1ra-832/2017 — art. 166/1 alin. 2 lit. c CP

1ra-832/2017 — art. 166/1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-832/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 15

noiembrie 2016, declarate de inculpații

Chiosea Gheorghii xxxxxxx, născut

la xx xxxxxx xxxx, originar și locuitor al s. xxxxxxx, r-

nul xxxxxxx, str. xxxxxxxxxxxxxx, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale;

Maslin Ivan xxxxxxx, născut la xx

xxxxxxx xxxx, originar și locuitor al s. xxxxx, r-nul

xxxxxx, str. xxxxxxxxx, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 28.11.2014 – 30.11.2015,

instanța de apel: 18.12.2015 – 15.11.2016,

instanța de recurs: 05.04.2017 – 10.05.2017.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

Gheorghii și Maslin Ivan au fost achitați de sub învinuirea comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că în acțiunile lor lipsesc

elementele infracțiunii.

1

învinuiesc că la 05 noiembrie 2013, în jurul orei 18:30, în s. Baurci pe str. Lenin,

la postul de poliție situat în clădirea primăriei, Chiosea G., fiind în funcția de șef al

secției de investigații al IP Ceadîr-Lunga, numit în funcția prin ordinul șefului al

IGP nr. 271 EF din 19.07.2013, în comun cu șeful postului de poliție în s. Baurci al

IP Ceadîr-Lunga, Maslin I., numit în funcție prin ordinul șefului IGP nr.353 EF din

30.08.2013, fiind, în conformitate cu alin. (1) art. 123 Cod penal, persoane publice,

încălcând art. 3 al Convenției de apărare a drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului, adoptată la Roma la 04.11.1950, care a intrat în vigoare pentru RM la

12.09.1997, alin. (1), (2) art. 24 al Constituției RM din 29.07.1994, alin. (1), (3)

art. 10, alin. (9) art. 11 CPP, art. 4, art. 18, lit. a) alin. (1) art. 26, lit. g) alin. (1) art.

28, alin. (1) art. 35 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.

320 din 27.12.2012, alin. (1) art. 4, alin. (1) art. 5 al Legii cu privire la modul de

aplicare a forței fizice, a mijloacelor speciale și a armelor de foc nr. 218 din

19.10.2012, care îi obligă să desfășoare activitatea exclusiv în baza legii, în

interesele societății și în vederea susținerii instituțiilor statale, cu scopul de apărare

a drepturilor, libertăților fundamentale și demnității omului, prevăzute de

Declarație Universală a Drepturilor Omului, de Convenția Europeană pentru

apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în baza principiilor

legalității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,

imparțialității și nediscriminării, să nu aplice sau să încurajează tortura, tratamentul

inuman și degradant, să nu tolereze asemenea acțiuni, să nu aplice forța fizică, dacă

măsurile neviolente nu asigură executarea atribuțiilor desemnate, să se comporte

demn și respectuos față de persoane, să nu facă abuz de serviciu și să nu

compromită prin activitatea lor imaginea funcției sau instituției din care fac parte,

au săvârșit tratament și inuman degradant. Așadar, la 05.11.2013, în jurul orei

18:30, în s. Baurci, pe str. Lenin, la postul de poliție, situat în clădirea primăriei,

Maslin I. în comun cu Chiosea G., fiind amândoi persoane publice, au pretins de la

Baciu I. să recunoască vina în comiterea a furtului instrumentelor în noaptea de

04.11.2013, care îi aparțin SRL „Lucet-Comerț”, iar în pofida explicațiilor lui

Baciu L. că el nu a săvârșit infracțiunea, au aplicat în privința lui violența fizică și

psihică prin aplicarea loviturilor cu mâinile peste cap și corp, cauzându-i ultimului

leziuni pe mucoasa buzei de sus, din partea stângă, ce se atribuie la vătămări

corporale neînsemnate cu dereglarea sănătății pe un termen de nu mai mult de 6

zile și trauma psihologică de intensitate ușoară, însoțită de instabilitatea

emoțională, sentiment de inferioritate, tensionare, hipervigilență, nesiguranță,

anxietate și dereglări de somn, prin ce au săvârșit tratament inuman și degradant,

acțiuni care nu au ajuns până la nivelul de intensitate al torturii, fapt confirmat prin

raportul expertizei psihologico-psihiatrică nr. 20a-2014 din 17.01.2014, conform

căruia trauma psihologică depistată la cet. Baciu I. este de o intensitate ușoară.

Instanța a reținut că inculpații nu au recunoscut vina și au declarat că în

timpul audierii lui Baciu I. nu au aplicat metode interzise.

Totodată, acuzarea nu a prezentat probe care să dovedească latura obiectivă

a infracțiunii incriminate, că părții vătămate i-ar fi fost cauzate dureri și suferințe

fizice sau morale, care reprezintă tratament inuman și degradant.

2

Declarațiile părții vătămate că inculpații i-au aplicat lovituri, sunt

contradictorii și provoacă dubii referitor la veridicitatea lor.

Astfel, nu au fost administrate probe ce confirmă vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii imputate, și ei urmează a fi achitați în baza art. 390 alin. (1)

pct. 3) CPP.

apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpații să fie condamnați în baza art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, la câte 5 ani

închisoare fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un

termen de 10 ani, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Apelantul a indicat că sentința este ilegală, deoarece probele administrate

confirmă integral vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate.

fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Maslin I. și Chiosea G. au fost condamnați în baza art. 1661 alin. (2) lit. c)

Cod penal, la amendă în mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 16.000

lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5

ani.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond incorect a apreciat probele

administrate și eronat a concluzionat privind nevinovăția inculpaților în săvârșirea

infracțiunii imputate.

Instanța de apel a constatat că la 05 noiembrie 2013, în jurul orei 18:30, la

postul de poliție situat în clădirea primăriei din s. Baurci, str. Lenin, inculpatul

Chiosea G., fiind în funcția de șef al secției de investigații al IP Ceadîr-Lunga,

numit în funcția prin ordinul șefului al IGP nr. 271 EF din 19.07.2013, în comun

cu șeful postului de poliție în s. Baurci al IP Ceadîr-Lunga, inculpatul Maslin I.,

numit în funcție prin ordinul șefului IGP nr.353 EF din 30.08.2013, fiind conform

alin. (1) art. 123 Cod penal persoane publice, încălcând art. 3 al Convenției de

apărare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, adoptată la Roma la

04.11.1950, care a intrat în vigoare pentru RM la 12.09.1997, alin. (1), (2) art. 24

al Constituției RM din 29.07.1994, alin. (1), (3) art. 10, alin. (9) art. 11 CPP, art.

4, art. 18, lit. a) alin. (1) art. 26, lit. g) alin. (1) art. 28, alin. (1) art. 35 al Legii cu

privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, alin. (1)

art. 4, alin. (1) art. 5 al Legii cu privire la modul de aplicare a forței fizice, a

mijloacelor speciale și a armelor de foc nr. 218 din 19.10.2012, care îi obligă să

desfășoare activitatea exclusiv în baza legii, în interesele societății și în vederea

susținerii instituțiilor statale, cu scopul de apărare a drepturilor, libertăților

fundamentale și demnității omului, prevăzute de Declarație Universală a

Drepturilor Omului, de Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, în baza principiilor legalității, respectării

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării,

să nu aplice sau să încurajează tortura, tratamentul inuman și degradant, să nu

tolereze asemenea acțiuni, să nu aplice forța fizică, dacă măsurile neviolente nu

asigură executarea atribuțiilor desemnate, să se comporte demn și respectuos față

de persoane, să nu facă abuz de serviciu și să nu compromită prin activitatea lor

3

imaginea funcției sau instituției din care fac parte, au săvârșit tratament și inuman

degradant. Așadar, la 05.11.2013, în jurul orei 18:30, la postul de poliție, situat în

clădirea primăriei din s. Baurci, str. Lenin, inculpații Maslin I. în comun cu

Chiosea G., fiind persoane publice, au pretins de la Baciu I. să recunoască vina în

comiterea furtului instrumentelor în noaptea de 04.11.2013, care aparțin SRL

„Lucet-Comerț”, iar în pofida explicațiilor lui Baciu L. că el nu a săvârșit

infracțiunea, au aplicat în privința lui violența fizică și psihică prin aplicarea

loviturilor cu mâinile peste cap și corp, cauzându-i leziuni pe mucoasa buzei de

sus, din partea stângă, ce se atribuie la vătămări corporale neînsemnate cu

dereglarea sănătății pe un termen de nu mai mult de 6 zile și trauma psihologică de

intensitate ușoară, însoțită de instabilitatea emoțională, sentiment de inferioritate,

tensionare, hipervigilență, nesiguranță, anxietate și dereglări de somn, prin ce au

săvârșit tratament inuman și degradant, acțiuni care nu au ajuns până la nivelul de

intensitate al torturii, fapt confirmat prin raportul expertizei psihologico-psihiatrică

nr. 20a-2014 din 17.01.2014, conform căruia trauma psihologică depistată la Baciu

I. este de o intensitate ușoară.

Astfel, inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin. (2) lit. c)

Cod penal, adică cauzarea intenționată a unei dureri sau a suferinței fizice ori

psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, de către o persoană

publică, săvârșită de două persoane.

Instanța de apel a statuat că inculpații nu au recunoscut vina, declarând că

Baciu I. nu a avut motive să depună plângere, deoarece au vorbit cu el normal și

fără probleme.

Totodată, vinovăția inculpatului este integral dovedită prin probele

administrate.

Astfel, partea vătămată Baciu I. a declarat în instanța da apel că inculpații l-

au interogat într-o cameră fără lumină, unde mai era și polițistul pe nume Serghei.

Inculpații l-au întrebat unde sunt instrumentele sustrase, iar el le-a răspuns că nu

știe. După, inculpatul Chiosea G. l-a lovit la rinichi, în abdomen și peste partea

dreaptă a obrazului, cu pumnul ori cu palmă. Apoi cu el a început să vorbească

inculpatul Maslin I., care l-a lovit peste cap o dată, apoi încă de cinci ori. Soția l-a

sunat de câteva ori, dar inculpații nu i-au dat telefonul ca să vorbească cu ea. El a

povestit totul, apoi Chiosea G. din nou l-a lovit de câteva ori cu pumnul peste cap.

Despre cele întâmplate a povestit colegilor de brigadă în aceeași seară. A arătat

vătămarea de pe obrazul drept, a sunat-o pe soție, ea a sunat la procuratură. După

aceasta, avea dureri de cap, i-au fost cauzate suferințe fizice, i-a fost lezată buza, a

venit la Chișinău pentru examinare medicală, i-au fost prescrise medicamente

pentru două luni. După terminarea anchetei, Chiosea G. l-a sunat și i-a cerut 2000

euro pentru ca să claseze dosarul. În ziua ceea, i-au audiat pe toți, dar l-au maltratat

numai pe el, deoarece dispunea de cheie de la depozitul cu instrumente doar el și

șeful. I-a văzut bine pe polițiștii care l-au maltratat și i-a recunoscut după fotografii

în procuratură.

Martorul Baciu Oxana a relatat în instanța de apel că partea vătămată Baciu

I. este soțul ei. Într-o dimineață l-a sunat, iar el i-a spus că au fost furate niște

instrumente de la locul de muncă. Poliția deja era pe loc. Seara din nou l-a sunat,

4

dar el nu a răspuns la apeluri. După câteva minute, iarăși l-a sunat, dar telefonul

deja era deconectat. Apoi a găsit numărul de telefon al polițistului de sector din s.

Baurci, l-a sunat și a întrebat de soț, și de ce a fost deconectat telefonul. I-au spus

că semnalul din rețea este slab, însă ea nu a crezut. I-a spus că vrea să vorbească cu

soțul, sau va depune plângere. Nu știe cine anume i-a răspuns, dar i-a zis că poate

să depună plângere oriunde și a închis. Peste 5-7 minute, din nou a sunat și i-a

răspuns soțul, care i-a zis că a fost maltratat. Ea a sunat rudelor și a întrebat ce să

facă mai departe, i-au spus să se adreseze la procuratură. Când a venit acasă, soțul

avea dureri de cap puternice și i-a povestit cum l-au maltratat polițiștii, într-o

cameră întunecată, lovindu-l peste cap. Soțul avea leziune la buză.

Martorul Erebacan V. a menționat în instanța de apel că nu a văzut și nu a

auzit nimic, dar a menționat că în procesul-verbal de audiere a sa la urmărirea

penală este semnătura lui și a interpretului.

Tot el, în cadrul urmăririi penale a declarat că la postul de poliție din s.

Baurci a fost și el interogat de colaboratorii de poliție în privința sustragerii

instrumentelor. Tot atunci, la postul de poliție a venit și partea vătămată, care lucra

ca sudor, pe care la fel l-au întrebat în privința instrumentelor furate. El a răspuns

că nu știe nimic despre acest fapt. După aceasta, polițistul cu numele Grigorii și

încă un polițist, numele căruia nu-l cunoaște, luând lanterna, l-au dus pe acesta în

cabinetul vecin și au închis ușa. A auzit cum, după ușă, polițiștii i-au cerut părții

vătămate să recunoască că a sustras instrumentele. Totodată, a auzit sunete de

lovituri.

Instanța de fond greșit a concluzionat că declarațiile martorului Erebacan V.

date în cadrul urmăririi penale, nu pot fi puse la baza sentinței, deoarece el nu

posedă limba rusă, iar în procesul-verbal lipsește semnătura interpretului. Or, în

instanța de judecată martorul Erebacan V. a declarat că a fost interogat de către

procuror în prezența interpretului, care a citit procesul-verbal în limba găgăuză și

el, fiind de acord, a semnat în respectivul proces-verbal. Martorul Erebacan V. nu

o singură dată a confirmat aceste declarații. Astfel, în cadrul recunoașterii

persoanei după fotografie, în prezența interpretului, ultimul i-a recunoscut pe

inculpații Chiosea G. și Maslin I., ca fiind persoanele care la 05.11.2013 la postul

de poliție din s. Baurci l-au dus pe Baciu I. într-un cabinet fără iluminare, unde

închizând după sine ușa, i-au cerut să recunoască sustragerea instrumentelor. Ei

vorbeau cu voce tare și totul s-a auzit bine prin ușa închisă. La fel, prin ușa închisă

el a auzit sunete de lovituri peste corp.

Toate acestea indică că la audierea martorului Erebacan V. în cadrul

urmăririi penale, nu au fost comise încălcări, declarațiile lui fiind consecutive și

corelative cu probele, care dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii

incriminate. Prin urmare aceste declarații ale martorului Erebacan V. urmează a fi

puse la baza sentinței.

Totodată, urmează a fi apreciate critic declarațiile martorului Erebacan V.,

date în instanța de judecată, precum că el nu a auzit cum inculpații au cerut părții

vătămate să recunoască sustragerea instrumentelor și că el nu a auzit sunete de

lovituri. Reieșind din statutul inculpaților, adică ambii sunt colaboratori de poliție a

5

Inspectoratului de Poliție Ceadîr-Lunga, unde domiciliază martorul Erebacan V.,

asupra ultimului au fost exercitate presiuni.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 180 din 03.12.2013, la

Baciu I. s-au depistat plăgi contuze pe mucoasa buzei superioare din stânga ce au

fost cauzate prin acțiune cu obiect contondent cu suprafață limitată, posibil în

circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămari neînsemnate, cu dereglarea

sănătății pe termen de până la 6 zile.

Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică de ambulator nr.

20a-2014 din 22.01.2014, Baciu I. nu suferă de maladii psihice cronice și nu a

suferit de ele anterior. Pentru perioada când în privința lui au fost săvârșite fapte

ilegale la 5 noiembrie 2013, nu s-au depistat careva indicii de dereglare a activității

psihice, inclusiv tulburări de conștiință, el își dădea seama și înțelegea

evenimentele petrecute cu el în acel moment. După starea lui psihică în prezent el

poate reda evenimentele, ce au avut loc la 5 noiembrie 2013 și poate dea declarații

pe cauza dată. În rezultatul acțiunilor pretinse, Baciu I. a suportat traumă

psihologică de intensitate ușoară, manifestată prin instabilitate emoțională,

sentiment de inferioritate, tensionare, hipervigilență, nesiguranță, anxietate și

dereglări de somn.

Potrivit procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 18

noiembrie 2013, Baciu I. l-a recunoscut pe Chiosea G. după fotografia nr. 3.

Conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din

18 noiembrie 2013, Baciu I. l-a recunoscut pe Maslin I. după fotografia nr. 5.

Potrivit procesului-verbal de confruntare dintre partea vătămată și bănuitul

Chiosea G. din 23 decembrie 2013, Baciu I. a dat declarații analogice cu cele

precedente.

Conform procesului-verbal de confruntare dintre martorul Erebacan V. și

bănuitul Chiosea G. din 20 ianuarie 2014, martorul Erebacan V. a relatat că în

momentul când a venit Ilia, Grigorii împreună cu polițistul de sector l-au dus în

cabinetul de alături, în care nu era lumină, unde au vorbit cu voce tare. Ilia a

explicat că nu știe nimic. Ieșind de la postul de poliție l-a văzut pe Serghei -

angajat al întreprinderii, care i-a spus că a auzit prin fereastră, cum în cabinetul

polițiștilor se auzeau voci tari, și el l-a întrebat, cine se bate acolo. Bănuitul

Chiosea G. a susținut declarațiile martorului, cu excepția faptului că în acel cabinet

întunecat, în afară de el și Maslin s-a aflat și Dunarean V. și din când în când intra

și Cristev S.

Potrivit proceselor-verbale de confruntare dintre Baciu I. și bănuitul Maslin

I. din 24 martie 2014, martorii Ivanov I. din 23 aprilie 2014, Cristev S. din 30

aprilie 2014 Dunarean V. din 30 aprilie 2014, partea vătămate a dat declarații

consecvente și similare cu cele precedente.

Conform procesului-verbal de confruntare dintre partea vătămată Baciu I. și

martorul Erebacan V. din 13 mai 2014, participanții și-au susținut declarațiile

anterioare.

Potrivit înregistrării audio, între Chiosea G. și Baciu I. a avut loc o

convorbire în privința mijloacelor bănești pentru încetarea prezentei cauze penale.

6

Martorii Dunarean V., Cristev S. și Ivanov I. au declarat că erau în

componența grupului operativ, dar nu au văzut și auzit ca cineva din polițiști să-l fi

lovit sau amenințat pe Baciu I.

Instanța da apel a concluzionat că nerecunoașterea vinovăției de către

inculpați este o metodă de apărare și o încercare de a evita răspundere penală.

Declarațiile lor nu pot fi luate în considerație, deoarece probele administrate

dovedesc vina acestora în comiterea infracțiunii imputate.

Astfel, că declarațiile și versiunile lor, nu au fost confirmate prin

circumstanțe de fapt, și se combat prin probele administrate.

Instanța nu a găsit temeiuri pentru a pune la îndoială probele acuzării, care

denotă că față de partea vătămată a fost comisă anume infracțiunea incriminată

inculpaților.

Argumentele inculpaților precum că partea vătămată a extorcat de la ei

mijloace bănești, sunt nefondate, deoarece în această privință inculpații nu au

sesizat organele de resort.

Mai mult, din înregistrarea audio a convorbirii purtate între Chiosea G. și

Baciu I., rezultă că ultimul a cerut mijloace bănești de la polițiști pentru încetarea

cauzei penale în privința lor, iar inculpatul Chiosea G. nu contestă aceste cerințe, ci

doar invocă ca suma solicitată să fie redusă.

Din această înregistrare audio, se observă clar că inculpatul face târg în

privința sumei pentru încetarea cauzei penale.

Deci, și aceste împrejurări confirmă săvârșirea de către inculpați a

infracțiunii incriminate.

Instanța nu poate reține argumentele apărării privind ilegalitatea proceselor-

verbale de recunoaștere după fotografie din 18 noiembrie 2013, conform cărora

Baciu I. i-a recunoscut pe Chiosea G. și Maslin I., deoarece în cazul dat încălcări

esențiale nu au avut loc, iar inculpații nu neagă faptul că Baciu I. a fost interogat

anume de ei.

Or, în cazul dat a avut loc încălcarea art. 24 din Constituția RM și a art. 3 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, conform căror nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau

tratamentelor inumane ori degradante.

Astfel, vinovăția inculpaților este stabilită integral și acțiunile lor urmează a

fi încadrate în baza art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca cauzarea intenționată a

unei dureri și suferinței fizice, și psihice, care reprezintă tratament inuman și

degradant, de către o persoană publică, săvârșită de două persoane.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 61

75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de circumstanțe atenuante și

agravante, că inculpații sunt caracterizați pozitiv și nu au antecedente penale,

concluzionând că corectarea lor este posibilă prin aplicarea pedepsei sub formă de

amendă în mărime de 800 unități convenționale, ce constituie 16.000 lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 5 ani.

deciziei instanței de apel și menținerea sentinței.

7

Recurentul a invocat că instanța de apel a apreciat greșit probele

administrate.

Condamnarea lui este bazată numai pe depozițiile părții vătămate, care nu

sunt confirmate prin alte probe, instanța nemotivat a ignorat probele apărării care

denotă lipsa elementelor infracțiunii.

Nici o urmă a loviturilor nu a fost depistată pe corpul lui Baciu I.

Proba apărării - înregistrare audio a convorbirilor cu partea vătămată Baciu

I., neîntemeiat a fost apreciată ca proba ce îi confirmă vinovăția.

La fel, instanța a nu a ținut cont de probele apărării, cum ar fi: declarațiile

martorului Cristev S., Ivanov I., Erebacan V. și Dunarean V.

Fiind audiați în calitate de inculpați, el și Maslin I. au indicat că de către ei a

fost audiat Baciu I. în încăperea postului de poliție din s. Baurci. Audierea a avut

loc în prezența colaboratorilor poliției Dunarean V. și Cristev S., martorii oculari ai

interogării au fost de asemenea Ivanov I. și Erebacan V., care se aflau în biroul

vecin. Nici o metodă interzisă nu au folosită față de Baciu I.

După trimiterea cauzei în judecată, partea vătămată îl suna și îi propunea

rezolvarea acestei probleme, cerând 5000 euro, ulterior solicitările părții vătămate

s-au micșorat până la 2000 euro.

Astfel, învinuirea este bazată numai pe depozițiile părții vătămate, care nu se

confirmă cu cele ale martorilor care erau în momentul audierii în clădirea postului

de poliție din s. Baurci.

Necătând că Baciu I. a spus că a fost lovit cu pumnii de către colaboratorii

poliției, pe corpul lui nu a fost depistată nici o urmă de o asemenea maltratare, iar

leziunea depistată la mucoasă a buzei de sus din stânga ar putea fi formată în

rezultatul mușcăturii cu proprii dinți și nu este legată cu acțiunile persoanelor terțe.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală.

5.1. Inculpatul Maslin I. la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită

casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței.

Recurentul a invocat acuzarea nu a prezentat probe care să dovedească latura

obiectivă al infracțiunii incriminate, că părții vătămate i-ar fi fost cauzate dureri și

suferințe fizice sau morale, care reprezintă tratament inuman și degradant.

Martorul Tucan G. a declarat că nu a văzut ca cineva din polițiști să-l fi

maltratat pe Ilia, și nici nu a auzit careva strigăte.

Instanța de apel s-a bazat pe declarațiile lui Erebacan V. date în cadrul

urmăririi penale, însă audierea acestuia a avut loc cu încălcarea normelor CPP. În

instanță, Erebacan V. a indicat că a dat depoziții în limba găgăuză, deoarece nu

cunoaște limba rusă. În procesul-verbal de audiere lipsește semnătura interpretului.

Martorul Ivanov I. a relatat că nu a văzut și nici nu a auzit ca cineva din

colaboratorii poliției să-l fi bătut pe partea vătămată sau să fi ridicat glasul.

Martorul Dunarean V. a menționat că în cabinet nimeni nu l-a lovit peste cap

pe Baciu I.

Partea vătămată Baciu I. a declarat că recunoașterea persoanei a avut loc în

ograda procuraturii, iar el se afla la etajul 2 ca nimeni să nu-l vadă.

8

Peste un timp pe Baciu I. l-au chemat din nou la procuratură, i-au arătat mai

multe fotografii și ultimul l-a recunoscut pe el și pe Chiosea G.

Astfel, recunoașterea persoanei după fotografie a avut loc cu încălcarea art.

116 alin. (6) CPP, deoarece ei se aflau la serviciu și de nimeni nu se ascundeau.

Potrivit art. 94 alin. (1) pct. 8) CPP, în procesul penal nu pot fi admise ca

probe și nu pot fi puse la baza sentinței datele care au fost obținute cu încălcări

esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor prezentului cod.

La materialele cauzei este anexată înregistrarea audio, unde Baciu I. a cerut

2000 euro de la Chiosea G., astfel partea vătămată a acționat doar cu scop de

cupiditate, ci nu pentru echitate socială.

Baciu I. nu urmărește scopul stabilirii adevărului, dar urmărește exclusiv

estorcarea de bani.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod

de procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv și în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare,

în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5., 5.1. din

decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept privind învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a

acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Baciu I. că inculpații l-

au interogat într-o cameră fără lumină, l-au întrebat unde sunt instrumentele

sustrase, iar el le-a răspuns că nu știe, după ce, inculpatul Chiosea G. l-a lovit la

rinichi, în abdomen și peste partea dreaptă a obrazului, cu pumnul ori cu palmă,

inculpatul Maslin I. l-a lovit peste cap o dată, apoi încă de cinci ori, soția l-a sunat

de câteva ori, dar inculpații nu i-au dat telefonul ca să vorbească cu ea, el a povestit

totul, apoi Chiosea G. din nou l-a lovit de câteva ori cu pumnul peste cap, a sunat-o

pe soție, ea a sunat la procuratură, după aceasta, avea dureri de cap, i-au fost

cauzate suferințe fizice, i-a fost lezată buza, a venit la Chișinău pentru examinare

medicală, i-au fost prescrise medicamente pentru două luni, declarațiile date la

urmărirea penală de martorul Erebacan V. că inculpații, luând lanterna, l-au dus pe

Baciu I. în cabinetul vecin și au închis ușa, iar a auzit cum, polițiștii i-au cerut

9

părții vătămate să recunoască că a sustras instrumentele și a auzit sunete de

lovituri, declarațiile martorului Baciu O. că a sunat și i-a răspuns soțul, care i-a zis

că a fost maltratat, iar când a venit acasă, soțul avea dureri de cap puternice și i-a

povestit cum l-au maltratat polițiștii, într-o cameră întunecată, lovindu-l peste cap,

soțul avea leziune la buză, raportul de expertiză medico-legală nr. 180 din

03.12.2013 că la Baciu I. s-au depistat plăgi contuze pe mucoasa buzei superioare

din stânga ce au fost cauzate prin acțiune cu obiect contondent cu suprafață

limitată, posibil în circumstanțele indicate, ce se califică ca vătămări neînsemnate,

cu dereglarea sănătății pe termen de până la 6 zile, raportul de expertiză medico-

legală psihiatrică de ambulator nr. 20a-2014 din 22.01.2014 că în rezultatul

acțiunilor pretinse, Baciu I. a suportat traumă psihologică de intensitate ușoară,

manifestată prin instabilitate emoțională, sentiment de inferioritate, tensionare,

hipervigilență, nesiguranță, anxietate și dereglări de somn, toate probele fiind

apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

lor, instanța de apel indicând motivele pentru care a respins probele și versiunile

apărării, inclusiv cele invocate de recurenți și reproduse la pct. 5. și 5.1 din

prezenta decizie, respectând în tocmai, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată (v. 2 f.d. 205-206, 222-223, 229-231, 235-253, v. 3 f.d. 6-40), prescripțiile din art.

415 alin. (21) Cod de procedură penală că judecând apelul declarat împotriva

sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de

condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării

solicitați de părți, martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile

lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatului, probele administrate pe caz demonstrând în

mod concludent prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii

prevăzute la art. 1661 alin. (2) lit. c) Cod penal (pct. 4. din decizie).

Soluția instanței de apel privind condamnarea inculpaților, coroborează și cu

următoarele împrejurări.

Potrivit art. 3 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, art. 10 alin. (3), (31), art. 11 alin. (9) Cod de procedură

penală, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane

ori degradante. În timpul desfășurării procesului penal, nimeni nu poate fi maltratat

fizic sau psihic și sunt interzise orice acțiuni și metode care creează pericol pentru

viața și sănătatea omului. Persoana reținută nu poate fi supusă violenței,

amenințărilor sau unor metode care ar afecta capacitatea ei de a lua decizii și de a-

și exprima opiniile. Sarcina probațiunii neaplicării torturii și a altor tratamente sau

pedepse crude, inumane sau degradante îi revine autorității în a cărei custodie se

află persoana privată de libertate, plasată la dispoziția unui organ de stat sau la

indicația acestuia, sau cu acordul ori consimțământul său tacit.

Aceste prevederi legale au fost ignorate de către instanța de fond.

Or, inculpații nu neagă că la data, timpul și în locul indicat în rechizitoriu l-

au audiat pe Baciu I., deci ultimul s-a aflat în custodia și sub controlul polițiștilor

inculpați.

10

Ulterior, potrivit declarațiilor părții vătămate, a martorilor Erebacan V. și

Baciu O, raportul de expertiză medico-legală nr. 180 din 03.12.2013 și raportul de

expertiză medico-legală psihiatrică de ambulator nr. 20a-2014 din 22.01.2014, s-a

constatat că lui Baciu I. i-au fost cauzate plăgi contuze pe mucoasa buzei

superioare din stânga, ce se califică ca vătămări neînsemnate, cu dereglarea

sănătății pe termen de până la 6 zile, și o traumă psihologică de intensitate ușoară,

manifestată prin instabilitate emoțională, sentiment de inferioritate, tensionare,

hipervigilență, nesiguranță, anxietate și dereglări de somn.

În pct. 68 din HOTĂRÂREA LEVINȚA c. MOLDOVEI, din 16 decembrie 2008,

CtEDO a reiterat că “atunci când unei persoane îi sunt cauzate leziuni, în timp ce ea

se află în detenție sau sub un alt control al poliției, orice astfel de leziune va crea o

puternică prezumție că acea persoană a fost supusă maltratării”.

Totodată, în materialele cauzei lipsește probațiunea (ordonanța respectivă –

de refuz în pornirea urmăriri penale, încetarea urmăririi penale, etc.) autorităților în

a cărei custodie s-a aflat partea vătămată în perioada respectivă, despre inexistența

faptului aplicării față de Baciu I. a unei dureri și suferințe fizice, și psihice, care

reprezintă tratament inuman și degradant.

Mai mult, aceste autorități, în postura procurorului, au constatat existența

faptului maltratării părții vătămate în perioada când acesta se afla în custodia și sub

controlul polițiștilor și a incriminat aceste acțiuni inculpaților prin rechizitoriu.

Prin urmare, soluția instanței de fond de achitarea a inculpaților pe motivul

lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile lor, dar nu pe motiv că eventual nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii, sau că fapta nu a fost săvârșită de inculpați,

este vădit nefondată, contravine prescripțiilor normelor enunțate și împrejurărilor

nominalizate ale cauzei, în aspectul probațiunii neaplicării față de partea vătămată

a acțiunilor incriminate inculpaților, și impune o singură concluzie, că faptul

infracțiunii de cauzare a unei dureri și suferinței fizice, și psihice, care reprezintă

tratament inuman și degradant, aplicate față de partea vătămată, există.

Astfel, solicitarea recurenților de a menține o asemenea sentință este absolut

neîntemeiată (pct. 5., 5.1. din decizie).

În virtutea circumstanțelor enunțate, și alegațiile recurenților că instanța de

apel nu ar fi ținut cont de probele apărării, adică de declarațiile martorilor Cristev

S., Ivanov I., Dunarean V. și Tucan G., care au menționat că nu au văzut și auzit

nimic, adică nici nu au comunicat date pertinente pe caz, de faptul că procedura de

recunoaștere a inculpaților după fotografie de către partea vătămate ar fi viciată, în

situația când inculpații nici nu neagă că ei au interogat partea vătămată, de faptul

că înregistrarea audio a convorbirii purtate între Chiosea G. și Baciu I. ar indica

asupra altei concluzii decât cea făcută de instanța de apel, devin irelevante și

neîntemeiate.

Este de menționat că referirea recurentului Maslin I. la declarațiile

martorului Tucan G., că nu a văzut ca cineva din polițiști să-l fi maltratat pe Ilia, și

nici nu a auzit careva strigăte (pct. 5.1. din decizie), este nefondată și pe motiv că

apărarea a renunțat la acest martor, cât și la martorul Chirica A., conform

consemnărilor din procesul-verbal al ședinței de judecată din 21.06.2016 (v.2 f.d.

252, pe verso).

11

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual,

o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua

o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu

excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că

obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate

fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument

(hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. și 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica

modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111, 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere

greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl

propun inculpații este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare, la

fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit deja obiect

de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens

(pct. 4. – 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii

care au fost puse la baza hotărîrii de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO,

nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct.

20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârile

contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost

întrunite elementele infracțiunii, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, ele urmează a

fi declarate inadmisibile.

12

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpații Chiosea

Gheorghii xxxxxxx și Maslin Ivan xxxxxxxx, împotriva deciziei Curții de Apel

Comrat din 15 noiembrie 2016, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 31 mai 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

13