corporale neînsemnate cu dereglarea sănătății pe un termen de nu mai mult de 6 zile și trauma psihologică de intensitate ușoară, însoțită de instabilitatea emoțională, sentiment de inferioritate, tensionare, hipervigilență, nesiguranță, anxietate și dereglări de somn, prin ce au săvârșit tratament inuman și degradant, acțiuni care nu au ajuns până la nivelul de intensitate al torturii, fapt confirmat prin raportul expertizei psihologico-psihiatrică nr. 20a-2014 din 17.01.2014, conform căruia trauma psihologică depistată la Baciu I. este de o intensitate ușoară. Astfel, inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică cauzarea intenționată a unei dureri sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, de către o persoană publică, săvârșită de două persoane. Instanța de apel a statuat că inculpații nu au recunoscut vina, declarând că Baciu I. nu a avut motive să depună plângere, deoarece au vorbit cu el normal și fără probleme. Totodată, vinovăția inculpatului este integral dovedită prin probele administrate. Astfel, partea vătămată Baciu I. a declarat în instanța da apel că inculpații l- au interogat într-o cameră fără lumină, unde mai era și polițistul pe nume Serghei. Inculpații l-au întrebat unde sunt instrumentele sustrase, iar el le-a răspuns că nu știe. După, inculpatul Chiosea G. l-a lovit la rinichi, în abdomen și peste partea dreaptă a obrazului, cu pumnul ori cu palmă. Apoi cu el a început să vorbească inculpatul Maslin I., care l-a lovit peste cap o dată, apoi încă de cinci ori. Soția l-a sunat de câteva ori, dar inculpații nu i-au dat telefonul ca să vorbească cu ea. El a povestit totul, apoi Chiosea G. din nou l-a lovit de câteva ori cu pumnul peste cap. Despre cele întâmplate a povestit colegilor de brigadă în aceeași seară. A arătat vătămarea de pe obrazul drept, a sunat-o pe soție, ea a sunat la procuratură. După aceasta, avea dureri de cap, i-au fost cauzate suferințe fizice, i-a fost lezată buza, a venit la Chișinău pentru examinare medicală, i-au fost prescrise medicamente pentru două luni. După terminarea anchetei, Chiosea G. l-a sunat și i-a cerut 2000 euro pentru ca să claseze dosarul. În ziua ceea, i-au audiat pe toți, dar l-au maltratat numai pe el, deoarece dispunea de cheie de la depozitul cu instrumente doar el și șeful. I-a văzut bine pe polițiștii care l-au maltratat și i-a recunoscut după fotografii în procuratură. Martorul Baciu Oxana a relatat în instanța de apel că partea vătămată Baciu I. este soțul ei. Într-o dimineață l-a sunat, iar el i-a spus că au fost furate niște instrumente de la locul de muncă. Poliția deja era pe loc. Seara din nou l-a sunat, 4 dar el nu a răspuns la apeluri. După câteva minute, iarăși l-a sunat, dar telefonul deja era deconectat. Apoi a găsit numărul de telefon al polițistului de sector din s. Baurci, l-a sunat și a întrebat de soț, și de ce a fost deconectat telefonul. I-au spus că semnalul din rețea este slab, însă ea nu a crezut. I-a spus că vrea să vorbească cu soțul, sau va depune plângere. Nu știe cine anume i-a răspuns, dar i-a zis că poate să depună plângere oriunde și a închis. Peste 5-7 minute, din nou a sunat și i-a răspuns soțul, care i-a zis că a fost maltratat. Ea a sunat rudelor și a întrebat ce să facă mai departe, i-au spus să se adreseze la procuratură. Când a venit acasă, soțul avea dureri de cap puternice și i-a povestit cum l-au maltratat polițiștii, într-o cameră întunecată, lovindu-l peste cap. Soțul avea leziune la buză. Martorul Erebacan V. a menționat în instanța de apel că nu a văzut și nu a auzit nimic, dar a menționat că în procesul-verbal de audiere a sa la urmărirea penală este semnătura lui și a interpretului. Tot el, în cadrul urmăririi penale a declarat că la postul de poliție din s. Baurci a fost și el interogat de colaboratorii de poliție în privința sustragerii instrumentelor. Tot atunci, la postul de poliție a venit și partea vătămată, care lucra ca sudor, pe care la fel l-au întrebat în privința instrumentelor furate. El a răspuns că nu știe nimic despre acest fapt. După aceasta, polițistul cu numele Grigorii și încă un polițist, numele căruia nu-l cunoaște, luând lanterna, l-au dus pe acesta în cabinetul vecin și au închis ușa. A auzit cum, după ușă, polițiștii i-au cerut părții vătămate să recunoască că a sustras instrumentele. Totodată, a auzit sunete de lovituri. Instanța de fond greșit a concluzionat că declarațiile martorului Erebacan V. date în cadrul urmăririi penale, nu pot fi puse la baza sentinței, deoarece el nu posedă limba rusă, iar în procesul-verbal lipsește semnătura interpretului. Or, în instanța de judecată martorul Erebacan V. a declarat că a fost interogat de către procuror în prezența interpretului, care a citit procesul-verbal în limba găgăuză și el, fiind de acord, a semnat în respectivul proces-verbal. Martorul Erebacan V. nu o singură dată a confirmat aceste declarații. Astfel, în cadrul recunoașterii persoanei după fotografie, în prezența interpretului, ultimul i-a recunoscut pe inculpații Chiosea G. și Maslin I., ca fiind persoanele care la 05.11.2013 la postul de poliție din s. Baurci l-au dus pe Baciu I. într-un cabinet fără iluminare, unde închizând după sine ușa, i-au cerut să recunoască sustragerea instrumentelor. Ei vorbeau cu voce tare și totul s-a auzit bine prin ușa închisă. La fel, prin ușa închisă el a auzit sunete de lovituri peste corp. Toate acestea indică că la audierea martorului Erebacan V. în cadrul urmăririi penale, nu au fost comise încălcări, declarațiile lui fiind consecutive și corelative cu probele, care dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate. Prin urmare aceste declarații ale martorului Erebacan V. urmează a fi puse la baza sentinței. Totodată, urmează a fi apreciate critic declarațiile martorului Erebacan V., date în instanța de judecată, precum că el nu a auzit cum inculpații au cerut părții vătămate să recunoască sustragerea instrumentelor și că el nu a auzit sunete de lovituri. Reieșind din statutul inculpaților, adică ambii sunt colaboratori de poliție a 5 Inspectoratului de Poliție Ceadîr-Lunga, unde domiciliază martorul Erebacan V., asupra ultimului au fost exercitate presiuni. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 180 din 03.12.2013, la Baciu I. s-au depistat plăgi contuze pe mucoasa buzei superioare din stânga ce au fost cauzate prin acțiune cu obiect contondent cu suprafață limitată, posibil în circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămari neînsemnate, cu dereglarea sănătății pe termen de până la 6 zile. Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică de ambulator nr. 20a-2014 din 22.01.2014, Baciu I. nu suferă de maladii psihice cronice și nu a suferit de ele anterior. Pentru perioada când în privința lui au fost săvârșite fapte ilegale la 5 noiembrie 2013, nu s-au depistat careva indicii de dereglare a activității psihice, inclusiv tulburări de conștiință, el își dădea seama și înțelegea evenimentele petrecute cu el în acel moment. După starea lui psihică în prezent el poate reda evenimentele, ce au avut loc la 5 noiembrie 2013 și poate dea declarații pe cauza dată. În rezultatul acțiunilor pretinse, Baciu I. a suportat traumă psihologică de intensitate ușoară, manifestată prin instabilitate emoțională, sentiment de inferioritate, tensionare, hipervigilență, nesiguranță, anxietate și dereglări de somn. Potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18 noiembrie 2013, Baciu I. l-a recunoscut pe Chiosea G. după fotografia nr. 3. Conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18 noiembrie 2013, Baciu I. l-a recunoscut pe Maslin I. după fotografia nr.

Potrivit procesului-verbal de confruntare dintre partea vătămată și bănuitul Chiosea G. din 23 decembrie 2013, Baciu I. a dat declarații analogice cu cele precedente. Conform procesului-verbal de confruntare dintre martorul Erebacan V. și bănuitul Chiosea G. din 20 ianuarie 2014, martorul Erebacan V. a relatat că în momentul când a venit Ilia, Grigorii împreună cu polițistul de sector l-au dus în cabinetul de alături, în care nu era lumină, unde au vorbit cu voce tare. Ilia a explicat că nu știe nimic. Ieșind de la postul de poliție l-a văzut pe Serghei - angajat al întreprinderii, care i-a spus că a auzit prin fereastră, cum în cabinetul polițiștilor se auzeau voci tari, și el l-a întrebat, cine se bate acolo. Bănuitul Chiosea G. a susținut declarațiile martorului, cu excepția faptului că în acel cabinet întunecat, în afară de el și Maslin s-a aflat și Dunarean V. și din când în când intra și Cristev S. Potrivit proceselor-verbale de confruntare dintre Baciu I. și bănuitul Maslin I. din 24 martie 2014, martorii Ivanov I. din 23 aprilie 2014, Cristev S. din 30 aprilie 2014 Dunarean V. din 30 aprilie 2014, partea vătămate a dat declarații consecvente și similare cu cele precedente. Conform procesului-verbal de confruntare dintre partea vătămată Baciu I. și martorul Erebacan V. din 13 mai 2014, participanții și-au susținut declarațiile anterioare. Potrivit înregistrării audio, între Chiosea G. și Baciu I. a avut loc o convorbire în privința mijloacelor bănești pentru încetarea prezentei cauze penale. 6 Martorii Dunarean V., Cristev S. și Ivanov I. au declarat că erau în componența grupului operativ, dar nu au văzut și auzit ca cineva din polițiști să-l fi lovit sau amenințat pe Baciu I. Instanța da apel a concluzionat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpați este o metodă de apărare și o încercare de a evita răspundere penală. Declarațiile lor nu pot fi luate în considerație, deoarece probele administrate dovedesc vina acestora în comiterea infracțiunii imputate. Astfel, că declarațiile și versiunile lor, nu au fost confirmate prin circumstanțe de fapt, și se combat prin probele administrate. Instanța nu a găsit temeiuri pentru a pune la îndoială probele acuzării, care denotă că față de partea vătămată a fost comisă anume infracțiunea incriminată inculpaților. Argumentele inculpaților precum că partea vătămată a extorcat de la ei mijloace bănești, sunt nefondate, deoarece în această privință inculpații nu au sesizat organele de resort. Mai mult, din înregistrarea audio a convorbirii purtate între Chiosea G. și Baciu I., rezultă că ultimul a cerut mijloace bănești de la polițiști pentru încetarea cauzei penale în privința lor, iar inculpatul Chiosea G. nu contestă aceste cerințe, ci doar invocă ca suma solicitată să fie redusă. Din această înregistrare audio, se observă clar că inculpatul face târg în privința sumei pentru încetarea cauzei penale. Deci, și aceste împrejurări confirmă săvârșirea de către inculpați a infracțiunii incriminate. Instanța nu poate reține argumentele apărării privind ilegalitatea proceselor- verbale de recunoaștere după fotografie din 18 noiembrie 2013, conform cărora Baciu I. i-a recunoscut pe Chiosea G. și Maslin I., deoarece în cazul dat încălcări esențiale nu au avut loc, iar inculpații nu neagă faptul că Baciu I. a fost interogat anume de ei. Or, în cazul dat a avut loc încălcarea art. 24 din Constituția RM și a art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, conform căror nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Astfel, vinovăția inculpaților este stabilită integral și acțiunile lor urmează a fi încadrate în baza art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca cauzarea intenționată a unei dureri și suferinței fizice, și psihice, care reprezintă tratament inuman și degradant, de către o persoană publică, săvârșită de două persoane. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de circumstanțe atenuante și agravante, că inculpații sunt caracterizați pozitiv și nu au antecedente penale, concluzionând că corectarea lor este posibilă prin aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 16.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani. 5. Inculpatul Chiosea G. a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței. 7 Recurentul a invocat că instanța de apel a apreciat greșit probele administrate. Condamnarea lui este bazată numai pe depozițiile părții vătămate, care nu sunt confirmate prin alte probe, instanța nemotivat a ignorat probele apărării care denotă lipsa elementelor infracțiunii. Nici o urmă a loviturilor nu a fost depistată pe corpul lui Baciu I. Proba apărării - înregistrare audio a convorbirilor cu partea vătămată Baciu I., neîntemeiat a fost apreciată ca proba ce îi confirmă vinovăția. La fel, instanța a nu a ținut cont de probele apărării, cum ar fi: declarațiile martorului Cristev S., Ivanov I., Erebacan V. și Dunarean V. Fiind audiați în calitate de inculpați, el și Maslin I. au indicat că de către ei a fost audiat Baciu I. în încăperea postului de poliție din s. Baurci. Audierea a avut loc în prezența colaboratorilor poliției Dunarean V. și Cristev S., martorii oculari ai interogării au fost de asemenea Ivanov I. și Erebacan V., care se aflau în biroul vecin. Nici o metodă interzisă nu au folosită față de Baciu I. După trimiterea cauzei în judecată, partea vătămată îl suna și îi propunea rezolvarea acestei probleme, cerând 5000 euro, ulterior solicitările părții vătămate s-au micșorat până la 2000 euro. Astfel, învinuirea este bazată numai pe depozițiile părții vătămate, care nu se confirmă cu cele ale martorilor care erau în momentul audierii în clădirea postului de poliție din s. Baurci. Necătând că Baciu I. a spus că a fost lovit cu pumnii de către colaboratorii poliției, pe corpul lui nu a fost depistată nici o urmă de o asemenea maltratare, iar leziunea depistată la mucoasă a buzei de sus din stânga ar putea fi formată în rezultatul mușcăturii cu proprii dinți și nu este legată cu acțiunile persoanelor terțe. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 5.1. Inculpatul Maslin I. la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței. Recurentul a invocat acuzarea nu a prezentat probe care să dovedească latura obiectivă al infracțiunii incriminate, că părții vătămate i-ar fi fost cauzate dureri și suferințe fizice sau morale, care reprezintă tratament inuman și degradant. Martorul Tucan G. a declarat că nu a văzut ca cineva din polițiști să-l fi maltratat pe Ilia, și nici nu a auzit careva strigăte. Instanța de apel s-a bazat pe declarațiile lui Erebacan V. date în cadrul urmăririi penale, însă audierea acestuia a avut loc cu încălcarea normelor CPP. În instanță, Erebacan V. a indicat că a dat depoziții în limba găgăuză, deoarece nu cunoaște limba rusă. În procesul-verbal de audiere lipsește semnătura interpretului. Martorul Ivanov I. a relatat că nu a văzut și nici nu a auzit ca cineva din colaboratorii poliției să-l fi bătut pe partea vătămată sau să fi ridicat glasul. Martorul Dunarean V. a menționat că în cabinet nimeni nu l-a lovit peste cap pe Baciu I. Partea vătămată Baciu I. a declarat că recunoașterea persoanei a avut loc în ograda procuraturii, iar el se afla la etajul 2 ca nimeni să nu-l vadă. 8 Peste un timp pe Baciu I. l-au chemat din nou la procuratură, i-au arătat mai multe fotografii și ultimul l-a recunoscut pe el și pe Chiosea G. Astfel, recunoașterea persoanei după fotografie a avut loc cu încălcarea art. 116 alin. (6) CPP, deoarece ei se aflau la serviciu și de nimeni nu se ascundeau. Potrivit art. 94 alin. (1) pct. 8) CPP, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și nu pot fi puse la baza sentinței datele care au fost obținute cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor prezentului cod. La materialele cauzei este anexată înregistrarea audio, unde Baciu I. a cerut 2000 euro de la Chiosea G., astfel partea vătămată a acționat doar cu scop de cupiditate, ci nu pentru echitate socială. Baciu I. nu urmărește scopul stabilirii adevărului, dar urmărește exclusiv estorcarea de bani. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor respective pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5., 5.1. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Baciu I. că inculpații l- au interogat într-o cameră fără lumină, l-au întrebat unde sunt instrumentele sustrase, iar el le-a răspuns că nu știe, după ce, inculpatul Chiosea G. l-a lovit la rinichi, în abdomen și peste partea dreaptă a obrazului, cu pumnul ori cu palmă, inculpatul Maslin I. l-a lovit peste cap o dată, apoi încă de cinci ori, soția l-a sunat de câteva ori, dar inculpații nu i-au dat telefonul ca să vorbească cu ea, el a povestit totul, apoi Chiosea G. din nou l-a lovit de câteva ori cu pumnul peste cap, a sunat-o pe soție, ea a sunat la procuratură, după aceasta, avea dureri de cap, i-au fost cauzate suferințe fizice, i-a fost lezată buza, a venit la Chișinău pentru examinare medicală, i-au fost prescrise medicamente pentru două luni, declarațiile date la urmărirea penală de martorul Erebacan V. că inculpații, luând lanterna, l-au dus pe Baciu I. în cabinetul vecin și au închis ușa, iar a auzit cum, polițiștii i-au cerut 9 părții vătămate să recunoască că a sustras instrumentele și a auzit sunete de lovituri, declarațiile martorului Baciu O. că a sunat și i-a răspuns soțul, care i-a zis că a fost maltratat, iar când a venit acasă, soțul avea dureri de cap puternice și i-a povestit cum l-au maltratat polițiștii, într-o cameră întunecată, lovindu-l peste cap, soțul avea leziune la buză, raportul de expertiză medico-legală nr. 180 din 03.12.2013 că la Baciu I. s-au depistat plăgi contuze pe mucoasa buzei superioare din stânga ce au fost cauzate prin acțiune cu obiect contondent cu suprafață limitată, posibil în circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămări neînsemnate, cu dereglarea sănătății pe termen de până la 6 zile, raportul de expertiză medico- legală psihiatrică de ambulator nr. 20a-2014 din 22.01.2014 că în rezultatul acțiunilor pretinse, Baciu I. a suportat traumă psihologică de intensitate ușoară, manifestată prin instabilitate emoțională, sentiment de inferioritate, tensionare, hipervigilență, nesiguranță, anxietate și dereglări de somn, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării, inclusiv cele invocate de recurenți și reproduse la pct. 5. și 5.1 din prezenta decizie, respectând în tocmai, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată (v. 2 f.d. 205-206, 222-223, 229-231, 235-253, v. 3 f.d. 6-40), prescripțiile din art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală că judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți, martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului, probele administrate pe caz demonstrând în mod concludent prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal (pct. 4. din decizie). Soluția instanței de apel privind condamnarea inculpaților, coroborează și cu următoarele împrejurări. Potrivit art. 3 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 10 alin. (3), (31), art. 11 alin. (9) Cod de procedură penală, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. În timpul desfășurării procesului penal, nimeni nu poate fi maltratat fizic sau psihic și sunt interzise orice acțiuni și metode care creează pericol pentru viața și sănătatea omului. Persoana reținută nu poate fi supusă violenței, amenințărilor sau unor metode care ar afecta capacitatea ei de a lua decizii și de a- și exprima opiniile. Sarcina probațiunii neaplicării torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante îi revine autorității în a cărei custodie se află persoana privată de libertate, plasată la dispoziția unui organ de stat sau la indicația acestuia, sau cu acordul ori consimțământul său tacit. Aceste prevederi legale au fost ignorate de către instanța de fond. Or, inculpații nu neagă că la data, timpul și în locul indicat în rechizitoriu l- au audiat pe Baciu I., deci ultimul s-a aflat în custodia și sub controlul polițiștilor inculpați. 10 Ulterior, potrivit declarațiilor părții vătămate, a martorilor Erebacan V. și Baciu O, raportul de expertiză medico-legală nr. 180 din 03.12.2013 și raportul de expertiză medico-legală psihiatrică de ambulator nr. 20a-2014 din 22.01.2014, s-a constatat că lui Baciu I. i-au fost cauzate plăgi contuze pe mucoasa buzei superioare din stânga, ce se califică ca vătămări neînsemnate, cu dereglarea sănătății pe termen de până la 6 zile, și o traumă psihologică de intensitate ușoară, manifestată prin instabilitate emoțională, sentiment de inferioritate, tensionare, hipervigilență, nesiguranță, anxietate și dereglări de somn. În pct. 68 din HOTĂRÂREA LEVINȚA c. MOLDOVEI, din 16 decembrie 2008, CtEDO a reiterat că “atunci când unei persoane îi sunt cauzate leziuni, în timp ce ea se află în detenție sau sub un alt control al poliției, orice astfel de leziune va crea o puternică prezumție că acea persoană a fost supusă maltratării”. Totodată, în materialele cauzei lipsește probațiunea (ordonanța respectivă – de refuz în pornirea urmăriri penale, încetarea urmăririi penale, etc.) autorităților în a cărei custodie s-a aflat partea vătămată în perioada respectivă, despre inexistența faptului aplicării față de Baciu I. a unei dureri și suferințe fizice, și psihice, care reprezintă tratament inuman și degradant. Mai mult, aceste autorități, în postura procurorului, au constatat existența faptului maltratării părții vătămate în perioada când acesta se afla în custodia și sub controlul polițiștilor și a incriminat aceste acțiuni inculpaților prin rechizitoriu. Prin urmare, soluția instanței de fond de achitarea a inculpaților pe motivul lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile lor, dar nu pe motiv că eventual nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, sau că fapta nu a fost săvârșită de inculpați, este vădit nefondată, contravine prescripțiilor normelor enunțate și împrejurărilor nominalizate ale cauzei, în aspectul probațiunii neaplicării față de partea vătămată a acțiunilor incriminate inculpaților, și impune o singură concluzie, că faptul infracțiunii de cauzare a unei dureri și suferinței fizice, și psihice, care reprezintă tratament inuman și degradant, aplicate față de partea vătămată, există. Astfel, solicitarea recurenților de a menține o asemenea sentință este absolut neîntemeiată (pct. 5., 5.1. din decizie). În virtutea circumstanțelor enunțate, și alegațiile recurenților că instanța de apel nu ar fi ținut cont de probele apărării, adică de declarațiile martorilor Cristev S., Ivanov I., Dunarean V. și Tucan G., care au menționat că nu au văzut și auzit nimic, adică nici nu au comunicat date pertinente pe caz, de faptul că procedura de recunoaștere a inculpaților după fotografie de către partea vătămate ar fi viciată, în situația când inculpații nici nu neagă că ei au interogat partea vătămată, de faptul că înregistrarea audio a convorbirii purtate între Chiosea G. și Baciu I. ar indica asupra altei concluzii decât cea făcută de instanța de apel, devin irelevante și neîntemeiate. Este de menționat că referirea recurentului Maslin I. la declarațiile martorului Tucan G., că nu a văzut ca cineva din polițiști să-l fi maltratat pe Ilia, și nici nu a auzit careva strigăte (pct. 5.1. din decizie), este nefondată și pe motiv că apărarea a renunțat la acest martor, cât și la martorul Chirica A., conform consemnărilor din procesul-verbal al ședinței de judecată din 21.06.2016 (v.2 f.d. 252, pe verso). 11 Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. și 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111, 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun inculpații este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4. – 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza hotărîrii de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, ele urmează a fi declarate inadmisibile. 12

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpații Chiosea Gheorghii xxxxxxx și Maslin Ivan xxxxxxxx, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 15 noiembrie 2016, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 31 mai 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco 13